12,320 matches
-
sau nu?). De la Koln străbatem cei 200 kilometri cu un tren rapid, cam într-o oră. Cu siguranță nici la călătoriile cu trenul nemții nu sunt mai prejos ca la cele de pe autostrăzi, orice descriere este de prisos. Ne predăm bagajele la cală, cântarul de acasă nu a corespuns cu cel al aeroportului, avem cu două kilograme în plus pentru care ar trebui să pătim 40 euro, dar chiar și doamna simpatică de la ghișeu ne sfătuiește să luăm cele două kilograme
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
cală, cântarul de acasă nu a corespuns cu cel al aeroportului, avem cu două kilograme în plus pentru care ar trebui să pătim 40 euro, dar chiar și doamna simpatică de la ghișeu ne sfătuiește să luăm cele două kilograme în bagajele de mână, nu ni le va pune pe cântar. De unde să știe ea că valizele noastre sunt pline de scule de pescuit, oale și tigăi și nu avem ce să luăm la noi? Hotărâm să scoatem din pachetele de țigări
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
la noi? Hotărâm să scoatem din pachetele de țigări, le vârâm prin toate buzunarele, le încarc peste leptop, nu reușim să facem două kilograme, dar doamna a fost mulțumită că ne-a văzut muncind de zor și ne-a trecut bagajele. Îl rog pe Klaus să se țină aproape de mine, încă nu mă descurc prea bine în germană și bănuiesc că mă vor întreba de țigările vârâte peste tot. Fără să știu cum, se întrepune între noi o altă persoană, trebuie
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
revarsă peste tot, ca și cum ar fi un râu supărat, cei de acolo zâmbesc, cred că mă întreabă cum de reușesc să fumez atât de mult, trec, îl caut din priviri pe Klaus, aș avea nevoie de ajutor să îmi rearanjez bagajele, dar se luptă și el cu ale lui, pachetele lui de țigări fiind la fel de obraznice ca ale mele. Ajungem în avion, Klaus zâmbește mulțumit, eu încă mă mai întreb dacă voi ajunge la destinația stabilită, mai trebuie să trecem peste
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
îndemnurile lui Buddha trebuie să acorde respectul cuvenit. După ce trecem de brazi și arcade împodobite cu globuri multicolore ne întâmpină și statuia lui Buddha, dându-ne parcă binecuvântarea și urându-ne zile și nopți liniștite printre ai lui. Ne recuperăm bagajele, trecem de punctul vamal și ne îndreptăm spre ieșire, unde ne așteaptă gazdele noastre. În drumul spre ieșire, personalul responsabil cu paza și ordinea în aeroport mi se pare mai numeros ca însuși călătorii. Din când în când suntem abordați
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
altele pot avea gust de cartofi. În curtea școlii, în apropierea gardului care delimitează proprietatea, un alt copac interesant își înalță coroana spre cer. Este un Tamarin, a căror fructe dulci acrișoare sunt învelite într-o custră maronie. Ne abandonăm bagajele în cameră lăsând pentru mai târziu aranjatul lor, îmbrăcăm pantaloni scurți și tricou subțire, bem ceaiul negru, de Ceylon, puțin pișcător din cauza plantei adăugate în el, "care face bine la stomac", fac abstracție de picioarele umflate din cauza lungii călătorii cu
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
și jidanii au învățat românește (ungurii, secuii, să știi, prea puțin!). Nu numa’ că au învățat dar au și scris poezii și cântări, colinde etc.” Deși Florian nu era un om cu studii înalte, pe nea Mitică l-a uluit bagajul de cunoștințe pe care-l deținea, date și informații despre istoria țiganilor, puterea de analiză a istoriei popoarelor, diferențe și similitudini între acestea precum și umorul inegalabil al celor veseli mereu, țiganii! În scrisoarea către nea Mitică, Mike Florian mai făcea
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Crede-mă, sunt fericit că îți scriu - am uitat și de cancer, îl tratez cu indiferență, mă simt țigan, cum nu m-am simțit niciodată. Să pleci fară să știi ce te așteaptă și tot ce ai cu tine ca bagaj, să fie inimă de lup! Glorie ție, soare! Tu ai creat viața! Dă, Doamne, două veri și-o vară! Îi bine și vara și vara! Când ai plecat te joci cu destinu’, dacă cauți care-i misteru’, el se ascunde
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
an de zile să coabităm cu o fată minunată, din toate punctele de vedere, un om sensibil, cultivat, sârguincios, cu un orizont larg și căreia îi datorez, în primul rând, „urnirea” din teama de conversație în engleză, deși aveam un bagaj de cunoștințe acumulate de-alungul câtorva ani. Fiorentina Pouli, despre ea este vorba, este unul dintre tinerii pe care oricine ar vrea să-i aibă în preajmă, pentru că este omul care știe, care vrea, care poate, care dăruiește și care țintește
