715 matches
-
unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei sau, poate, tocmai de aceea, și totul scris cu reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț în general Ț și de faptul Ț în special Ț că se cântă (cele mai multe), că sunt însoțite de melodie, doina, cântecul bătrânesc etc. Creațiile epice: - au un fir narativ simplu; acțiunea nu se duce pe mai multe planuri; - personajele nu au complexitate psihologică. Creațiile dramatice: - se înscriu mai mult în sfera „recitativului” decât a scenei propriu-zise;„înscenarea” este simplă, dialogul, replica au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al cifrei 3 (sau 7 sau 12 etc.); 6. al mezinului cel înzestrat; 7. al călătoriei, al drumului. Alte obiective, de urmărit: 1. concepția optimistă; 2. improvizații libere; 3. intervenția (și efectele intervenției) naratorului. BALADA - se mai numește și cântec bătrânesc;este o specie a genului epic; întotdeauna în versuri; - aparține literaturii populare, dar și celei culte; - se cântă, rareori se recită, se citește;cântarea are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
stres în timpul unui concurs/examen etc.) etc.; * exerciții de dans pe diferite tipuri de ritm, pe diferite tipuri de muzică, cu sau fără partener, dans sincron, simetric sau asimetric etc.; * exerciții de mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bacău (Bârlad). Ei -și nu numai - au fost și autori de texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie. În momentul cînd a căzut baticul jos, nu alege femeia cu cine se culcă ci alege bărbatul. Femeia așteaptă să fie ‚aleasă’ de cineva. De obicei înțelepciunea bătrînească spunea că în căsătorie trebuie să intre ca fată cinstind astfel căsnicia și bărbatul cu care s-a căsătorit. În vechime dacă nu era fată în noaptea nunții, era adusă acasă cu o căruță spre bătaia de joc a satului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e reprezentată prin C. Negruzzi (Sfaturi bătrânești), I. Slavici (Scormon), I. Creangă (și cu un fragment din Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale (Cănuță om sucit), P. Ispirescu, B. Delavrancea (Hagi Tudose), I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, M. Sadoveanu ș.a. Sunt publicate articole despre P. Maior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
cartea de debut, sunt croite, în culori de pastel, pe o dimensiune retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
complex al aspectelor atmosferice”. Cei doi combatanți și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
1745), cu tot disprețul lui de boier pentru neamul "prost", va avea, ca Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de pânză albă, care le slujăște și de basma și de sac, unde pun multe povoare, și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga Ilie Kogălniceanu își crescuse odrasla cu strășnicie, după tipicul vechi, trimițînd-o la școală în antereu de cutnie și cu ișlic de piele de miel sură, care se prefăcea în minge pe mâinile copiilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit. CILIBI MOISI Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 177-182; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 19-24; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 254-258; C. Sandu- Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 135-150; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 424-430. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului Manole la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
limpezește structural. Ion Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta constituie un alt succes al artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de duioșia mic-burgheză care colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se perinde prin fața noastră o oaste Întreagă de bătrâni, fie pentru a ne spune cum au fost alegerile altădată, fie pentru a vota. În aceasta nu ar fi nimic rău. Nu vârsta Înaintată o reproșăm personajelor, ci o anumită comportare bătrânească, o anumită lâncezeală, lipsă de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
2 Podigra 7,0 Durnești Guranda 2,0 Frumușica Frumușica 2,0 Stlorești 5,0 Vlădeni-Deal 3,8 Șendreni 1,4 George Enescu Dumeni 0,7 Gorbănești Silișcani 6,6 Vânători 15,6 Gorbănești 1,6 George Coșbuc 7,8 Bătrâneștii 1,5 Socrujeni 2,8 Mihai Eminescu 5,8 Havârna Havârna 1,3 Tâtărășeni 0,5 Balinti 0,8 Hănești Hănești 16,1 �� Borolea 12,4 Sărată Basarab 23,0 Moară Jorii 7,5 Slobozia Hănești 7,0 Hilișeu-Horia Hilișeu-Crișan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Liceul de Artă "Ștefan Luchian" municipiul Botoșani Reabilitare 50 ───────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── 226 19 Școala cls. I-VIII sat Eșanca oraș Darabani Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 227 20 Școala cls. I-VIII sat Socrujeni com. Gorbănești Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 228 21 Școala cls. I-VIII sat Bătrânești com. Gorbănești Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 229 22 Școala cls. I-VIII sat Mândrești com. Ungureni Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 230 23 Școala cls. I-VIII sat Durnești com. Ungureni Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────── 231 24 Școala cls. I-VIII sat Călugărenii Noi com. Ungureni Utilități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
prim-plan, reîntîlnirea cu ele, în chiar clipa decernării, m-a emoționat aparte. Cum, tot așa, fără fariseism mimat, enorma plăcere de a fi acordat finalmente prioritate nu clipei... festive, ci, pur și simplu, revederii celor două repere veșnice: casa bătrînească și lacul cu nuferi. Casa bătrînească a Eminovicilor, care, suportînd, într-un interstițiu proletcult, o modificare ignară, arătînd atunci ca un mizerabil cămin cultural, iat-o acum redată seiși ca în fotografia din Istoria lui Călinescu: mirific umilă. Și lacul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar clipa decernării, m-a emoționat aparte. Cum, tot așa, fără fariseism mimat, enorma plăcere de a fi acordat finalmente prioritate nu clipei... festive, ci, pur și simplu, revederii celor două repere veșnice: casa bătrînească și lacul cu nuferi. Casa bătrînească a Eminovicilor, care, suportînd, într-un interstițiu proletcult, o modificare ignară, arătînd atunci ca un mizerabil cămin cultural, iat-o acum redată seiși ca în fotografia din Istoria lui Călinescu: mirific umilă. Și lacul cu nuferi galbeni înfloriți. La care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să se fi hotărât prin altceva să vestească oamenilor învățătura lui Hristos decât prin puterea încredințării lor și prin harul care însoțea cuvintele lor, care ajuta la primirea predicii lor. De altfel, nici ascultătorii lor n-ar fi părăsit obișnuințele bătrânești fără ca o anumită putere și anumite lucruri tainice să nu-i fi adus la învățături atât de noi și străine de cele în care fuseseră crescuți”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XLVII, în PSB, vol. 9
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]