707 matches
-
și «Oameni ridicați din țărănime» (București, 1944). Cărțile reflectă, în bună măsură, traiectoria sa politică dinspre țărănism (o vreme a fost chiar lider al tineretului țărănist) spre dreapta național-creștină (fără a fi aderat la legionarism, ci ținîndu-se mai aproape de linia bătrânească Iorga-Cuza-Goga-Crainic-Antonescu). Puternic înrădăcinate în realitățile specifice ale epocii, scrise cu patos liric (solemn sau pamfletar), nu întotdeauna suficient de elaborate, cărțile de proză politico-filosofică ale poetului Ilariu Dobridor par greu digerabile astăzi pentru publicul mediu, format pe alte coordonate ideologice
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de Dimitrie Cantemir găsim prezentate obiceiuri, credințe, superstiții). Rolul major a revenit, însă, pașoptiștilor, care văd în poezia populară o adevărată oglindă a sufletului popular. Dacă lui Alecsandri îi datorăm cea dintâi culegere de poezie populară (Poezii populare. Balade (cântice bătrânești) adunate și îndreptate, 1852), lui Heliade Rădulescu, prelucrarea unui mit (Zburătorul), și intrarea literaturii populare ca izvor de inspirație în sfera de interes a creatorilor (Pann, Asachi, Bălcescu etc.), lui Alecu Russo îi datorăm sistematizarea, într-o viziune teoretică mai
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
din tabloul "Lăutul" sunt Paulina Cocea și copilul său. Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele "Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,", obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă viața de mizerie a sărăcimii din Bucureștiul de odinioară. Atitudinea protestatară reiese și din simplitatea cu care au fost pictate. Peisajele
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
celelalte în Europa și Asia; există și hibrizi. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
cu fundație adâncă construită din piatră de râu, pe beci și deține de cele mai multe ori trei încăperi: tinda care a preluat rolul holului de intrare, camera dinainte și cameră de zi, care uneori preia și rolul bucătăriei. Căsuța este casa bătrânească păstrată pe curte, în ea locuind de multe ori bătrânii, părinții. Acolo unde au rămas numai familiile tinere căsuța preia rolul bucătăriei și locuinței de vară. Gospodăria este continuată cu grădina de legume, urmată de livada de pomi fructiferi. Curtea
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
ei veți regăsi firescul și simplitatea melosului de pură esență tărănească moștenită de la vechi rapsozi, dar și teme mai actuale izvorâte din propria existență, cuprinzând cu precădere cântecul de dor, de dragoste, de joc, de nuntă, de înstrăinare precum și cântecul bătrânesc. Primele înregistrări le-a realizat la Radio București împreună cu orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, dirijor George Sîrbu. A urmat înregistrarea unui disc intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș. Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
sau șătrănguțe, ca și fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
și Lapona, în final modificându-se protagoniștii, Riga Crypto căsătorindu-se cu măselărița. Prin modul cum este scrisă, răstoarnă conceptul tradițional, realizându-se în viziune modernă, ca un ansamblu de poem de cunoaștere și poem alegoric. Poemul pare un cântec bătrânesc de nuntă, dar este o poveste de iubire din lumea vegetală, o baladă fantastică, în care întâlnirea are loc în plan oniric. Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic și de lirismul de măști, personajele având o semnificație simbolică. Formula
Riga Crypto și lapona Enigel () [Corola-website/Science/310617_a_311946]
-
Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
pentru scriitori și poeți, George Călinescu găsește pentru Miorița un discurs lapidar dar genial, inserând-o în ciclul celor patru mituri ale literaturii române: „Al doilea mit, cu ecoul cel mai larg, e Miorița, cu punctul de plecare în cântecul bătrânesc publicat de Vasile Alecsandri. Proporțiile mitului au crescut în vremea din urmă până într-atât, încât s-au făcut comparări cu Divina Comedia și mulți îl socotesc ca moment inițial al oricărei culturi autohtone. Aici e simbolizată existența pastorală a
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
de factură apocaliptică. Printre puținii supraviețiutori ai cataclismului se află și doi păstori. Aceștia, spre a-și fortifica speranța și credința că “omenirea își poate relua firul vieții din capătul uitat al civilizației”, se îmbărbătează cântându-și unul altuia “cântece bătrânești”. Primul cioban - din străvechea Indie - reproduce “ două hime vedice”, iar al doilea - din legendara Dacie - “tragănă melodios Miorița”. Iar forța semnificației e totală: lumea nu se sfârșește cu Miorița, ci lumea o poate lua de la început cu ajutorul ei. Este, printre
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
Aceasta va fi urmată de "Chirița în provincie" (1852), "Chirița în voiagiu" (1864) și "Chirița în balon" (1874). La Teatrul Național se joacă "Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă". În 1852 apare volumul "Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri". Tipărește primul volum de teatru "Repertoriul dramatic", care conține piesele "Iorgu de la Sadagura", "Iașii în carnaval", "Peatra din casă", "Chirița la Iași", "Chirița în provincie". În 1853 apare volumul "Poezii poporale. Balade adunate
