2,818 matches
-
Aurel Bugariu, Filaret Barbu, Dimitrie Gusti, Romulus Vulcănescu, Mihail Sadoveanu, țăranii-scriitori Ghiță Bălan-Șerban, Petru Petrica, Pavel Blidariu, Maria Dogariu și alții, marcând o etapă în existența publicației. Chipul altui fiu al comunei, cel al publicistului Iulian Grozescu, primul gazetar profesionist bănățean, un posibil prieten al lui Eminescu, precum și blazonul ducesei de San Marco, comloșeana, soție a unui duce italian, cea care, cu puteri materiale de referință, a fost mentor al vieții culturale, veghează cu cinste frontispiciul publicației „Suflet nou”, devenită de-
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
ci și înființarea între anii 1941 și 1948 a revistei „Duh și adevăr” din Timișoara. A fost deopotrivă prozator și dramaturg. Unul dintre evenimentele consemnate de „Suflet nou” a fost și vizita mareșalului Ion Antonescu, în iunie 1944, în comuna bănățeană, iar la marile manifestări cultural-religioase din 15-16 august 1934 au participat delegații de olteni din Craiova și Slatina, care au adus în dar „Troița” amplasată la loc de cinste în parcul comunal. Panteon al oamenilor de seamă „Nu era un
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
comloșeni, care din inițiativa „Sufletului nou” au mai dezvelit 31 de plăci comemorative într-un adevărat „Panteon al oamenilor de seamă din Comloșu Mare”, un gest de înalt civism și spiritualitate românească, moment care ne poartă cu gândul la scriitorul bănățean Ilie Ienea, unul dintre colaboratorii de marcă ai gazetei comloșene, autorul romanului „Ard luminile-n Vitol”, apărut în 1937, autor evocat în „Dies festi”III de scriitorul Mircea Șerbănescu: „În «Suflet nou» dintre anii 1934-1939, criticul Aurel Con-trea determina romanul
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
Ilie Ienea. Este, am adăuga, aidoma unui îndemn pe care comloșenii și l-au însușit cu inima și sufletul cel nou, într-un gest izvorât de aura pe care de decenii o emană mesagerul cu același nume, acum „revista satului bănățean”, declarat de curând de către Delegația Comisiei Europene în România „Sat european”. Jonathan Scheele despre comuna Comloșu Mare (fragment) (European Union, Delegation of the European commission in Romania) Delegația Comisiei Europene în România Press&Communication București, 5 septembrie 2005 Am bucuria
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
300 lei. Astfel, au fost premiați scriitorul Radu Pavel Gheo, muzicologul Dejan Galetin și actorii Tokay Andrea, Boris Gaza, Simona Wettel, Nemethi Giorgio. De asemenea, jurnalistului Flavius Băican i-a revenit premiul special pentru emisiunea TV „Minunatele povestiri ale navetistului bănățean”. L. SCRIPCĂ Rata inflației Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, rata inflației a urcat în luna noiembrie la 1,2% - față de 0,9% în octombrie -, ritm mediu de creștere înregistrat atât la prețurile mărfurilor alimentare și nealimentare, cât
Agenda2005-51-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284507_a_285836]
-
Lucrările trebuie trimise la centrul competiției PRIX EUROPA din Berlin nu mai târziu de 1 august 2005. Mai multe informații sunt accesibile pe site-ul http: //www. prixeuropa. de/publish/categories. html? lang=GB&cat=TV. Folclor l La Casa Bănățeană Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă invită publicul duminică, 24 iulie, de la ora 17, la Muzeul Satului Bănățean (Pădurea Verde) la spectacolul folcloric susținut de Ansamblul „Flori din câmpie“ din localitatea timișeană Giarmata Vii. Participă soliștii vocali
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
accesibile pe site-ul http: //www. prixeuropa. de/publish/categories. html? lang=GB&cat=TV. Folclor l La Casa Bănățeană Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă invită publicul duminică, 24 iulie, de la ora 17, la Muzeul Satului Bănățean (Pădurea Verde) la spectacolul folcloric susținut de Ansamblul „Flori din câmpie“ din localitatea timișeană Giarmata Vii. Participă soliștii vocali Alexandru Surdea, Giorgiana Lazăr și instrumentiștii Miron Surdea și Cristian Lupuț. Coregrafia, Veronica Kretten, coordonator Florentina Suciu. Tot în cadrul stagiunii estivale
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
Verde) la spectacolul folcloric susținut de Ansamblul „Flori din câmpie“ din localitatea timișeană Giarmata Vii. Participă soliștii vocali Alexandru Surdea, Giorgiana Lazăr și instrumentiștii Miron Surdea și Cristian Lupuț. Coregrafia, Veronica Kretten, coordonator Florentina Suciu. Tot în cadrul stagiunii estivale Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, timișorenii vor avea ocazia de a urmări duminică, 31 iulie, de la ora 17, pe scena în aer liber de lângă Casa Națională Babșa, spectacolul prezentat de Ansamblul „Bănățeana“ al Clubului Cultural C.F.R. Soliști vocali vor fi Anca Panțâru
