40,623 matches
-
CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (2) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Inserții spațio-temporale - Povestiți , vă rog ! - Pe Simona o aduceau aici la țară, la bunici, în mod special vara, părinții ei : băiatul meu Vasile și mama Simonei, Sofica. - Pe care o strigați altfel... - Da, o dezmierdam, toate neamurile de pe-aici, FIFI. Era o fată, este o femeie deosebit de ageră. Având o statură potrivită, era în permanentă mișcare. Era neastâmpărată ca valurile
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_2_costel_zagan_1385400840.html [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UN AUTOPORTRET MAGIC ȘI CAM ATÂT Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Doamnelor și domnilor recunosc În bra țele poeziei am ajuns băiat mare Apoi n -am mai știut nimic De pildă nici cum poate fi îngrășată o privighetoare numai cu razele lunii Nici cum să scot flăcări din vulcanul inimii Fără să acopăr nicio lume imaginară cu lava cuvintelor Totuși am descoperit
UN AUTOPORTRET MAGIC ȘI CAM ATÂT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1420225317.html [Corola-blog/BlogPost/350040_a_351369]
-
fiului acasă îi pria mamei. De la o vreme, ea cam bolea. Slăbise și o tristețe o înfășura, îndepărtând-o de restul oamenilor... După ce sfârșea treburile gospodăriei, se primenea și, așezată pe un scaun la fereastra bucătăriei, îl aștepta nerăbdătoare pe băiat, acesta având darul să-i umple cu vorbe inima, luându-i cu mâna suferința! Mulțumit era și tată-său pentru asemenea vindecător. Ascultându-l și el uneori, se bucura de câștigul tihnei după roboteala de peste zi... * Era într-o duminică
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
cap sfios, copleșit de atenție, iar mie îmi sună parcă în urechi dinspre copil un nume: Scorbură. Și, cum am totdeauna în buzunarul cămășii o acadea, i-o întind, ascunzându-mi cât mai bine zâmbetul iscat de numele închipuit al băiatului. Dau binețe și mă urc în mașină. Dar, în timp ce demaram, zăresc în retrovizoare copilul culegând un smoc de iarbă și atingând lacătul de pe centura de zale. Dau în marșarier, sar degrabă afară și apuc să văd cum lacătul deschis lăsă
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
cu albeață vederea! Abia ceva timp mai târziu mi-am revenit și am pornit-o spre casă... Și terminând de zis întâmplarea, începu să ude straturile cu regina-nopții din fața curții. Mamă-sa, cu ochii măriți de fericirea clipei, își zise: Băiatul ăsta are ochi cerești, vede și rânduielile ascunse ale bunului Dumnezeu! Referință Bibliografică: Ochi cerești / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
introduceau într-o cutie. Fiecare bărbat extrăgea câte un astfel de bilețel, iar fata aleasă devenea iubita lui pentru un an întreg. O practică similară a prins contur începând cu secolul al 14-lea. În ziua de 14 februarie fiecare băiat alegea o fată care-I devenea iubita pentru o zi. Aceasta se făcea pentru a corespunde cu credința că împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) are loc de ziua Sf. Valentin Legendele povestesc despre Dragobete ca fiind un fecior chipeș și puternic
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
povestesc despre Dragobete ca fiind un fecior chipeș și puternic, cunoscut și sub denumirea de “Logodnicul Păsărilor”, pentru că în vechile tradiții dacice el oficia în ceruri nuntă tuturor vietăților de pe pământ. La sate, în dimineața zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și tămâioarelor pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și farmece de dragoste. La mijlocul zilei, frumoasele satului alergau pe ulițe, fiind urmărite de băiatul îndrăgit, care dacă își prindea
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și tămâioarelor pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și farmece de dragoste. La mijlocul zilei, frumoasele satului alergau pe ulițe, fiind urmărite de băiatul îndrăgit, care dacă își prindea aleasă urma să fie împreună cu ea tot anul. Sărutul reprezenta legământul lor de dragoste, simbolizând totodată promisiunea unei fericiri îndelungate. Asupra cuplului se spune ca veghea chiar Dragobetele, de unde și zicală “Dragobete săruta fetele!” În
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
Talismanul nu este transmisibil și se poartă doar de către persoană căruia i-a fost destinat. Vrăji “utile”...poțiune magică Se fierbe un cei din flori de tei înainte de răsăritul soarelui. Te așezi comod, privești pe fereastră și te gândești la băiatul de care-l iubești.Se adaugă o linguriță de miere și se amestecă de trei ori în sensul acelor de ceasornic. În acest timp spuneți : iubirea mea va găsi drumul spre tine, deschideți inima și zâmbește+mi. Apoi se bea
