1,143 matches
-
sînt percepuți de bizantini sau de musulmani nu ca europeni, ci ca franci. De fapt, nu Europa încerca o primă colonizare externă. Creștinismul era cel care refuza să se lase închis în Europa, atît de departe de locul său de baștină. El a fost nevoit ulterior să cedeze Bizanțul și Balcanii cotropitorilor turci (secolul al XV-lea). În acest moment chiar, irupția Epocii Moderne avea să șteargă identitatea dintre Europa și creștinism: aceasta va lăsa cale liberă creștinismului în America și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și oameni necunoscuți și o mulțime de dugheni stricate și auzind că la curtea de la Pungești s-au împușcat oameni (subl.ns.) care năvălise acolo”. Desigur, judele instructor la întrebat câte ceva și despre eventualii participanți la răscoală din satul de baștină al martorului, (Cursești, com. Armășoaia), dar acesta a declarat că „Nu știu ce oameni din satul nostru vor fi fost în Pungești când s’a stricat și jefuit târgul”. Dumitru Cârlan de 42 de ani, consătean cu N. Harabagiu a declarat cam
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care, inițial, avea un scop profund caritabil: strângerea de fonduri, atât din averea personală cât și din donații, pentru a se putea îngriji de soarta numeroșilor orfani de război care-și pierduseră tații pe front și mamele prin localitățile de baștină, în mare parte datorită pandemiilor de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă molime care au provocat goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mărunți, cetățeanul Josu Gheorghe născut în anul 1924 în satul Cigăreni, com. Molești, jud. Lăpușna, declara intimidat de către inchizitorii săi cu stele roșii pe chipiuri că este „...de cetățenie RUSĂ (sic!)” și că „... dorește să se repatrieze în satul de baștină”, adică cel în care s-a născut. În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte, pusese amprenta degetului mare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
420 și 160.627, care cereau NEAPĂRAT o situație solicitată, probabil, de către ofițerii „aliați”. Din tabelul întocmit manual și greu lizibil datorită indigoului uzat ce fusese folosit la întocmirea copiei, am extras următoarele nume, ani de naștere și localități de baștină: Veveriță Teodor (1905, Chiperceni, Orhei stabilit la Bohotin ce pe atunci era în județul Fălciu); Josan Dumitru, 1919, idem); Croitoru Gheorghe (1897, Călmățui, Cahul stabilit tot la Bohotin). Acesta venise în România cu toată familia compusă din: Maria (1905, soție
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bârlad, susținea că lucra tot pentru galonații compatrioți. La capitolul „solicitări” pe banii contribuabililor români, cerea „1 pereche de pantofi” și atât. Înainte de a solicita „o haină groasă”, cizmarul Kukoreașin Ivan (1905) voia să se transfere în orașul ucrainean de baștină, Dnepropetrovsk și nu singur ci cu compatriotul său ce avea aceeași meserie, Jiraghiov Anton (1913). d. „Cetățeanul (...) a primit ordin de la Comandamentul Sovietic de a se repatria” O altă probă care acoperă pe deplin afirmația că cetățenii ruși sau ucraineni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
noi să plătim și spezele repatrierilor, ofițerii ruși din comisiile aliate de control neavând altceva de făcut decât să dea ordine și să semneze hârtiile care pecetluiau destinele oamenilor. Unii basarabeni și nord bucovineni rămăseseră în vechile provincii românești de baștină după marile cedări din iunie 1940 și știau cum se comportaseră trupele NKVD-ului (Securitatea bolșevică rusă, compusă și condusă în mare parte de către evrei). Știau totul despre masivele deportări comandate de către Stalin personal, despre execuțiile sumare prin beciurile tenebroase
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stăpânire pe cele două provincii istorice românești, imediat după cedarea fără luptă de la sfârșitul lunii iunie a anului 1940. Mii de oameni asasinați prin beciurile din Chișinău, alte zeci de mii de deportări în zone aflate la mare distanță de baștina fiecărui nenorocit, și multe alte atrocități. Toate acestea precum și amintirile ce-i bântuiau, i au determinat pe mulți frați de-ai noștri să le arate pur și simplu dosul, celor de care crezuseră că scăpaseră pentru totdeauna: rușii. Așa cum aminteam
