798 matches
-
consumatorilor din județul Timiș în perioada 12-16 mai 2003 LUNI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Banatul (p), Aleea Citadelei (p), Cărei nr. 4, sc. A, B, nr. 2, sc. A, B, C, Aradului nr. 57, Eternității, Zola, Steaua, Ciocanului, Secerii, Bârsei, Izlaz, Ceferiștilor, Florilor, Nera), Rădmănești, Sudriaș, Moșnița Nouă (p), Jamu Mare (p), „Agropetac“ Hodoni, I.A.S. Minda, „Comagra“ Beregsău, Fermă vegetală Grabați. MARȚI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), Aleea Citadelei (p), Aleea Muzicii (p), C. Aradului nr. 99, sc. B, nr.
Agenda2003-19-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280997_a_282326]
-
vegetală Grabați + pompe, Vama Cenad, Lovrin (p). MIERCURI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), Aleea Muzicii (p), străzile Dreptatea (p), C. Aradului nr. 99, sc. A, nr. 97, sc. A, B, nr. 95, sc. A, B, Eternității, Zola, Steaua, Banat, Ciocanului, Secerii, Bârsei, Izlaz, Ceferiștilor, Florilor, Hașdeu, Aprodul Movila, Dunării, Țebea, Costinești, C. Bogdăneștilor, Herestrău), Târgoviște, Babșa, Paniova, Hisiaș, Ghizela, Ț. Vuia, Sudriaș, Susani, Jupani, Surduc, Botinești, Săceni, Moșnița Nouă (p), Satchinez, Călacea, Bărăteaz, Crai Nou, Livezile (p), Jebel (p), Ionel, Valcani (p
Agenda2003-19-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280997_a_282326]
-
C. Aradului (p), străzile Zaicu (p), Vi-draru nr. 1, sc. B, C, Lugojului (p), Musicescu nr. 16, sc. B, U.M. Chișodei, Bujorilor, Comornic, Chișodei, Cercului, Nicorești, Fratelia, Herculane, V. Hugo, Ana Ipătescu (p), Izlaz, C. Șagului (p), Steaua, Ceferiștilor, Florilor, Bârsei, Secerii, Ciocanului, „Prefatim”, Șantier Drumuri - Steaua, Gară Fratelia, Zola, Eternității, „Primaconstruct”, U.M. Bujorilor, Șantier Drumuri Nicorești), Topolovățu Mare, Paniova, Bichigi, Balint (p), Cărpiniș (p), Nerău (p), Vizejdia (p), Gaiu Mic (p), Cruceni (p), Giarmata (p), Recaș (p), Dudeștii Noi (p
Agenda2005-11-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283494_a_284823]
-
etc. În stațiune funcționează un complex balnear cu profil de cardiologie și sanatorii pentru copii, cu profil de sechele de reumatism cardioarticular și sechele de hepatită. Stațiunea Covasna se află la contactul dintre versantul apusean al Munților Vrancei cu depresiunea Bârsei, la 60 km depărtare de Brașov, 31 km de municipiul Sf. Gheorghe și 21 km de orașul Tg. Secuiesc. Cu trenul se poate ajunge pe ruta Timișoara-Brașov, iar de aici pe linia Sf. Gheorghe, până la gara CFR Covasna. Sângiorz-Băi. Bogată
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
canalizare se vor executa pe străzile Cometei, Fedra, Atomului, Ilie Gropșeanu, Oedip, zona Felix. Rețele de apă sunt preconizate pentru străzile Armoniei, Vasia Vasilescu, Calea Șagului, iar rețele de canalizare pe străzile Ciocârliei, Carol Davilla, Bistrița, Țichindeal, Vasia Vasilescu, Armoniei, Bârsei, Trifoiului, Avram Imbroane și parțial Musicescu. Extinderea rețelei de apă se va face pe o lungime de 4,6 km, iar a celei de canalizare de 5,7 km. L. SCRIPCĂ Verificarea contoarelor de apă l La cererea abonaților sau
Agenda2003-4-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280609_a_281938]
-
În acest an, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), purtătorul de biruință, se sărbătorește în aceeași zi cu Sfintele Paști. Mărcile poștale ale emisiunii reproduc minunate icoane pe sticlă realizate de iconari în secolul al XIX-lea, în Țara Bârsei, Făgăraș și Sibiu, și care fac parte din colecția centenară a Muzeului Țăranului Român. Emisiunea este formată din cinci timbre cu aceeași valoare nominală (0,50 bani); ea se comercializează sub forma unei serii cu cinci valori (2,50 lei
Agenda2006-11-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284853_a_286182]
-