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare. De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă a culturii
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
unei cronici savante de tip bizantin. Scris într-o perioadă de maturitate deplină a autorului, "Nicoară Potcoavă" demonstrează o înțelegere superioară a istoriei Moldovei și a relațiilor sociale din acea vreme. Academicianul Eugen Simion îl considera „o scriere de înțelepciune bătrânească și mai puțin o povestire istorică”, deoarece acțiunea epică dobândește o importanță secundară. Există însă și unele exagerări; spre exemplu, previziunile social-istorice ale lui Nicoară Potcoavă cu privire la eliberarea socială par nepotrivite într-un secol marcat de un fatalism religios. „Limba
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
aduc aportul doi membri ai grupului Sfinx: Dan Andrei Aldea și Nicolae Enache. Mesajele pieselor abordează teme diferite precum: dezarmarea și pacifismul („”, „Cântec pentru pace”), stări metafizice de mare sensibilitate („Cântec de leagăn”, „Dormi în pace”), sacrul și continuitatea („Casă bătrânească”, „Glasul pământului”, „Ardeal”, „Moara”), critica socială („Baladă pentru Omul sistem”, „Problema e una”). "Antirăzboinică" conturează un tablou muzical omogen și reprezintă unul dintre albumele referențiale ale folkului românesc. Grafica inițială a discului propunea o copertă neagră, cu un individ în
Antirăzboinică () [Corola-website/Science/319081_a_320410]
-
obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Compozitorilor și la Academia Română. În același an Dan Moisescu înregistra cântece din culegerile lui Anton Pann la casa de discuri Electrecord. Dan Moisescu integrează în prelucrările sale elemente ce evocă maniera tradițională a lăutarilor de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept în falset. Dar într-un cântec de dragoste ca pe Vlașca, preluat aproape aidoma dintr-o culegere din Clejani, Giurgiu a etnomuzicologului Gh. Ciobanu care-i fusese coleg
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
din Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara, dau la iveală un considerabil material de peste 5.000 de bucăți poetice, format din cântece bătrânești (balade), hore etc., colecționat într-un volum de 1700 pagini. În întreprinderea aceasta, au apărut câțiva Șolcani, în persoana lăutarilor Anghel Cambrea din comuna Săcelu, Gorj; cobzarul Stăneu Ion din Cucueți, Teleorman; Dumitru Văleanu din Roșiorii de Vede etc., care
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
lângă bisericuța de lemn și având același hram ca aceasta. În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un "„scump odor bătrânesc”" în care să se strângă și să se adăpostească toate cărțile și lucrurile vechi din comună. În anul 1950, biserica de lemn a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală. În prezent bisericuța de lemn
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
exemplu și au început să adopte cu curaj în propria lor muzică melodii, formule melodico-ritmice și ornamentale și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
din comunitățile relativ ample - satele sau cartierele de muzicanți români sau țigani - sunt cei mai solizi profesional: competiția cu cei din proximitatea imediată îi obligă la autoperfecționare continuă. Pe de altă parte, tot aici ei sunt excelenți păstrători ai muzicilor bătrânești și în același timp agenți ai unor înnoiri care conduc câteodată la dizolvarea specificității locale. Așa se explică de ce lăutarii din Godinești (mai precis satul Pârâu de Pripor) sunt bine reprezentați. Ceilalți, care nu sunt de altfel mai prejos, provin
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă de 35 de ani la acea vreme, de la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
variat. Balada este foarte răspândită mai ales în partea de sud a județelor, în satele așezate pe marginea Dunării. Aceste spații mai păstrează și astăzi, într-o mică măsură ce-i drept, un folclor curat și divers. Balada sau cântecul bătrânesc, cum este numită adesea în mediul rural din Muntenia și Moldova, este genul cel mai spectaculos și mai deosebit din zona Vlașca-Teleorman, căruia i s-a acordat și cea mai mare atenție în folcloristică românească. Baladele culese și înregistrate în
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Ca gen în care se reflectă felul de gândire, de simțire și năzuințele maselor țărănești ajunse pe o anumită treaptă de dezvoltare social-economică, când se schimbă aceste condiții, balada își schimbă și ea conținutul și stilul. O dată cu această evoluției, cântecul bătrânesc a evoluat și el. Aici se constată mai ales odată cu apariția modernității, balada căpătând o formă fixă și un ritm măsurat. Acestea sunt caracteristice celor apărute în secolele XIX și XX, cu excepția unora care au adoptat melodii de doină, cum
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]