5,057 matches
-
Este vorba de două antologii: una colectivă - Petite anthologie de poésie roumaine (traducere și selecție de Constantin Frosin); altă de autor - Constantin Frosin. L’Âme de l’argile. Prima dintre acestea se deschide cu traduceri din folclorul românesc - trei celebre balade/legende românești (Miorița, Legenda Mănăstirii Argeșului, Toma Alimoș) - și continua cu peste 250 de poeme din creația literară, incepand cu Petru Cercel și încheindu-se cu Vasile Voiculescu, ordinea stabilită fiind cea alfabetică. Finalul volumului include, în loc de postfața, poemul La
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
Slovenia cu Maraaya (Here For You) au demonstrat că merită locul în finală, fata cu căștile pe urechi este cea mai bună prezenta a Sloveniei, de mulți ani. 02 Franța se bazează pe Lisa Angell cu „N’oubliez Pas“ o balada tipic franceză, de 100 de ori auzită, foarte statică pe scenă. „Golden Boy“ Nadav Guedj pentru Israel a ales o piesă foarte ritmata, care are o priză mare la pubic, din păcate nu îl ține vocea, piesa este foarte potrivită
Impresiile juriului înaintea finalei EUROVISION 2015 by http://uzp.org.ro/impresiile-juriului-inaintea-finalei-eurovision-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93724_a_95016]
-
în sus a ajuns Voltaj din România la Viena, “De La Capăt/ All Over Again” este mesajul pentru Europa, să se găsească o posibilitate de a uni copiii cu părinții plecați la lucru, în străinătate. Spania ne-a surprins cu o balada “Amanecer”, Edurne are o voce puternică, o coreografie interesantă, dar nu transmite nimic publicului. În 1982 a cântat Nicole “Ein bißchen Frieden”, în 2015 reprezentanta Ungariei Boggie, are același mesaj de pace “Wars For Nothing”, războiul distruge și nu duce
Impresiile juriului înaintea finalei EUROVISION 2015 by http://uzp.org.ro/impresiile-juriului-inaintea-finalei-eurovision-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93724_a_95016]
-
rostirii și o dicție impecabilă, ce împing unele poeme către discursul muzical în care par a se fi strîns incitante ritmuri :’’ Treci printre linii în tăcere,/ n-auzi nici șuierul de tren,/ auzi doar șoapta-mîngîiere,/ chemarea mea ca un refren“ (Baladă de dragoste). Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblînzire a convulsiilor lăuntrice, un act de întoarcere în timp: “Îți aduci aminte frigul frig/ cînd intra în cuibul tău de sîn?/ Parcă mă aud și acum
IULIAN PATCA-70, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1480947040.html [Corola-blog/BlogPost/343123_a_344452]
-
rece,/ nu m ă-ntreba câți ani am, cum arăt,/ Bântuit de un spasm epileptic/, sufletul mi-e ca un galben schelet. Poetul, totuși, cunoaște frecvente interludii de scăpărări de lumină, pe care le putem lua ca edenice, atunci scrie „Balada celor 26” și „Drumul meu”. Poezia eseniană refuză happy-end-ul. Puterea ei magică rezistă în sinceritate, fiind poezie de confesiune dureroasă, tocmai de aceea edenul nu prea își găsește locul și datorită lipsei visului frumos. Există un conflict fundamental între structura
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1451804194.html [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
bolnavi ce-au apelat, în istorie, la serviciile credinței, să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. • Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1409568371.html [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
Tot el pune bazele primei televiziuni în limba română din exil, al cărei director cultural a fost până la dispariția acesteia. Printre volumele scrise de George Filip se numără „Matematică pe degete” (1974), „Anotimpul legendelor” (1975), „Desant satiric” (1976), „Drumuri de balada” (1977), „Zei fără armuri” (1989), „Poemes sur feuilles d'erable” (1998), „Era confuziilor” (1993), „Din taine” (1999), „Diana” (2002), „'89 Poeme îndoliate” (2002), „Văd lumină” (2003), „La planet plate - Poemes” (2004), „Singur împotriva destinului” (2004), „Aezii privesc” (2005), „Zilele săptămânii
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire și expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din trecutul istoric, în vreme ce în genul dramatic el a fost autorul unui „teatru de factură poematicăˮ. În privința recuperării operei lui Radu Stanca, un rol esențial l-a avut conf. Anca Sîrghie
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415799910.html [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne, Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419149667.html [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
cele mai sensibile ale sufletului. Dar nici prozatorii nu se lasă mai prejos și „jonglează” cu măiestrie în jocul fascinant al cuvintelor în fraze, un joc al fanteziei, o deschidere a inimii și sufletului către cititorul dornic de cunoaștere, o „baladă” a iubirii și admirației atât față de natura înconjurătoare, indiferent de anotimpul sau meridianul pe care se află, cât și față de ființa umană. Este o adevărată călătorie imaginară în jurul lumii cu întâmplări și fapte. Apoi fiecare autor parcă își dezvăluie „crucea
ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – MANIFESTAREA A SPIRITULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415803907.html [Corola-blog/BlogPost/379370_a_380699]
-
trebuie să te oprești din drum chiar dacă obstacolele apar la fiecare pas. Și, da... „pășește, pășește ușor,/ în zbor prinzi amintirile presărate/ de cântecul privighetorii.”/ „La ceas de seară/ lumina ta pâlpâie încă!/ Am gura plină cu litere sângerânde./ O baladă a durerilor negre sunt,/ dulcea ei asperitate/ pentru a-i simți atingerile de catifea!”. (Cât strigătul luceafărului ce se stinge în mare). Momentele de blazare și disperare fac parte din structura sensibilă a poetei. Lirismul ia naștere dintr-un amestec
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1483672888.html [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
