1,813 matches
-
totuși mereu proaspătă prin deschiderile în multiple arii cognitive pe care le oferă, și anume aceea a valorilor și atitudinilor. Față de textele anterioare scrise pe această temă, în special cele din Psihologia socială (coordonată de Ion Radu, 1994) și Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Petru Iluț, 1995), pe care le-am preluat, în parte, am introdus noi teorii și puncte de vedere cum ar fi „ambiguitatea”, teoria „atitudinii duale”, „ireversibilitatea axiologică”. La fel s-a procedat și în cazul comportamentului prosocial
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din Psihologia socială (coordonată de Ion Radu, 1994) și Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Petru Iluț, 1995), pe care le-am preluat, în parte, am introdus noi teorii și puncte de vedere cum ar fi „ambiguitatea”, teoria „atitudinii duale”, „ireversibilitatea axiologică”. La fel s-a procedat și în cazul comportamentului prosocial și antisocial. „Valorile” și „atitudinile” figurează însă în titlul cărții întrucât, dincolo de faptul că le-a fost alocat un spațiu larg, ele apar subîntinse pe tot parcursul lucrării, inclusiv în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Valorile” și „atitudinile” figurează însă în titlul cărții întrucât, dincolo de faptul că le-a fost alocat un spațiu larg, ele apar subîntinse pe tot parcursul lucrării, inclusiv în cazul unor subiecte ce par că nu se pretează la includerea structurilor axiologice în scheme descriptiv-explicative, cum este cel al comportamentului colectiv. De fapt, în legătură cu fenomenele și comportamentele colective trebuie menționat că ele nu apar de regulă în manualele sau tratatele de psihologie socială, ci în cele de sociologie. Mai mult, unii sociologi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză. Idealurile apar mai concrete decât valorile și nu au funcții de criterii în evaluarea acțiunilor noastre sau ale altora: idealul de a deveni medic implică anumite valori (solidaritate umană, confort material etc.), dar nu operează ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numitele valori superioare, ce sunt frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trăsăturile sunt mai degrabă caracteristici instrumentale neutre axiologic ale personalității. Caracteristicile „introvertit”, „extravertit”, „vorbăreț”, „dominant” sunt stiluri de comportament, și nu scopuri de urmărit. În ceea ce privește raportul valoare - atitudine, dintr-o perspectivă preponderent macrosocioculturală, valorile ne apar ca date obiective, supraindividuale, ca fapte sociale în expresie durkheimiană. În acest
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele standarde (criterii) ale conduitelor noastre, în vreme ce valorile au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în general, am putea considera că și profilul axiologic al indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel sociocultural: în fiecare societate și cultură - și cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situații, personalități marcante). Atât la nivel individual, cât și la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai mult de accent și perspectivă: în ceea ce pentru observatorul din exterior, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ai personalității sale, printre care, desigur, și valorile prealabile pe care le deține, dar și felul în care își evaluează propriile calități fizice, intelectuale și emoționale. 1.2. Natura și geneza valorilortc "1.2. Natura și geneza valorilor" În abordarea axiologicului se desprind îndeobște trei mari clase de teorii: cele care consideră izvorul și natura valorilor în subiect (psihologism); cele care afirmă că valorile sunt o reflectare a proprietăților obiective (realism naiv); concepțiile care văd în axiologic un domeniu aparte, ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
geneza valorilor" În abordarea axiologicului se desprind îndeobște trei mari clase de teorii: cele care consideră izvorul și natura valorilor în subiect (psihologism); cele care afirmă că valorile sunt o reflectare a proprietăților obiective (realism naiv); concepțiile care văd în axiologic un domeniu aparte, ce nu ține nici de lucruri și nici de oameni, valorile fiind obiective și transcendentale (idealism obiectiv, imanentism). Respectiva tipologizare se referă la etape istorice ale cunoașterii oarecum depășite. Astăzi există o convergență marcantă în privința ideii că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe alte cazuri însă, eroii, mergând de asemenea până la sacrificii extreme, nu găsesc aprobări și recompense nici măcar pe termen mai îndelungat. Actele anonime de altruism fără așteptări premiale sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în domeniul valorilor. Teoriile ce mizează pe astfel de mecanisme se potrivesc, eventual, contextelor socioculturale mai simple și standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în afara celor ce transcriu mai rafinat interese fundamentale - nu sunt numai valori instrumentale; ele au statut de valori terminale, valori-scop, se bucură de autonomie funcțională. Trebuie să realizăm o fermă distincție între aspectul genetic și cel funcțional și în cazul axiologicului: valorile au apărut cauzate fiind de nevoile practice, de activitatea umană în ansamblu, geneza lor poate fi explicată prin necesități bazale, dar, o dată ființate, constituie ele însele motive ale acțiunii. Mediul obiectiv pe care-l găsește la naștere copilul cuprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
geneza lor poate fi explicată prin necesități bazale, dar, o dată ființate, constituie ele însele motive ale acțiunii. Mediul obiectiv pe care-l găsește la naștere copilul cuprinde, pe lângă sfera tehnologicului, a economicului, a structurilor sociale etc., și pe cea a axiologicului. Și, în acest sens, valorile țin de un nivel propriu - nici al lucrurilor și nici al subiectivității particulare -, fără a fi însă transcendente (față de umanitate) în originea lor. În expresia durkheimiană, valorile sunt fapte sociale, deci „lucruri”, dincolo de individ, transsubiective
