2,231 matches
-
șu n ț a rt el e pe că re le st u di at i? D e ce co n sid er at i c a lit er at u ra es te o a rt a? A st az i v o m st u di a po ez ia “ Ia rn a” , de V aș ile A le cs an dr i, da r în tr u n m o d de o se bi ț: al at
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Cr o m at ic a el em en te lo r Se n tim en te le tr an sm ise în m u z ic a O bt în er ea pe rfo rm at ei I. V az du hu l (pl an u l în a lți m ilo ra ia rn a n o rii fu lg îi “ cu m pl ita ia rn a... ce rn e n o rii ... ” (V . Aia rn a es
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
u pr a ei st ar ea lu i șu fle te aș că do m în an ta cr o m at ic a es te ce a de al b gr iz at ; im ag în ea v az du hu lu i es te ce a al ba st ru -g ri ef ec tu l de m isc ar e și at m o sf er a ce po at e da pu nc te le se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
te le “ fio ri de gh ea ta ” - o ro ar ea de fri g “ to ț e al b... ” (V A “ că fă n ta sm e al be . . ” (V A (co m pa ra ție ce cr ee az a o s ta re de ba sm A “ pu st ie , fă ra u rm e, fă ra dr u m ” (V A To at e ac es te a cr ee az a o st ar e de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
pa ra ție ce cr ee az a o s ta re de ba sm A “ pu st ie , fă ra u rm e, fă ra dr u m ” (V A To at e ac es te a cr ee az a o st ar e de ire al , sp at iu l e st e lip sit de pr ez en ta v ie ții . al be pe fo n d în ch is de al ba st ru ÎI
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
pe n tr u cr o m at ic a el em en te lo r și pe n tr u se n tim en te le tr an sp u se în m u z ic a III . V az du hu l pa m an tu l (se re al iz ea za u n ec hi lib ru A n în șo ar ea n o rii șo ar el e să n ia zu rg a la
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
re al iz ea za u n ec hi lib ru A n în șo ar ea n o rii șo ar el e să n ia zu rg a la îi “ n în șo ar ea în ce te az a” (V A “ n o rii fu g” (V A “ șo ar el e st ra lu ce st e și de sm ia rd a” (V A “ o ce an u l de n în șo ar e” (m
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
d v o io sia că re co n st ra st ea za cu at m o sf er a an te rio ar a. Ce le do u a pl an u ri se ec hi lib re az a în co m po zi ție ap oi șu n ț în că lz ițe u șo r de pr ez en ta a că to rv a pe te de cu lo ri că ld e: po rto
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot exista însușire corespu runcare al cărei ouă situații inițiale: zătoare a tehnicii a azul aruncărilor * exerciții simple de rostogolire a mingii mici la distanță sau către o țintă; se urmărește formarea simțului mingii; * aruncări și prinderi diferite ale mingilor: aruncări cu o mână și prinderea cu două mâini, aruncări cu două mâini și prinderea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reacțiilor ce au loc în sistem. Inițiatorii radicalici, care se introduc în reactor de obicei solviți într-un solvent organic sau în monomeri, în cantitate de 0,1% față de greutatea monomerului sunt peroxizi organici (peroxidul de benzoil, lauroil) sau compuși azo (AIBN) solubili în monomeri și insolubili în faza apoasă. Deoarece s-a constatat că natura inițiatorului joacă un rol foarte important în formarea uniformă a particulelor prin viteza de polimerizare și mecanismul ce îl implică, au fost investigate un număr
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
reacțiilor ce au loc în sistem. Inițiatorii radicalici, care se introduc în reactor de obicei solviți într-un solvent organic sau în monomeri, în cantitate de 0,1% față de greutatea monomerului sunt peroxizi organici (peroxidul de benzoil, lauroil) sau compuși azo (AIBN) solubili în monomeri și insolubili în faza apoasă. Deoarece s-a constatat că natura inițiatorului joacă un rol foarte important în formarea uniformă a particulelor prin viteza de polimerizare și mecanismul ce îl implică, au fost investigate un număr
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