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
mi s-au lipit de suflet precum „marca de scrisoare”, cum spune o veche melodie de dragoste românească. Aflând că scriu o carte despre Cipru mi-au sugerat mai multe locații despre care nu știam și care mi-au îmbogățit bagajul cu note și impresii despre insula Afroditei. În 2013, prin ianuarie vor deveni părinți și bucuria lor este cu atât mai mare cu cât au aflat că vor avea... gemeni. Ori de câte ori ajung la ei, în weekend-uri, pentru că în restul
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
insistențelor lui. Nici că-și dorise altceva, pezevenghiul! O zbughi cu promisiunea că va fi la autogară la ora potrivită pentru a prinde autobuzul de seară. Alexandra ajunse la întâlnire extenuată și cu nervii făcuți praf de cât trăsese de bagaje de una singură, dar de frățiorul ei, nici urmă. Dacă pleca fără el, ar fi aflat părinții de evadarea lui de la obligațiile care-i fuseseră impuse și cu siguranță ar fi ieșit urât. Decise să-l aștepte, sperând ca va
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
evadarea lui de la obligațiile care-i fuseseră impuse și cu siguranță ar fi ieșit urât. Decise să-l aștepte, sperând ca va ajunge pentru cursa următoare care era peste două ore. Dealtfel, nici nu ar fi putut purta singură atâta bagaj! Erau doi km de la stație până acasă. Intuiția ei de dovedi justă și respiră ușurată când îl văzu sosind fluierând vesel, însoțit de doi prieteni. Renunță să-l mai dojenească pentru întârziere și urcară în autobuz cu toții. Dar ghinionul făcu
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
hotărâră să plece cu vreo ocazie, dar erau patru și nu încăpeau toți în aceeași mașină. Oricât încercă Alexandra să-și convingă fratele să nu se despartă de ea, el plecă cu cei doi prieteni cu o mașină, luându-i bagajul drept consolare, încercând s-o liniștească, asigurând-o nu i se va întâmpla nimic până la sosirea autobuzului următor, mai ales că era atâta lume în stație. Mușcându-și buzele să nu plângă, fata se retrase pe o bancă ceva mai
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
al renașterii morale. După amurgul zeilor păgâni, al nemuririi culturale sau al morții stoice și eroice, au venit zorii noului eon creștin care a durat o mie de ani. Elita aristrocrației seculare n-a avut încotro decât să-și facă bagajele și să-și mute reședința de la Roma la Constantinopol. Pentru mult timp după aceea, la Roma au rămas pentru mult timp doar strămoșii romanilor în morminte și mausolee fără urmași să-i mai plângă și să le aducă jerfe. Zeii
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487608120.html [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
câtă minuțiozitate în pregătire? - Multă, foarte multă, din fiecare. Nu poți fi interesant în comentariile pe care le faci dacă nu ești documentat. Nu poți să-ți sistematizezi informațiile acumulate fără o disciplină iar minuțiozitatea în pregătire îți asigură un bagaj de cunoștințe generale (în cazul meu o cultură sportivă) fără de care nu ești credibil în ochii telespectatorilor sau al cititorilor. Cred că, astăzi, cea mai importantă calitate a unei persoane publice este CREDIBILITATEA. - Să înțeleg că spontaneitatea se pregătește? - Indiscutabil
Cristian Ţopescu – O viață trăită Fair-Play by http://uzp.org.ro/cristian-topescu-o-viata-traita-fair-play/ [Corola-blog/BlogPost/93064_a_94356]
-
pentru fericirea veșnică noi nu facem nimic? Căci știm că Dumnezeu a rânduit ca, după încheierea vieții pe pământ, să înceapă veșnicia. Iar veșnicia poate să fie fericită sau nefericită, după cum am făcut-o noi înșine. Fiecare va merge cu bagajul lui sufletesc Sfântul Nicodim Aghioritul spunea: „Dumnezeu mi-a rânduit împărăția veșnică, iar eu trebuie să mă pregătesc pentru ea, în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424416315.html [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
o să-i aștepte diavolul, după cuvântul: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41). Fiecare va merge, după această viață, cu tot ceea ce a agonisit în această viață, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simțire și de fapte. Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Petroniu Tănase, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424416315.html [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