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cooperativei de consum de la Zăpodeni. Acesta a sfătuit-o să nu mă angajez deoarece gestiunea este extrem de periculoasă și te poate duce repede după gratii, așa cum au pățit-o și alții, mult mai vârstnici ca mine. Despre Ferești, satul de baștină, nu mai aveam nicio veste și de altfel ni se spusese să nu mai călcăm pe acolo. Tata parcă intrase în pământ, nimeni nu ne spunea nimic de soarta lui și nu trimisese nimănui vreun semn de viață. Un prieten
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din egocentrism ori din mania insolitării în peisaj, atunci ai murit ca evaluator estetic. În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi superlativ mediocrități, tragi cu tunul în vrăbii, te prăbușești în libații și spumegi, când și când, pamfletar la adresa capitalei și-a vedetelor aflate-n bătaia reflectoarelor. Pericole mai sunt, desigur, de la ignoranța în materie de istorie și filosofie, de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
marginală, e propice formării și dezvoltării unor asemenea trăsături exacerbate de personalitate, ca și constituirii unor identități difuze, permeabile în sens de dispuse la adaptări cameleonice adesea nemotivate. Tânărul bogătan e poate reprezentantul cel mai fidel al locului său de baștină. Coexistă în sine ușurința lepădării portului său de "plugar" cu conviețuirea interetnică întotdeauna bună. Prietenul său din perioada școlii arădene, devenit tovarășul de pahar, e Buczy Arpad. Iorgovan ascultă și tresaltă la fel la cântecul lui Novac, la Ardeleana și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu doar doisprezece ani în urmă în numele unor principii devenite ulterior emblematice. Acestă nouă stare de fapt e o rușine pe care nimic n-o poate șterge nici măcar încredințarea că, deși grăiți de rău în coloanele cotidianului sibian, tribuniștii de baștină rămân tot ceea ce au fost: promotorii unui nou avânt a lucrării noastre culturale, unei noi direcții a luptelor noastre politice, unui nou curent în dezvoltarea noastră națională 242. Slavici din 1896 nu mai e același cu cel din 1893, de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asupra unor aspecte care, în mod obișnuit, n-au nimic de a face cu legenda. Dimpotrivă, accentul e pus pe mediocritatea personajului și a destinului său. Biografii nu pierd prilejul să semnaleze că Pinay este mediocru prin locul său de baștină, fiind născut în 1891 în Masivul Central: "El este, comentează "Paris-Match", dintr-o provincie care înlesnește unanimitatea, care nu e situată nici prea la nord, nici prea la sud, nici prea la est, nici prea la vest". Este mediocru și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
publicat în Manuel des études littéraires françaises de P. Castex și P. Surer (Volumul 5, Secolul al XIX-lea, Hachette, 1950: 172) (1) [a] Un tânăr locotenent cu jumătate de soldă, care se întoarce în Corsica, în locurile sale de baștină, face cunoștință cu locotenentul Nevil și cu fiica acestuia Lydia, de care se și îndrăgostește. [b] La sosirea pe insulă, sora sa, Colomba, îi tulbură visul frumos de iubire, îndemnându-l să se răzbune împotriva familiei Bariccini, ucigașii tatălui său
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
extinseseră pe pământul giurgionenilor. LXXXV 30 octombrie 1823 Pre Înălțate Doamne, Cu mare plângere jăluim Mării Tale ca pi valea Strâmbei la capul despre răsărit, di mai înainti vremi s-au împresurat partea noastră de moșie ci o avem de baștină noi răzășii, de către partea de moșie cumpărătură a răposatului boer Gavril Conachi ce o are luată tot din trupul moșiei aceștia Șerbănești di la un Andrii Corpaci, și fiind la răzeși copie di pi zapisul vânzătoriului către numitul boer s-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
aceștia se vor adăuga ca niște cărămizi vii la edificiul cultural sau spiritual al înaintașilor. Cum autorul lucrării, născut în pitoreasca localitate de pe valea Zeletinului, Giurgioana, aparținând canonic Arhiepiscopiei noastre a Romanului și Bacăului, nu și-a uitat locul de baștină, cartea domniei sale vine să dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau nejustificat pământul străbun și uită că au niște strămoși undeva, a căror morminte sunt năpădite de buruieni, iar casele în care s-au născut și bisericile
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