70. Șugag ● 71. Unirea ● ● 72. Vadu Moților ● 73. Valea Lungă ● ● 74. Vidra ● 75. Vîntu de Jos ● ● Arad Municipiul 76. Arad ● - Orașul 77. Chișineu-Criș - ● 78. Ineu ● - 79. Lipova ● - 80. Nădlac ● - 81. Pâncota - ● �� Comună 82. Almaș ● - 83. Apateu - ● 84. Archis ● - 85. Bată ● - 86. Bârsa ● - 87. Bârzava ● ● 88. Beliu ● - 89. Birchiș ● 90. Brazii ● - 91. Cărând ● - 92. Cermei ● ● 93. Chisindia ● - 94. Conop ● - 95. Craiva ● - 96. Dezna ● - 97. Dieci ● - 98. Dorgos ● - 99. Fântânele ● - 100. Felnac ● - 101. Gurahonț ● - 102. Hălmagiu - ● 103. Hălmăgel - ● 104. Hășmaș ● 105. Ignești - ● 106. Mișcă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Gheorghe Grigurcu Versurile Ioanei Ieronim (născută în 1947, în Țara Bârsei), cuprinse în volumul Triumful Paparudei, se situează la confiniile lirismului cu antilirismul obiectivității, al evadării în real, prevestind astfel valul corosiv al optzeciștilor. Două sînt planurile acestei producții autobiografice, care ne reamintesc, pe lîngă celebra Antologie Spoon River a lui
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră �denumiri după localități" ale comunităților aromânești. Aveau oare aceste comunități romanofone - și românofone
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
scările A,B, bl. S4B; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Beregsău Mic (p), Jimbolia - străzile V. Babeș, Bârzava, E. Bartzer; Cheglevici (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Labirint (p), Gh. Lazăr (p), Grigorescu nr. 8, Mărășești nr. 9, Bârsei (p), Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Izlaz (p)), Bucovăț (p), Banloc (p), Cheglevici (p), Deta - Zona Tg. Mare (blocuri), Lugoj - străzile Livezilor, Salcâmului; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Tapia, Hanul Ana Lugojana, Beregsău Mic (p). JOI: Timișoara (străzile Gh.
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
pune accentul pe dimensiunea comercială și incipient industrială a Brașovului, nu pe cea turistică, evidențiată mai ales prin stațiunile termale din jur. La 1922, România nu intrase încă în era turismului, iar frumusețile naturale și culturale ale Brașovului și Țării Bârsei nu îi interesau, deocamdată, decât pe excentrici. Alexandru Petit, poate și pentru că era el însuși economist („Diplomat al Școlii Superioare de Comerț”, cum semnează, orgolios, pe copertă), acordă prioritate informațiilor despre oportunitățile de afaceri pe care vizitatorul le află la
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
un singur culoar, unde a fost montat un gard de protecție și un covor îmbibat cu soluție dezinfectantă. Sala de așteptare și casele de bilete au fost închise. Aceleași măsuri au fost luate și în stațiile CFR Codlea și Dumbrăvița Bârsei. ( O. N.) Cenaclu Cenaclul Pavel Bellu propune luni, 22 mai, de la ora 17, în Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, o întâlnire literară cu următorul program: dezbatere asupra volumului de poezie „Cuțit pentru lectură“ de Marcel Turcu
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
SIMION MEHEDINȚI' CODLEA - 3,36 3. LICEUL TEHNOLOGIC 'VICTOR JINGA' SACELE - 3,36 4. LICEUL TEORETIC 'ST.O.IOSIF' RUPEA - 3,38 5. LICEUL TEORETIC "GEORGE ST. MARINCU" POIANA MARE -3,4 6. COLEGIUL PENTRU AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ 'ȚARĂ BÂRSEI' PREJMER - 3,42 7. COLEGIUL TEHNIC 'AUREL VIJOLI' FĂGĂRAȘ - 3,42 8. COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "TEREZIANUM" SIBIU -3,45 9. LICEUL TEHNOLOGIC "CONSTANTIN IANCULESCU" CÂRCEA -3,47 10. COLEGIUL "ȘTEFAN ODOBLEJA" CRAIOVA - 3,48 11. COLEGIUL TEHNIC 'TRANSILVANIA
Admitere liceu 2013: Topul celor mai bune, dar și al celor mai proaste colegii din ţară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78130_a_79455]
-
piper, cafea, arahide și măsline. Să simtă și stomacul lui fin ce au simțit stomacurile voastre când, mergând cu peste o sută de kilometri pe oră, a frânat brusc, lipind roata mașinii de buza prăpastiei, zicând: „Băieți, asta este țara Bârsei”, rotindu-și cremvurștii degetelor ca un ghid rafinat. Da, să mănânce piper și arahide pentru că ți-a rupt o pagină din Magnum Etimologycum, ce astea-s glume, să sară cu bocancii pe tine și să spună că te masează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