București, biletul m-a costat cu numai 240 de dolari mai mult! De unde concluzia că durata zborului nu este proporțională cu costul biletului - ciudat, nu? M-am bucurat să călătoresc mai confortabil, dar nu m-am bucurat (partea rea) că bagajele mele nu au ajuns la modernul aeroport din Winnipeg, odată cu mine. Am avut chiar o presimțire că așa se va întâmpla - de vină nu a fost decât ,,Costică” - așa numim noi un craniu adevărat, îmbrăcat în silicon (arată exact ca
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
data fatidică de 11 septembrie, 2001? Dar să revin cu gândurile la aeroportul din Winnipeg, de unde avionul a decolat acum o jumătate de oră. Ce trebuia să fac acum 5 zile, când am aterizat în capitala provinciei Manitoba? Să aștept bagajul, sau să plec la drum? Foarte amabil, salariatul de la ghișeul bagaje pierdute al companiei Air Canada, m-a sfătuit să nu conduc noaptea, deoarece toamna sunt multe animale pe șosea - cerbi, căprioare, urși, lupi și chiar elani (moose în engleză
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
la aeroportul din Winnipeg, de unde avionul a decolat acum o jumătate de oră. Ce trebuia să fac acum 5 zile, când am aterizat în capitala provinciei Manitoba? Să aștept bagajul, sau să plec la drum? Foarte amabil, salariatul de la ghișeul bagaje pierdute al companiei Air Canada, m-a sfătuit să nu conduc noaptea, deoarece toamna sunt multe animale pe șosea - cerbi, căprioare, urși, lupi și chiar elani (moose în engleză sau original în franceză). Câte accidente cu animale nu am văzut
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
văzut în periplurile mele prin America și de câte ori nu am evitat în ultima secundă impacturile cu ele! Problema aceasta este serioasă în America de Nord. Am ales deci să plec la drum imediat, cu mașina închiriată de la aeroport - și să sper că bagajul va ajunge la Thompson... asap (as soon as possible = cât mai repede posibil). Am fost asigurat că Greyhound-ul (cine nu a auzit de cartea America ogarului cenușiu a lui Romulus Rusan? - ce lectură fascinantă pentru acele vremuri, când nici nu
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
mai repede posibil). Am fost asigurat că Greyhound-ul (cine nu a auzit de cartea America ogarului cenușiu a lui Romulus Rusan? - ce lectură fascinantă pentru acele vremuri, când nici nu visam că voi colinda atâta prin America) îmi va aduce bagajul peste noapte și așa a fost. Șoseaua nr. 6 care duce de la Winnipeg la Thompson este impecabilă, chiar dacă nu are decât două benzi. Rar vezi câte o denivelare sau câte o fisură în asfalt. Pe parcursul a două sute de kilometri de la
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) by http://uzp.org.ro/sa-ne-cunoastem-patria-canada-calatorie-la-thompson-manitoba/ [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
apa lucioasă. Undeva din dreapta, mlaștinile stuficole avansau curajoase spre limba de pământ pe care rula mașina de teren, până ce drumul se înfundă. - De aici nu mai e mult până acasă! „Acasă” suna atât de emoționant în vocea lui vibrantă. Scoase bagajele, încuie mașina și o conduse spre micul ponton de care era legată o lotcă. Pășind în spațiul îngust, Mona își pierdu echilibrul. Ambarcațiunea se înclină amenințător, gata să se răstoarne. Dumnezeule! Era atât de aproape de suprafața apei încât avea impresia
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
cuvânt care îi trecu prin minte la prima vedere. Partea de jos, mai solidă, părea ridicată din cărămidă, în timp ce sub acoperișul foarte puțin înclinat, aproape drept, se putea distinge o mansardă ușoară, dintr-un lemn deschis la culoare. Florin duse bagajele în casă și se întoarse după ea. După câteva momente în care încercă să îi citească expresia de pe chip, o ridică brusc în brațe și o trecu pragul în cel mai tradițional mod cu putință, luând-o pe nepregătite. De îndată ce
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
robinetul căreia pornea un furtun, o făcu să înțeleagă clar cum stăteau lucrurile în acea casă. Măcar apa era aproape caldă! Potrivi furtunul și dădu drumul apei să curgă, socotind că la așa un debit, până avea să-și desfacă bagajele ar fi colectat o cantitate care să umple un sfert din volumul uriașului recipient. Cele două camere de la mansardă erau mai mici decât cele de jos, iar coridorul îngust în care se deschideau, se termina cu un mic balcon protejat
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]