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația axiologică prin analogie cu cea a cunoașterii (Kallos și Roth, 1968), astfel încât purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația axiologică prin analogie cu cea a cunoașterii (Kallos și Roth, 1968), astfel încât purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p. 22), ține mai mult de o axiologie formală. Totuși, după cum lasă ușor să se înțeleagă considerațiile de până acum despre natura, geneza și funcționalitatea axiologicului, noi am avut în vedere în primul rând valorile-substantiv (ca principii, idei), și nu valorile-atribut. Distincția expresională nu este un simplu subterfugiu lingvistic. Între propozițiile „X este un om bun” și „Binele este valoarea supremă”, deosebirile sunt de adâncă semnificație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În ceea ce privește logica judecăților de valoare, a discursului evaluativ, complicații artificiale sau simplificări grosiere au apărut în urma tratării abstracte a cuvintelor „bun”, „bine”, „rău” etc., ignorând sau neglijând funcțiile lor semantice contextuale; în anumite secvențe lingvistice, ele nu au valențe propriu-zis axiologice și propozițiile sunt traductibile în limbajul descriptiv al logicii formale. Exemplul oferit de Grünberg (1972): „Este bine să efectuezi comportamentul A” ilustrează această situație. El transcrie respectivul enunț în termeni descriptivi astfel: „În vederea atingerii scopului S de subiectul X în raport cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vederea caracterul difuz al termenului „optimale”, constatăm că posibilitatea transcrierii depinde decum îl particularizăm pe „A”. Diferența este evidentă dacă spunem: „Este bine să înveți limba franceză” (1) sau „Este bine să promovezi adevărul” (2). Și mai pregnantă apare semnificația axiologică a propoziției „Binele este valoarea supremă” (3). Prima concretizare este numai aparent o propoziție axiologică, ea fiind o formă eliptică a limbajului natural. Aici cuvântul „bine” are funcție substitutivă - așa cum cuvântul „bun” are în propoziția „Acest cuțit este bun” - pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A”. Diferența este evidentă dacă spunem: „Este bine să înveți limba franceză” (1) sau „Este bine să promovezi adevărul” (2). Și mai pregnantă apare semnificația axiologică a propoziției „Binele este valoarea supremă” (3). Prima concretizare este numai aparent o propoziție axiologică, ea fiind o formă eliptică a limbajului natural. Aici cuvântul „bine” are funcție substitutivă - așa cum cuvântul „bun” are în propoziția „Acest cuțit este bun” - pentru un ansamblu de trăsături empirice. Propozițiilor de acest fel (1) li se pot găsi deci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formalizării logice. Cred că dilema clasică a reductibilității sau ireductibilității logice a judecăților de valoare la cele de existență poate fi rezolvată cu mai mare succes dacă vedem cele două genuri de judecăți ca extreme ale unui continuum (logic și axiologic), și nu ca doi poli opuși. Actualmente se acutizează discuția privind raportul dintre propozițiile de valoare ca universale și ceea ce se numește „contextualismul”. Acesta din urmă, promovat de disciplinele socioumane, în particular de sociologie și psihologia socială, arată, pe baza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și normelor diferă atât de mult de la situație la situație, încât își pierd eficiența epistemică de principii universale. Mulți analiști ai vieții cotidiene și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul moral înnăscut sau morala transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind că inclusiv criterii și norme morale (just - injust) sunt o construcție psihologică a actorilor sociali în funcție de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eficiența epistemică de principii universale. Mulți analiști ai vieții cotidiene și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul moral înnăscut sau morala transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind că inclusiv criterii și norme morale (just - injust) sunt o construcție psihologică a actorilor sociali în funcție de parametrii situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt, așadar, contextuale. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raționale) de atingere a scopului, ținând seama de costuri și beneficii. Asupra acestei probleme vom reveni. R. Boudon (1994) crede că abordarea cognitivistă de factură neo-weberiană poate rezolva tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al fenomenului axiologic în general. (Să observăm, împreună cu sociologul francez, că, dacă universalismul axiologic este cvasiinoperant în analiza realului social, contextualismul este inoperant în știință, fiindcă, dacă totul este atât de local și specific, nu mai putem desprinde nici o regularitate). Soluția cognitivistă propusă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Asupra acestei probleme vom reveni. R. Boudon (1994) crede că abordarea cognitivistă de factură neo-weberiană poate rezolva tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al fenomenului axiologic în general. (Să observăm, împreună cu sociologul francez, că, dacă universalismul axiologic este cvasiinoperant în analiza realului social, contextualismul este inoperant în știință, fiindcă, dacă totul este atât de local și specific, nu mai putem desprinde nici o regularitate). Soluția cognitivistă propusă de Boudon ar fi: există o raționalitate axiologică, dar nu una
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]