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_luna_a_dragostei_cornelia_curtean_1392370680.html [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pe cap coronițe cu flori și bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor, fie lebede, fie prințese, iar băieții prin costume par a fi purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din mână inelul,/Dar ea nu l-a luat.// Refren” În cântecul „Oi ciornaia seciorna” de o domnișoară negruță se îndrăgostește un băiat. Ea merge la fântână să ia apă, el o urmărește, se îndrăgostește de ea și cântă despre ea, despre inima ei. După acest cântec a fost adaptată melodia „Inimă de țigancă”. O pereche de interpreți tineri, Angelia Flutur și Alexandru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Ciudat sentiment ! - Timpul ne presează, băiete, deschise bătrânul dialogul, în fapt mai mult un monolog, care avea să mă marcheze profund. Vezi tu, întâlnirea noastră nu este întâmplătoare. Citesc în ochii tăi nedumerire, dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat isteț ! Își duse mâna stângă la barba lungă, și-o netezi cu palma de câteva ori, după care continuă: - Ești unul dintre cei aleși. - Ales... pentru ce... anume ? reușii eu să încropesc câteva cuvinte, urmărind cu atenție fiecare mișcare a
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
ei, Erica a mărturisit că fiind conștientă de boală de care suferă, s-a gândit că s-ar putea ca într-o bună zi, fiul ei să trebuiască să “preia controlul” în caz de urgență, așa că l-a instruit pe băiat ce să facă într-o asemenea situație. “Îmi era teamă că sub presiune, va uita lucrurile pe care i le-am spus, însă el a rămas calm și și-a amintit totul”. De asemenea, tatăl copilului, Ken, s-a arătat
EROU LA VARSTA DE 5 ANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Erou_la_varsta_de_5_ani.html [Corola-blog/BlogPost/350806_a_352135]
-
ei, Erica a mărturisit că fiind conștientă de boală de care suferă, s-a gândit că s-ar putea ca într-o bună zi, fiul ei să trebuiască să “preia controlul” în caz de urgență, așa că l-a instruit pe băiat ce să facă într-o asemenea situație. “Îmi era teamă că sub presiune, va uita lucrurile pe care i le-am spus, însă el a rămas calm și și-a amintit totul”. De asemenea, tatăl copilului, Ken, s-a arătat
EROU LA VARSTA DE 5 ANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Erou_la_varsta_de_5_ani.html [Corola-blog/BlogPost/350806_a_352135]
-
ca mai apoi să ridice de la sol coșul aproape plin cu mere și să fugă. Creanga ascuțită a unui măr ce-și pleca fruntea spre pământ datorită poverii roadelor ca un bătrân gârbovit de ani și trudă, a agățat tricoul băiatului și i-a curmat drumul. Până să se elibereze din închisoarea de lemn a copacului, eu l-am prins de mână și atunci copilul a început să plângă. I-am explicat că nu trebuie să se teamă de mine și
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
plângă. I-am explicat că nu trebuie să se teamă de mine și m-a privit cu uimire încetând să mai verse lacrimi. Mai apoi l-am slobozit din strânsoarea mâinii și copilul nu a mai fugit. Spre surprindrea mea, băiatul a prins curaj și m-a rugat să-l las să mai adune câteva mere. I-am explicat că merele nu sunt încă coapte pentru a fi adunate, dar copilul a motivat că nu mai are timp să aștepte până
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
motivat că nu mai are timp să aștepte până se coc merele. Mi-a spus că-l cheamă Radin și adună mere pentru bunicul lui, Iancu, care e grav bolnav. Mi-a relatat și câteva frânturi din viața lui. Bunica băiatului știa să prepare oțet de mere cu miere de albine și mulți ani acest medicament i-a făcut bine bătrânului. Radian nu și-a cunoscut niciodată părinții. A fost crescut de bunicii din partea tatălui încă din primele zile de viață
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
altă localitate. Pentru a-și ajuta bunicul, Radian a plecat de acasă. A motivat că merge la joacă cu prietenii. A ascuns adevărul pentru prima dată în viața lui, în favoarea unui scop nobil. Bunica a zâmbit că într-un final băiatul acceptă să abandoneze responabilitățile ce și le-a asumat și se întoarce pentru o clipă în lumea plină de zâmbet a copilăriei, dar nu a fost așa. Radian nu și-a mai ajutat în acea zi bunicul să coboare din
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
Scoarța părea să se ia la întrecere cu focul ceresc. Cu cât soarele devenea mai fierbinte, cu atât mai mult apa își trimitea unda de răcoare peste întreaga natură ce-și avea sălașul pe malul ei, încurajând prin această atitudine băiatul să nu renunțe la dorința de a-și ajuta bunicul. Am lăsat băiatul să-și umple coșul cu mere, pe urmă l-am ajutat să-l transporte în oraș. Nu știu ce a făcut cu merele, nici nu l-am întrebat când
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
devenea mai fierbinte, cu atât mai mult apa își trimitea unda de răcoare peste întreaga natură ce-și avea sălașul pe malul ei, încurajând prin această atitudine băiatul să nu renunțe la dorința de a-și ajuta bunicul. Am lăsat băiatul să-și umple coșul cu mere, pe urmă l-am ajutat să-l transporte în oraș. Nu știu ce a făcut cu merele, nici nu l-am întrebat când l-am reîntâlnit în toamnă. Printre bobocii clasei a V-a se afla
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]