multe orașe și localități au pretins că adăpostesc segmente din trupul lui Osiris. Autoritățile au început să înalțe temple și să practice forme de cult întru cinstirea eroului adorat. Prezența lui era resimțită peste tot, cucerise din nou locurile de baștină, de data asta spiritualizîndu-le. În corespondență i s-au găsit numelui înțelesuri demne de divinitățile suspuse, semn că ascensiunea lui se afla în continuă creștere. „Egiptenii îl figurează pe Osiris, ca domn și rege al lor, printr-un ochi și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la trimis în surghiun, purificându-se sub dafinii amari ai Tempei. Geniu și dascăl îi place pe terra, îi iubește pe mireni, învățându-i muzica, arta, poezia. Dar printre oameni nu stă decât temporar. Se înapoiază în țara sa de baștină, Hiperboreea. Țara misteriosului popor, al sufletelor luminoase translucide. Hiperboreenii adevărați preoți cu veșnică auroră pură și fericire desăvârșită. Acolo se nasc sufletele luminoase ce alungă entitățile sordide, aducând efluvii de lumină și simfonia cerească în inima adâncă a firii. Când
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
la capătul opus al salonului apăru spectrul unui bărbat de statură medie, bărbos, cu plete scurte, îmbrăcat în robă de purpură. -Spirit al eternității sacre de unde vii? întrebarea era pusă de mediumcare era nu altcineva decât colonelul. -Locul meu de baștină este ultima sferă a spiritului superior al ideii ideilor, universul infinit. Cine ești, cu ce te-ai ocupat în efemera viață și unde ai trăit? -Sunt un umil produs al Eladei, care a încercat să învețe și pe alții teoria
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
au în vedere tabloul epidemiologic întîlnit pe coasta apuseană a Indiei, aceasta se datorește faptului că acolo au debarcat primii navigatori portughezi, englezi sau francezi. Pe măsură ce explorarea restului Indiei a înaintat, s-a impus constatarea că Bengalul reprezintă locul de baștină al holerei asiatice. Aici, în delta Gangelui, pare să-și fi avut sediul inițial, apoi permanentizat, infecția care, la intervale ce țin de o mulțime de factori (o deosebită importanță prezentând marile deplasări de oameni), a difuzat pe tărâmuri îndepărtate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră, n-au dat rod. Poate, cândva, într-o dimineață de primăvară... Nestrămutare Se aud ecouri sparte din fântâni părăsite, secate de vremuri incerte; Strigă piatra nemângâiată de ape... Nu voi părăsi locul de baștină; voi săpa adânc în stâncă, să găsesc izvorul dătător de viață nouă... Voi fi chiar troița care va sta pavăză între bine și rău. Atitudine de ziua Unirii Țara mea plutește în derivă ca o arcă, de douăzeci și doi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
o face spiritul, nu vârsta. Imprudent, m-am blamat cândva. Și de atunci, toți neghiobii mă citează. Prelungită excesiv, incertitudinea poate deveni ghilotina. Orice emigrant tembel simte nevoia să arunce, din când în când, câte un scuipat spre ținuturile de baștină. Cauzele sunt întotdeauna îmbârligate. Din propria-ne conștiință nu ne putem exmatricula decât singuri. Toate creierele sunt fosforescente. La incandescența ajung doar câteva. Caut răspunsul care nu epuizează întrebarea. Niște criterii rahitice pot conduce la o inflație de erori. Prin
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Vasile Ilucă Cartea podgoriilor Prin această nouă carte a sa - Vasile Ilucă nu se dezminte pe sine și nu-și dezamăgește cititorii. El se dovedește un statornic iubitor al baștinii sale adoptive, care este misteriosul și generosul Iași, dar și un pasionat „nevindecabil” al Istoriei, în toate componenetele acesteia. Poate că unii dintre cei care îl cunosc mai puțin pe autor ar fi fost ispitiți să creadă că prin cărțile
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nevoit să deshame caii, și adevărat dezastru, să abandoneze tunurile. Îl îngrozeau posibilele consecințe, dar n-avea de ales. Caii mai buni îi înhămă la furgon și, împreună cu oamenii rămași merse spre podul de peste Prut. Trecând pe lângă satele de baștină, câțiva soldați, în ciuda așteptărilor și-a celor declarate mai înainte, dispărură cu cai cu tot. La intrarea în târgușorul Hâncești, un cerșetor, pungaș după înfățișare, obraznic și inoportun i se postă în față, obligându-l să oprească: - Domnu’ ofițer, n-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-se astfel la moarte. Dar bunătatea și blândețea lui Patrocles ne apar din epopee ca mai mult decât o înzestrare firească. Ele par un fel de a fi dobândit prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]