aspră a amiezii, după ca au cunoscut zborul, mirajul și prăbușirea... „treptat cuvintele s-au stins/ prin gări, în spitale,/ pe fronturi, în războaie./ dar, dar... au mai rămas amintiri/ și umbrele lor/ în inimi/ în cânturi,/ în povești, în balade și doine,/ mici felinare/ în zboruri de fluturi,/ petale de lotus, priviri de copil,/ gânduri-poeme/ în muguri de floare, în raze de soare...” (La început - Cuvântul). Aș completa cu: „nimic nu moare, totul se transformă”. Plecând de la această expresie, valabilă
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1483672888.html [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
a Centrului Cultural Român la Beijing ar putea avea loc în luna aprilie a acestui an. Studenții chinezi care învață limba română au recitat poezii din Mihai Eminescu, atât în română, cât și în chineză și au interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu. Nota noastră: De pe un dvd, a recitat actorul craiovean Emil Boroghină! ------------------------------------------------ Text și foto: Radio China Internațional Referință Bibliografică: Rexlibris Media Group - MIHAI EMINESCU OMAGIAT LA CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ DIN BEIJING / Rexlibris Media Group : Confluențe Literare
MIHAI EMINESCU OMAGIAT LA CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ DIN BEIJING de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1421916890.html [Corola-blog/BlogPost/350140_a_351469]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > BALADA TOPORAȘULUI Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului In luncă,pâlc de toporași S-au imbrăcat de gala primăverii Dar nimeni nu-i observă, Striviți sub pași Jertfesc iubire violet. Uitați acum
BALADA TOPORAŞULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1458663255.html [Corola-blog/BlogPost/363695_a_365024]
-
Ale gingașelor cinci petale Ce in brațe stau iubindu-se mov,ocrotite De frunza ce seamăna cu-o inimioară. Deși e mic Și nebăgat in seamă, Lipsit de justă apreciere, Toporașul va rămâne "Viola odorata" Ce își cunoaște a lui baladă! Referință Bibliografică: Balada toporașului / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BALADA TOPORAŞULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1458663255.html [Corola-blog/BlogPost/363695_a_365024]
-
petale Ce in brațe stau iubindu-se mov,ocrotite De frunza ce seamăna cu-o inimioară. Deși e mic Și nebăgat in seamă, Lipsit de justă apreciere, Toporașul va rămâne "Viola odorata" Ce își cunoaște a lui baladă! Referință Bibliografică: Balada toporașului / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADA TOPORAŞULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1458663255.html [Corola-blog/BlogPost/363695_a_365024]
-
că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de "rom". Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site web: http://www.mihaieminescu.eu/opere/balade/predicatia tiganilor.html#.VsSx2rSLTcs George Coșbuc, la rândul său, nota următoarele: După etimologia cuvântului, "Romanii" însemnează "puternici"... Țiganii se numesc pe iei "Romei" , va să zică tot "puternici", ear pe la începutul acestui veac făloșilor Greci le trăznise prin cap să se boteze "Romeiki
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483207912.html [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă iubirea Dacă într-o zi Iubirea va poposi La mine în casa O s-o fac mireasă Să-mi fie aproape Să-mi cânte în șoapte Balade necoapte Din vremuri uitate Să-mi fie lumină În nopți fără luna Să-mi fie chiar muză 'Ntr-o lume confuză Cu ea să mă-nsor De-ar fi chiar să mor Cu ea să trăiesc Să simt că iubesc Referință
DACĂ IUBIREA de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/remus_strugar_1461038191.html [Corola-blog/BlogPost/342693_a_344022]
-
dobândite prin contactul cu experiențele poetice anterioare, punând accent pe virtuțile, prețuirea și dragostea sa fără margini pentru limba română: „De m-ar prinde vreun dor de-al cocorilor zbor,/ Îmbrăcat ca ascetu-n târsână,/ Îmi voi pune-n boccea o baladă și-un nai/ Să m-aline în limba română.// Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi/ Din genunile apei vreo zână,/ Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți/ În duioasa mea limbă română.// Când s-a da
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
SINGURĂTĂȚII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE)"- VASILICA ILIE, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014. Scrisori de iubire În anii din urmă, unii dintre poeții tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale. Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
cele scrise mai sus în ideia de a înfăptui o carte numai din elegii (de dragoste, se ... Citește mai mult Scrisori de iubireîn anii din urmă, unii dintre poeții tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale.Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasilica_ilie/canal [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
componente, una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn român până la dimitrie Cantemir,așa cum specifică Nicolae Andrei și Gh.Părnuță în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Istoria_cartii_valcene_scoala_de_la_ramnic.html [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță să mai văd vremea fatală de-afară. Stele
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
prăpădește Și mă conduce spre zări necunoscute - Tainice portrete ale muzelor de odinioară, Unde stau nestingherit ca-n brațelele Tatii. Carpații urnitu-s-au din locul lor cel de veci Și plaiurile mioritice se cutremură degrabă; Struna Dunării zburdă-n doine și balade populare - Orchestre diafane care se aud în lume. Pâlcuri de brazi vechi și noi se adună de nicăieri... În templul artelor se ivește duhul cunoașterii - Line unde, cosmice înălțări ale cugetului ancestral, Venit încă din vremea umbrelor mari ale lui
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce se aude-n văzduh, Născând în inimile arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice, Monarhul Timp ne dezvăluie comori arhaice Ce-au
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]