1,716 matches
-
și așa mai departe. Comisiile de reîmproprietăriri agricole au produs mai greu "dreptate" și mai repede nedreptăți, prin nerestituirea integrală a terenurilor pe vechile amplasamente, prin amânări nejustificate și multe alte ilegalități. Cam așa au apărut, pe lângă vechile divizări între "avuți", "posesori" și "lumpeni", care răspund parțial la vechile definiții sociologico-filosofice ale claselor, noile categorii de privilegiați din rândurile celor ce slujesc noile "puteri", cum sunt juridicul, presa și alte mijloace de comunicare publică sau secretă. Unii fără proprietate s-au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vara ne-a pârlit/ După ce ne-a fript cu totu/ Vine și ne cere votu”. Un manifest liberal cu poza liderului, C.I.C. Brătianu, începea cu următorul text: „Lipsiți de multe din libertățile cetățenești, apăsați de greutăți din ce în ce mai mari, nesiguri pe avutul și pe munca voastră, datori suntem să ne întindem mâna pentru a rezista celor ce ne împing spre dezastru și pentru a menține pe cei ce ne pot salva”. Comuniștii, desigur, n-au stat cu mâinile-n sân așa că au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu vârsta peste 63 ani, am socotit a lăsa și a legiui cum să se urmeze cu avutul mieu după trecerea me din acestă viață vremelnică, fiindcă răposata me soție Anica prin formalnicul său testament mă lasă dispozant pe tot avutul ei, și eu netăgăduind vechea legătură și hotărâre între noi, zic și hotărăsc acum aceste și anume: 1. Jumătate din moșia Mijlocenii, pe care am sat întreg Chetrișul cu așezare, cu Biserică de piatră și cu dou) mori pe pârâul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a întâmpinat vestea transformării comunei în municipiu cu un soi de insatisfacție, specifică evenimentelor fericite, dar nemeritate: „În această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II. G. Ordinea și siguranța publică. Paza orașului Poliția comunală Bacău a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de inițiativă în viața economică și prea puțin spiritul de independență în viața politică și socială - cele dou) însușiri prin care se caracterizează individualismul popoarelor culte apusene; din mijlocul satelor nu apar indivizi întreprinzători, care să-și riște odihna și avutul pentru a se îmbogăți prin mijloace neîncercate. Dimpotrivă, populația satelor românești stă sub tradiția muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea; n-are curajul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întâmpinarea armatelor sovietice, ajunse degrabă pe aici, încă din după-amiaza zilei de 22 august 1944. A urmat repatrierea în URSS a refugiaților din Nordul Bucovinei și din Basarabia, aflați prin județele istorice Fălciu, Tutova și Vaslui. Jefuirea țăranului român de avutul său a fost una din caracteristicile acelei epoci, prin colectivizarea agriculturii însoțită de cotele obligatorii către stat. Gospodarii satelor dimpreună cu preoții și învățătorii au fost transformați în „chiaburi exploatatori”, „dușmani ai poporului”, și trimiși spre reeducare să sape la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au început să taie și să spânzure-n sat, conducând (<<massele>>, n.n.) după bunul plac, jignind pe toată lumea, dar mai ales pe cei ce <<aveau câte ceva>> (oareșce avere n.n.), deși acei oameni erau gospodari fruntași ai satului, ce-și agonisiseră avutul prin muncă, nicidecum prin furat. Mai mult de atât, îi persecutau pe toți cei care luptaseră împotriva <<eliberatoarei patriei noastre>>, marea Uniune Sovietică, dirijați și permanent asmuțiți de <<activiștii de la centru>>, dar și de cei care au trădat Armata Română
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mironisițe n-au fost alese, nici chemate. Unele din ele au fost bolnave și vindecate de Domnul. Drept recunoștință pentru acest mare bine ele au rugat pe Domnul să le dea voie să-L urmeze și să-L slujească din avutul lor. Pentru un rost ca acesta, potrivit firii lor, Domnul Iisus le-a apreciat cererea, mai ales că printre aceste femei erau și unele mame ale ucenicilor Săi. în privința credinței cu care au urmat și L-au servit pe Mântuitorul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