poli)condensare. Acidul O-cinamoil-5-hidroxiizoftalic se obține din acid 5- hidroxiizoftalic și clorură de cinamoil în piridină, în prezența trietilaminei, după un timp de reacție de 4 h la 40 o C. ALTI DERIVAȚI CINAMICI MONOMOLECULARI Derivați cinamici monomoleculari cu grupe azo În literatură sunt prezentați polimeri colorați, cu proprietăți de cristal lichid, care au în structură unități de tip azobenzen și de tip cinamat [285,286]. Compușii monomoleculari cu grupe azo și cinamat au constituit modele pentru caracterizarea polimerilor. Comportarea cromoforului
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
C. ALTI DERIVAȚI CINAMICI MONOMOLECULARI Derivați cinamici monomoleculari cu grupe azo În literatură sunt prezentați polimeri colorați, cu proprietăți de cristal lichid, care au în structură unități de tip azobenzen și de tip cinamat [285,286]. Compușii monomoleculari cu grupe azo și cinamat au constituit modele pentru caracterizarea polimerilor. Comportarea cromoforului azo “persistent”, sub acțiunea radiațiilor, se caracterizează prin transformarea reversibilă din configurația trans extinsă, nepolară și mai stabilă termodinamic, în configurația cis, compactă și polară Derivați ai hidroxiazobenzenului, substituiți în
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
În literatură sunt prezentați polimeri colorați, cu proprietăți de cristal lichid, care au în structură unități de tip azobenzen și de tip cinamat [285,286]. Compușii monomoleculari cu grupe azo și cinamat au constituit modele pentru caracterizarea polimerilor. Comportarea cromoforului azo “persistent”, sub acțiunea radiațiilor, se caracterizează prin transformarea reversibilă din configurația trans extinsă, nepolară și mai stabilă termodinamic, în configurația cis, compactă și polară Derivați ai hidroxiazobenzenului, substituiți în poziția para, cu una și respectiv două grupe cinamoil, au fost
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
după un procedeu cunoscut, și anume topirea alcalină a p-nitrofenolului cu hidroxid de potasiu, la 180-190 o C [289]. În spectrele UV ale azobenzen derivaților cu grupe cinamoil, apare o bandă de absorbție intensă, la aproximativ 290 nm. Prezența cromoforului azo se confirmă prin apariția a două benzi de absorbție, una puternică (350-330 nm) de tip K, corespunzătoare sistemului conjugat Ar-N = N-Ar (atribuită tranziției π - π * din izomerul trans ) și alta, de tip R (450 - 440 nm), de intensitate
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
o bandă de absorbție intensă, la 290 nm. Spectrele IR (KBr) prezintă benzi caracteristice grupei >C=O esterice, la aproximativ 1730 cm -1 și legăturii duble >C=C< la 1640 cm -1 și 980 cm -1 (pentru forma trans ). Grupa azo este reprezentată prin benzi slabe, la 1418-1406 cm -1 și 1580-1577 cm -1 . Se constată o diminuare accentuată a maximului benzii de absorbție atribuită cromoforului trans- azo, apariția a două puncte izosbestice și a unei benzi de intensitate mică la
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
C< la 1640 cm -1 și 980 cm -1 (pentru forma trans ). Grupa azo este reprezentată prin benzi slabe, la 1418-1406 cm -1 și 1580-1577 cm -1 . Se constată o diminuare accentuată a maximului benzii de absorbție atribuită cromoforului trans- azo, apariția a două puncte izosbestice și a unei benzi de intensitate mică la aproximativ 440 nm. Creșterea benzii de absorbție n- π * , sub acțiunea luminii ultraviolete, este însoțită de o ușoară deplasare a maximului de absorbție către lungimi de undă
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
intensitate mică la aproximativ 440 nm. Creșterea benzii de absorbție n- π * , sub acțiunea luminii ultraviolete, este însoțită de o ușoară deplasare a maximului de absorbție către lungimi de undă mai mici. Fenomenul este justificat prin faptul că forma trans azo este constituită în agregate, care pot trece în stare monomeră și final în configurația cis . Creșterea intensității benzii de la 290 nm este datorată tranziției π - π * a izomerului cis azo, care apare la iradiere și se suprapune peste cea a
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