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
Veronica Kretten, coordonator Florentina Suciu. Tot în cadrul stagiunii estivale Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, timișorenii vor avea ocazia de a urmări duminică, 31 iulie, de la ora 17, pe scena în aer liber de lângă Casa Națională Babșa, spectacolul prezentat de Ansamblul „Bănățeana“ al Clubului Cultural C.F.R. Soliști vocali vor fi Anca Panțâru, Alina Ivan, Ovidiu Bungeanu și Hadrian Mitar, conducerea muzicală - Bujor Polhac, coregrafia - Deian Clanița. Accesul publicului la spectacole este liber. din presa vremii acum... 100 ani „Telefon între Budapesta și
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
pe picioare. Telefon 0744254471. Sorina, din Deta, mulțumesc doamnei Senty că mi-a readus soțul, care plecase cu alta. Tel. 0744254471 sau 0721580640. Ofer Schnauzer uriaș, 2 ani, mascul, în Timișoara, condiții excelente. Tel. 289289, 0722787914. Absolvenții Liceului Teoretic Colegiul Bănățean, promoția 1995, anunță organizarea întâlnirii de 10 ani în data de 3 iunie 2005. Telefon de contact 0723005778. Mii de mulțumiri și recunoștință colectivului medical condus de dr. Măcicășan din cadrul secției Ftiziologie a Spitalului Militar pentru grija și atenția oferită
Agenda2005-20-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283694_a_285023]
-
pentru suflători în Fa major (D 803); J. Haydn: Nelson Messe, 13. 03, ora 19 (Palatul Cultural). expoziții Muzeul Banatului: „Bărăgan 1951-1956 - O deportare în vremuri de pace“; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică), 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17; luni, închis); „Helios“: „Week-end-Art“ - Sfântul Gheorghe, sculptură de Silvia Radu, fotografii de Andrei Rosetti (luni-vineri, 9-18; sâmbătă, 10-15; duminică, închis); „Acces“: Design vestimentar
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
învins la București formația Dinamo Astaldi cu scorul de 3-1, iar teamul masculin Universitatea Gremocom Timișoara a întrecut în fața propriilor suporteri pe Universitatea Cluj cu 3-2. l În etapa a 20-a a Diviziei A de baschet masculin, ambele echipe bănățene au evoluat în deplasare. În timp ce ELBA Incontro Timișoara a învins în capitală pe Rapid Isover cu scorul de 94-76, West-Petrom Arad a fost în-trecută la Pitești de BCMUS Argeș cu 64-78. ELBA Incontro a câștigat cea de-a cincea partidă
Agenda2006-10-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284838_a_286167]
-
în cooperare și cu sprijinul C.L.M.T. După campania electorală desfășurată în școli, au fost aleși membrii C.L.T. (34 de tineri), primarul tânăr al Timișoarei (Ionuț Valentin Popescu, de la Grupul Școlar de Telecomunicații) și doi viceprimari (Doriana Moțoc, de la Colegiul Național Bănățean, și Mircea Sămânță, de la Liceul Teoretic „J. L. Calderon“). L. RONKOV Are balta pește l Acțiuni de populare După o lungă pauză, pescarii și-au intrat din nou în „atribuții“, vineri fiind prima zi în care pescuitul a fost permis
Agenda2003-25-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471]
-
Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, Teatrul Municipal Lugoj (lângă Colegiul „C. Brediceanu“) și Școala cu clasele I-VIII nr. 1 Sânnicolau Mare. Acesta este și primul stagiu pentru care participanților li se acordă credite transferabile. LUCIAN RONKOV „Pietatea bănățeană“ l Ajutor în caz de deces Asociația de ajutor reciproc pentru înmormântare „Pietatea bănățeană“ din Timișoara face înscrieri de noi membri. Condițiile impuse pentru acordarea de ajutor în caz de deces sunt: vârsta celor care se înscriu să fie cuprinsă
Agenda2003-25-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471]
-
și Școala cu clasele I-VIII nr. 1 Sânnicolau Mare. Acesta este și primul stagiu pentru care participanților li se acordă credite transferabile. LUCIAN RONKOV „Pietatea bănățeană“ l Ajutor în caz de deces Asociația de ajutor reciproc pentru înmormântare „Pietatea bănățeană“ din Timișoara face înscrieri de noi membri. Condițiile impuse pentru acordarea de ajutor în caz de deces sunt: vârsta celor care se înscriu să fie cuprinsă între 14 și 70 de ani și cotizația plătită la zi, minimum un an
Agenda2003-25-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471]
-