femeile (mironosițe) nu au fost chemate și nici alese. Unele din ele fuseseră bolnave și apoi vindecate de Domnul Iisus; ca recunoștință, au rugat pe Domnul să le lase să-L urmeze în călătoriile sale și să-L slujească cu avutul lor. Pentru un rost ca acesta, potrivit firii lor, Domnul Iisus a aprobat și chiar s-a bucurat, mai ales că printre cele voluntare se găseau și mame ale ucenicilor Săi. Dar ca adevăr de reținut este faptul că în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de scurt. Tu ești om harnic, vrednic la toate și bine pornit; vinovată sunt numai eu care am luat toată sarcina asupra mea și prea te-am lăsat în voile tale. Gândește-te că nu suntem noi singuri stăpâni pe avutul nostru: mâne ori poimâine Dumnezeu ar putea să ne dăruiască vreun copil. Nu e vorba de o asumare reală a vinovăției, nici de intenția unei împreună-lucrări din partea soției. Persida caută soluții în nume propriu; verbul e utilizat în exces la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu ceva. La colibă, În fața unui foc care era Întreținut toată noaptea și cu o talangă În mână, era nevoie să-ți păzești avutul. Nu rareori se Întâmpla ca spre ziuă să te fure somnul și să te pomenești cu mistreții În păpușoi. Câțiva săteni aveau arme și Într-o toamnă Întreagă, stând de pază, mai Împușcau câte un godac. Era un spor de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trufașă dar sunt uneori și trucuri care nu pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale firii. Acestea țin Însă de adolescență. Intervenția părinților și a rudelor de multe ori e dură, brutală chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au crescut cu atâta greutate. Până la urmă tot convenționalismul biruie. Să te măriți cu acela? Păi ăla-i o fleandură, un culduș! Nu știu eu cine au fost
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
uscățiv". Toate proprietățile celui dintîi sînt conotate euforic, în timp ce în cazul celui de-al doilea sînt disforice. Fiecare din aceste două portrete se încheie printr-o simplă propoziție descriptivă fixînd o proprietate care, în cea de-a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind astfel două macrostructuri semantice paralele: GITON (PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană și foarte destructivă a inundat CAP-urile, ai căror membri s-au năpustit să smulgă to ce se putea împărți din avutul cooperativelor, și a distrus ce nu putea să împartă, fără ca autoritățile să schițeze măcar un gest care să oprească anarhia. În 1991, o lege agrară, faimoasa Lege 18, a răspuns revendicării generale de restituire a dreptului integral de proprietate asupra
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de grase, iar rezultate concrete trebuie să existe, ce naiba? Corupții vorbesc atunci când primesc sau dau bani grei pentru nu știu care daravelă; de aici pornește scara nonvalorilor și a lucrurilor făcute de mântuială; de la ei pornește toată putreziciunea societății, toată strâmbătatea, sfidarea avutului față de sărac. Bâlbâiții se fac că vorbesc, mai ales când sunt grăbiți, pentru a-și spune părerea într-o privință, sau poate pentru a comunica o dorință, dar vorbesc așa de greu, că nimeni nu-i înțelege; ei mai vorbesc
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
patriei; admirație pentru valorile materiale și spirituale create de-a lungul timpului emoția față de tot ce este național; dragostea profundă față de limba națională. ACȚIONALE: acțiunea de protejare a mediului ambiant, de conservare a bunurilor materiale și a valorilor culturale; apărarea avutului obștesc de calamități. Învățătorul este cel care dăruiește fiecărui om, la pornirea lui pe drumul spre lumină, primele elemente, călăuzindu-i pașii spre marele titlu de om. El este acela care modelează materialul cel mai de preț -COPILULtinzând ca din