duhovnicească de ctitor și făcător de carte de învățătură creștinească ai întărit împărăția credinței ortodoxe acolo unde apostolii Celui Înălțat la ceruri au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai mici care le
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și turismul maritim. Mai întâi a fost pus în valoare nămolul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
strâns legată de drumețiile montane. Primele cabane au apărut la începutul secolului al XX-lea, precum Babele (Bucegi) și Dochia (Ceahlău), pentru ca, în perioada interbelică, aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Oile țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 40 % din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literatura de specialitate, rasa țurcană mai este cunoscută și sub alte denumiri, cum ar fi: oaia bârsană - după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită țușca sau oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca. Origine și mod de formare Originea rasei țurcană nu este cunoscută cu precizie. Mulți cercetători care au studiat originea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
semifină, crescute în zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. V. Taftă. Debutul acestora a avut loc în 1953 în Depresiunea Bârsei și au constat în încrucișarea oilor țigaie cu berbeci Merinos de Palas până la generația a doua. Din acest moment s-a trecut la împerecherea metișilor între ei, practicându-se o singură încrucișare de infuzie cu berbeci de rasă Île de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
berbeci de rasă Île de France. În acest fel, s-a urmărit masivizarea corporală a tipului preconizat, precum și creșterea gradului de precocitate. În literatura de specialitate acest tip de ovine mai este denumit, după zona de formare, și oaia de Bârsa. Însușiri morfologice Oile aparținând acestui tip se caracterizează prin rusticitate și o bună adaptabilitate la condițiile pășunatului alpin din zone cu precipitații atmosferice de peste 700 mm anual. Conformația corporală este caracteristică tipului mezomorf și cu aptitudini mixte. Calitățile specifice și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
iar plopii își lasă în jos crengile rupându-se încet, toamna se simte tot mai mult. De sub faldurile de întuneric și de flori, de sub brazdele sângerate de culori, toamna își trimite mesaj după mesaj, intrându-și treptat în drepturi. Simona Bârsă, clasa a V-a C Prințesa Toamnă Când toamna cea bogată și sonoră și-a făcut apariția, lumea a prins culoare și farmec. Totul s-a schimbat și a devenit o lume de legendă, în care răsună clinchetul tălăngilor prin
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosânzeana, Drum drept, Gând românesc, Transilvania, Viața Românească, Cuget clar, Năzuința, Patria, la care deține rubrica „Icoane fugareʺ. Debut editorial cu vol. de Poezii
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și cu leșii Și cu turcii. În timpul care le rămânea liber Între două primejdii, Acești oameni făceau din fluierele lor Jgheaburi Pentru lacrimile pietrelor înduioșate, De curgeau doinele la vale Pe toți munții Moldovei și ai Munteniei Și ai Țării Bârsei și ai Țării Vrancei Și ai altor țări românești. Au mai existat și niște codri adânci Și un tânăr care vorbea cu ei, Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt? Acest tânăr cu ochi mari, Cât istoria noastră, Trecea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și râurile i-au ros cu totul. Afară de aceste două regiuni, care cuprind miezul Ardealului, mai sunt de jur împrejur câteva petece de podiș acolo unde marea făcea golfuri între munți. Cel mai însemnat colț al podișului ardelean e șesul Bârsei. La drept vorbind łinutul Bârsei e podiș numai prin înălțimea sa față de Marea Neagră, altfel ca înfățișare, e neted, întocmai ca și cea mai netedă câmpie.” (Simion Mehedinți) „Ardealul e străbătut în toate părțile de drumuri vechi și bine îngrijite...Călătoria
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]