Tot în sfera locativ-peremist-pestilențială se plasează întâmplarea care, timp de câteva săptămâni, a făcut deliciul presei de scandal din Timișoara: evacuarea din locuință a senatorului P.R.M. de Timiș, Valentin Dinescu. Individul, cu o frumoasă carieră de șef al tinerilor comuniști bănățeni, a urmat traseul speciei respingătoare din care face parte. Recuperat, in extremis, de "tribun", a fost propulsat direct în Senatul României. Ce mai conta că nu și-a plătit vreo doi ani chiria și întreținerea la bloc? Pe cine impresiona
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
a început când băiețelul de șapte ani a fost dus de mătușa lui la Opera din Timișoara, unde l-a văzut dansând pe unul dintre cei mai reprezentativi artiști ai școlii germane de dans expresionist, Harald Kreutzberg. Dar în mediul bănățean, școala germană avea ecouri multiple, întrucât copilul Gelu Barbu începe să studieze dansul cu Delia Bârlea și Edith Potoceanu, formate alături de Mary Vigman, întemeietoarea însăși a școlii de dans expresionist. Venit apoi la București, Gelu Barbu merge în studioul Floriei
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
precum Festivalul Inimilor, sau Ruga Timișoarei, a devenit, cu puține zile în urmă, titlu de album. „Parcul Rozelor“ este genericul sub care Casa de discuri Audiotim&Ralina a editat, pe suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
Artiștilor Decoratori din Ungaria și Szekernyés János, președintele Filialei Timișoara a U.A.P. I. S. Veteranul publicisticii s-a stins Vocea care de o jumătate de veac se identifică profund cu Studioul Radio Timișoara, pe vecie... Nicolae Pârvu, veteranul publicisticii bănățene, s-a născut în 7 octombrie 1935 în municipiul Caransebeș. La nici 18 ani, stătea deja în fața microfonului. Din 1979 până la sfârșitul vieții s-a devotat Studioului Radio Timișoara. Distins de președintele României cu Ordinul Național pentru Merit în rang
Agenda2003-46-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281706_a_283035]
-
un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie, și pinteni puternici la picioare. În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume. Conform lui Dionisie Linția, renumitul ornitolog bănățean, ar exista următoarele tipuri de găini:
Găină () [Corola-website/Science/312809_a_314138]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de autorități în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereșu Mare reședință de cerc, aici au fost aduși în același secol și germani, în special funcționari. Cateva zeci de
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
Hyperion]], [[Independentul]], Informația zilei, [[Jurnalul de Botoșani]], [[Literatorul]], Literatur Aktuell, [[Luceafărul]], Mesager, Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian Review, Rostirea Românească, Sălajul Orizont, Sinteze, [[Steaua]], Symposion, [[Timpul]], Transilvania Express, [[Tribuna]], Unitatea națională, Universul cărții, [[unu]], [[Vatra]], [[Viața românească]], Viața Armatei, Viața medicală, [[Sburătorul]], Viața, [[TVR 1]], [[TVR Cultural
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Departamentului nr. 5 din Ministerul Austro-Ungar de Război. La sfârșitul carierei a îndeplinit funcția de director al renumitului Institut Geografic al Armatei. A fost de asemenea un pictor apreciat. Alexandru a fost un fiu al locotenentului-colonel, comandant al regimentului român bănățean nr. 13, Moise Guran, originar din Domașnea. A absolvit școala primară în satul natal, după care la Bozovici școala trivială, iar la Caransebeș școala medie. Având pe întreg parcursul școlar rezultate dintre cele mai bune, a fost primit pe ziua
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
(grafii alternative Gallasz Ferdinand, Gallas Nándor, Gallasz Nándor) (n. 29 ianuarie 1893, Timișoara - d. 1 iulie 1949, Lovrin) a fost un sculptor bănățean. S-a născut într-o familie săracă în cartierul Iosefin. În 1904 s-a înscris la Școala Secundară de prelucrare a lemnului și industrie metalurgică și a învățat bazele sculpturii de la András Sipos, iar de la arhitectul László Inotay desen în
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
În perioada 1924-1927 a realizat reliefuri simbolice pentru fațadele unor clădiri publice din Timișoara, precum frizele Palatului Ciobanu, altorelieful fațadei Căminului Muncitoresc, ornamentele intrării Farmaciei Kuhn. A ridica monumente ale soldaților căzuți în primul război mondial î mai multe comune bănățene (Ciacova, Șandra). A proiectat și sculptat monumentele funerare ale unor familii avute din Timișoara. În anul 1925 s-a alăturat grupului de artiști strânși în jurul revistei de literatură și artă "Periscop", editată la Arad, în care a publicat, alături de fotografiile
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]