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ca armatele să se aprovizioneze din ținuturile străbătute, pe seama locuitorilor întâlniți în cale. Câtă inimă și câtă putere de cuget le-a trebuit răzeșilor și țăranilor liberi ca să-și aprindă casele și să se tragă spre munte, spre codri, cu avutul încărcat în căruțe! Cu câtă iscusință strategică era împodobită personalitatea lui Ștefan dacă a izbutit să-i atragă pe otomani pe valea strâmtă a Bârladului, când mai firesc era să înainteze până la Suceava pe valea largă a Siretului! Faptul că
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
torn și halba-n cap... Gore soarbe Încă o dată din halbă și râde cu gura până la urechi. Păi lasă tu aparatul, Sandule, că e aparatul meu. Nu e bun comun. Dacă mi-l iei se cheamă că este furt din avutul privat și atunci s-a terminat cu viața ta privată, poți să fi chiar privat de libertate... He, he, nebunule, ai băut după Băselu’, numai el aleargă fotografii și cameramanii sau Îi exclude din zona sa de interes... Lasă, mă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
răutăților, mă duc la Geta să mă Împac cu ea. Da` de unde iau garoafe la ora asta? Ia-le de la Generic Și de la Dan Ciotoi, consumatorule fidel, că ei sunt răspunzători de ofilirea lor. Au distrus o seră-ntreagă din avutul obștesc cu melodia asta. Se vor ofiliiiiii garoafeeeeeeeeee... 06.05.2010 Auzi, da` asta a ta nu era pe motorină? Auzi, da` asta a ta nu era pe motorină? Televizorul prezintă chefliilor reclama În care două fătuci vor să meargă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
serviciu de gardă, altfel nu se mai poate. Numa` dușmani prin bloc, n-ați văzut cum se uitau? E lumea amărâtă, mă, nu mai știe de capul ei! Păi dacă fiecare e pentru el și nu mai e loc pentru avutul obștesc... Junglă, de ce n-ați anticipat? Gicu Îi Îndeamnă pe Sandu și pe Gore să dea ceștile pe gât. Hai, că vine ibricu`! Prea plângeți ca bocitoarele... Facem și plantoane, dacă e cazul, eu nu mă opun, sunt deschis la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
limbilor toate. 66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, a lor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toată-a lui grijă. Singuri ei gătiră peirea prin fără de lege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu al Lui Hyperion, în cât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
67. PRESCURTARE DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată silința, Singură ea-și gătise peirea prin fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni cârduri de belferi Încât Zeii, ei le-au luat a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Gosen, căci toți păstorii sunt o urîciune pentru Egipteni." $47 1. Iosif s-a dus să înștiințeze pe Faraon, și i-a spus: "Frații mei și tatăl meu au sosit din țara Canaan cu oile și boii, și cu tot avutul lor și sunt în ținutul Gosen." 2. A luat pe cinci din frații lui, și i-a adus înaintea lui Faraon. 3. Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: "Cu ce vă îndeletniciți?" Ei au răspuns lui Faraon: "Robii tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
însa. Așa e că e mică? Auta îi răspunse: - Iată că-ți împlinim și această rugăminte a ta, ca să nu prăpădim cetatea despre care mi-ai vorbit. Dă zor și fugi acolo. Lot își încărcă într-o căruță cu asini avutul puțin, dădu de veste neamului său să-și strângă corturile și să adune turma, apoi plecă cu toți ai săi spre Țoar. Ginerii săi au crezut întîi că bătrânul se țicnise și n-au vrut să-l asculte. Numai când
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă, cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre negustorii de pe Lăpușneanu își adunase tot avutul: o cămașă, două batiste, briciul, câteva caiete din timpul școlii, multe cărți, un stilou, pălăria primită-n dar de ziua lui de la colegii de cameră și diploma. Fusese clasat, după absolvirea Școlii Normale Vasile Lupu, al treilea dintre cei 94
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]