3,148 matches
-
nu numai pe noi, ci pe toți megieșii care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei era din bârne din lemn și scânduri bătute pe deasupra, apoi în pod lipite cu același amestec de pământ. Pe interiorul polatrei scândura era vopsită cu albastru. Tata făcuse rost de o chiuvetă mică din fontă nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Am putea spune că e o problemă de educație greșită, dacă e să lovim în vicii ale unor persoane, o problemă ce poate să fie corectată. Dacă e să vorbim despre justiție divină ar trebui să privim prima dată la bârna din ochiul nostru și la alte lucruri mult mai grave ce se petrec în lume. Nimeni nu merită o soartă cumplită, indiferent de greșelile lui sau pe care consideră alții că le are de plătit! Și cel mai important lucru
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
al Departamentului de afaceri externe al Municipiului București. Sesiunea a fost moderată de Pr. Nicolae Dima. Miercuri 26 martie 2014 Pr. Th. Damian s-a aflat din nou în studioul Trinitas TV din București într-un dialog cu Pr. Alexandru Bârnă, ca oaspete al emisiunii „Biblia în actualitate: mesajul patristic”. Tema dialogului a fost „Învierea lui Hristos și iertarea noastră”. Acesta a fost difuzat pe 30 aprilie 2014. În aceeași zi și la acelasi studiou TV, Pr. Th. Damian a fost
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
lui Hristos și iertarea noastră”. Acesta a fost difuzat pe 30 aprilie 2014. În aceeași zi și la acelasi studiou TV, Pr. Th. Damian a fost invitat la o altă emisiune legată de viață diasporei. În dialog cu Pr. Alexandru Bârnă, Pr Th. Damian a vorbit despre românii din New York. Emisiunea a fost transmisă Marți, 1 aprilie 2014 la 7:00 PM. Cenaclul Literar „M. Eminescu” Întrunirile Cenaclului literar au avut loc cu regularitate la fiecare două săptămâni, cu excepția vacantelor. Evenimentele
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
La Jocurile Olimpice ajung doar performerii. Este o certitudine demonstrată de-a lungul secolelor. La vârsta de 29 de ani, gimnasta Cătălina Ponor s-a calificat în finala probei la bârnă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016. „Regina” bârnei peste care au trecut anii a fost nevoită să se lupte cu gimnaste care abia puneau pasul în sală atunci când ea cucerea primele medalii la Jocurile Olimpice de la Atena. Până acum
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
La Jocurile Olimpice ajung doar performerii. Este o certitudine demonstrată de-a lungul secolelor. La vârsta de 29 de ani, gimnasta Cătălina Ponor s-a calificat în finala probei la bârnă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016. „Regina” bârnei peste care au trecut anii a fost nevoită să se lupte cu gimnaste care abia puneau pasul în sală atunci când ea cucerea primele medalii la Jocurile Olimpice de la Atena. Până acum, Cătălina Ponor a cucerit trei medalii de aur la Jocurile Olimpice
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
le-au spus că dacă mai lucrează într-un astfel de hal, sleiți de foame, uzi pe timp rece și răniți la picioare de trestii, mult nu vor duce-o. Atunci au hotărât să fugă. Au făcut o plută din bârne și astfel au ajuns la marginea unui oraș, însă au fost reținuți de miliție și închiși în pușcărie pe 10 ani. După cinci ani de detenție le-au spus: „Dacă renunțați la cetățenia română, vă eliberăm și puteți pleca acasă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
fost indus intenționat în eroare. Nu-i nimic, lasă că verific eu. Pe când cei trei discutau asemenea plăcute lucruri, Broanteș se strecură afară, ajunse în curtea interioară a crâșmei, căută un colț mai ferit, se așeză la o masă de bârne, scoase de sub suman o pană, o călimară, o pungă cu nisip dunărean, și-un petic de hârtie. Uitându-se din când în când spre ușa crâșmei, începu să scrie mărunt, dar citeț: „I pak dau de știre domniei voastre za
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din haremul de tranzit în cel de încercări. N-aveam, ce-i drept, ochi verzi, dar Coranul îl știam ca pe Tatăl nostru, la gimnastică nu mă-ntrecea decât o grecoaică din Fanar care-a și murit, săraca, după unii la bârnă, după alții la sol, iar în privința originii n-aveam probleme, că atunci când a văzut viziriul cum mă mișc la aparate, mi-a spus s-o țin eu tot așa, că de origine turcă îmi face el rost, dacă va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