mai mici. Fenomenul este justificat prin faptul că forma trans azo este constituită în agregate, care pot trece în stare monomeră și final în configurația cis . Creșterea intensității benzii de la 290 nm este datorată tranziției π - π * a izomerului cis azo, care apare la iradiere și se suprapune peste cea a izomerului trans cinamat. Stadiul II, care corespunde minimului benzii trans azo, este atins în câteva zeci de secunde . Starea II este reversibilă, revenirea având loc la întuneric. Prezența punctelor izosbestice
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
și final în configurația cis . Creșterea intensității benzii de la 290 nm este datorată tranziției π - π * a izomerului cis azo, care apare la iradiere și se suprapune peste cea a izomerului trans cinamat. Stadiul II, care corespunde minimului benzii trans azo, este atins în câteva zeci de secunde . Starea II este reversibilă, revenirea având loc la întuneric. Prezența punctelor izosbestice la 302 și 390 nm, în transformarea din starea I în starea II, confirmă existența procesului de fotoizomerizare [275] . Spectrul 1
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
cis azo- trans cinamat, în echilibru cu trans azo- trans cinamat. Așa cum se observă , la iradierea cu filtru, cu transmisie maximă la 280 nm, diminuarea maximului benzii de absorbție, corespunzătoare grupei cinamoil (290 nm), este mai rapidă, în timp ce transformarea cromoforului azo este mai lentă, decât atunci când s-a utilizat un filtru transparent la 360 nm. Iradierea fără filtru determină o scădere și mai accentuată a absorbanței grupei cinamoil. Figura 48 redă evoluția spectrului de absorbție a compușilor A 1 și A
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
utilizat un filtru transparent la 360 nm. Iradierea fără filtru determină o scădere și mai accentuată a absorbanței grupei cinamoil. Figura 48 redă evoluția spectrului de absorbție a compușilor A 1 și A 2 , la iradierea fără filtru. Fotoizomerizarea grupei azo poate fi urmărită prin evoluția, în timp a intensității benzii de absorbție π - π * . Prezența punctelor izosbestice, atât în compușii cu o grupa fotoreactivă cât și în cei cu două grupe, demonstrează faptul că aceste reacții sunt de ordinul întâi
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
mai frumoasă decât „Iisus în celulă”, compusă și memorată, precum zeci de mii de alte versuri, între zidurile închisorii. În temniță nu era permis nici scrisul și nici cititul, însă aspirațiile și visul nu puteau fi zăbrelite și nici interzise „Az’ noapte Iisus a intrat la mine-n celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ ! Luna-a intrat după El în celulă, Și-L făcea mai înalt și mai trist. Mâinile Lui păreau crini pe morminte, Ochii adânci ca niște
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
P. Cornelius, Opere, I (Dialogul despre oratori; Despre viața și caracterul lui I. Agricola; Despre originea și țara germanilor), Ed. Științifică, București, 1958. TEODOR, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984. TREITSCHKE, Heinric von, Deutsche Geschichte, Berlin. TRÓCSÁNY, Zsolt, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapest, 1976. TYMOWSKI, Michal, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1147 Montricher, Elveția, 1993. ULBRICHT, Walter, Prăbușirea Germaniei în primul război mondial și Revoluția din Noiembrie, București, 1953. WALLERSTEIN, Immanuel, Statul mondial modern, vol. 3
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
92 H. Pinnow, op. cit., p. 37. 93 Ibidem, pp. 47-48. 94 H. Schulze, op. cit., pp. 25-26. J. Fleckenstein, op. cit., p. 94. 95 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 138-139. H. Pinnow, op. cit., p. 141. Mary Fulbrook, op. cit., p. 44. 96 Z. Trócsány, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapesta, 1976, p. 8. 97 O. Hintze, Staat und Verfassung, Leipzig, 1942, pp. 117-118. 98 Ibidem, p. 114-115. 99 Gh. Bichicean, op. cit., p. 153. 100 H. Schulze, op. cit., p. 14. J. Fleckenstein, op. cit., p. 161. 101
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]