frumos în lădițe: merele mai mari în lădițe mai mari, iar merele mai mici le mâncau ei; spre grupurile de heruvimi care zburau ras cu pământul de-acolo, ducând cu voioșie spre un loc anume găleți cu nisip, cu mortar, bârne, cărămidă; spre pâlcurile de îngerele care coseau la gherghef sau mânuiau pașnicul război sau pliveau ceapa sau pur și simplu stăteau într-o minunată pauză; spre corurile de arhangheli care făceau vocalize; spre sfinții mai tineri care învățau să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era pe drum. Am coborât în centru, trecând prin cimitirul care înconjoară marea catedrală, și am văzut cum ieșiseră din pământ ghiocei și violete. Peste tot domnea liniștea din neliniște, ca și cum nimic nu se întâmplase. Deși apa lacului ajunsese până la bârnele podului vechi, cel cu picturi medievale unde moartea hoinărea deghizată în toate evenimentele vieții. Am fixat valurile liniștite, clipocitul molcom mă amețea. La un moment dat, am văzut în apă fața tumefiată a soțului meu, aducând cu fața lui Mikael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pentru rivalul său care a făcut o mișcare neașteptată, punându-l în dificultate. SONIA 1 Bulevardele sunt ca oamenii; în tinerețe, aceștia par la fel, apoi se schimbă în funcție de ceea ce îi preocupă. Sunt bulevarde pe care câte un gard din bârne încrucișate înconjoară un bazin cu pete de ulei pe maluri, un bazin ca o farfurie murdară de grăsime în care s-a turnat apă și pe deasupra căreia plutesc nori zbârliți de stropi când trece o barcă; nu departe de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Spiritului și a Dreptății, prin elanuri deosebit de puternice și traduse în acțiune, tocmai acele epoci par deosebit de înfricoșătoare pentru că în ele își dau întâlnire fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a celor două suflete ale sale. Înfruntarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
acțiune, tocmai acele epoci par deosebit de înfricoșătoare pentru că în ele își dau întâlnire fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a celor două suflete ale sale. Înfruntarea acestor suflete îl torturează și, orice soluție ar alege: să balanseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a celor două suflete ale sale. Înfruntarea acestor suflete îl torturează și, orice soluție ar alege: să balanseze continuu bârna și să-și crape complet capul sau să oprească balansul sufletului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a celor două suflete ale sale. Înfruntarea acestor suflete îl torturează și, orice soluție ar alege: să balanseze continuu bârna și să-și crape complet capul sau să oprească balansul sufletului și să trăiască în rațiune rece, în neomenie, în absența totală a ființei lui, blestemul tot se va împlini. Pentru că acest blestem este chiar esența stranie și înfricoșătoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
într-un amfiteatru enorm. Era clădită concentric, ca o cetate fortificată, iar casele se răreau abia către vârfuri, pierzându-se acolo printre copaci. Treceau pe lângă garduri de piatră înalte care nu permiteau privirilor să pătrundă dincolo de ele. Porți mari din bârne de lemn masiv, cu acoperiș deasupra, se deschideau de-a lungul zidurilor lăsate în paragină. Urcușul era obositor și Cristian transpirase din belșug. Ileana mergea însă fără probleme, conducându-l tot mai sus. Casa lui Calistrat era chiar la margine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică cu coarja sălciilor pe care le tăiaseră ca să facă bordeie. și tot după trecere de 5 ani (1789) au venit din Bucovina încă alte familii: familia Boca din Cașvana (primii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă rusescă - n.a.), în Mărăști se afla un locaș de cult, la care slujea un preot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vedere planimetric, biserica monument de la Mărăști se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma, care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Pictura, executată de un meșter necunoscut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile ale căpriorilor sunt ciopliți cu un model despre care nu se mai știe ce reprezintă și pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cruce de lemn cu buchete de busuioc. Era încheiată o primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În interior casa din bârne era lutuită, mai întâi erau astupate golurile dintre bârnele clădite unele peste altele, se aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În interior casa din bârne era lutuită, mai întâi erau astupate golurile dintre bârnele clădite unele peste altele, se aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite în gospodărie: Toader Boca vorbește de anii copilăriei sale (1884-1890) când în satul Lunca erau mai puțin de 100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care ținea 4-5 banițe de păpușoi. Aici era și gura podului unde te suiai pe o scar de lemn. Porumbul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]