2,242 matches
-
total din partea principelui, raza de lumină dispare, iar negura învăluie din nou împrejurimile cu aripile sale îndoliate. Doar în zona grotei jocul diabolic al limbilor de foc se ridică deasupra stâncilor împletindu-se cu țipetele disperate ale vrăjitoarei și dansul balaurilor ce o scoseseră afară din grotă, pârjolind-o cu flăcările ce le ieșeau din gură. Prin norul de fum apare o alură de om cu cornițe, o coadă stufoasă, picioare hidoase ca niște copite de cal și brațe ca de
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
pădurii, îți dezvălui ascunzătoarea comorii. Ha, ha, ha!... Te vei sătura de aur! Ha, ha, ha!... Acolo îți vor putrezi oasele. Ha, ha, ha!... - Tată, nu te pune cu dracul! - Ha, ha, ha!... rânji împielițatul și se transformă într-un balaur fioros și aruncă asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. O parte din însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
se tăvăli pe jos de râs de îndrăzneala principelui: - Tare grăbit mai ești să ajungi în împărăția mea! Te aștept cu plăcere în cazanul cu smoală clocotită! Ha, ha, ha! răsună pădurea de hohotul său și se transformă într-un balaur cu multe capete ce aruncă flăcări peste oșteni, apoi din câteva salturi dispăru în iaz. Călăreții se zbăteau neputincioși cu flăcările în chinurile morții. - Tată!Tată! îl implora disperat fiul său Tudor. Întoarce-te, tată! Radu Valdescu urmă dâra de
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
Kundalini sau șarpele, au toate corespondent în basmele românești și în cultul nordicilor - fie celți, fie germani. Pentru ei frasinul sau stejarul și dragonul au aceeași semnificație ca și pentru indieni și iudei. Ca europeni ne putem referi la Dragon, balaurul cu șapte capete - ca și numărul chacrelor. Balaurul nostru scoate foc pe gură. Energia este uneori asemănată cu focul. Metaforic spunem „focul iubirii te mistuie" și te face să „te topești", fiind ca un ... drog. România, acea Hiperboree, era și
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
românești și în cultul nordicilor - fie celți, fie germani. Pentru ei frasinul sau stejarul și dragonul au aceeași semnificație ca și pentru indieni și iudei. Ca europeni ne putem referi la Dragon, balaurul cu șapte capete - ca și numărul chacrelor. Balaurul nostru scoate foc pe gură. Energia este uneori asemănată cu focul. Metaforic spunem „focul iubirii te mistuie" și te face să „te topești", fiind ca un ... drog. România, acea Hiperboree, era și este „străjuită" de constelația Balaurului sau Dragonului. Dacă
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
și numărul chacrelor. Balaurul nostru scoate foc pe gură. Energia este uneori asemănată cu focul. Metaforic spunem „focul iubirii te mistuie" și te face să „te topești", fiind ca un ... drog. România, acea Hiperboree, era și este „străjuită" de constelația Balaurului sau Dragonului. Dacă Dru în sanscrită înseamnă curgere, atunci dragonul, asemeni unui șarpe, are o mișcare asemănătoare curgerii, mai ales când este asimilat cu energia Kundalini. Dra - curgere și gon - a merge, a se mișca în geto-dacă, armeană, dar și
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
creeri lumii, Eros= iubire și Gaea= pământul nostru natal. Din unirea Tartarului cu Gaea s-a născut Typhon, un fel de monstru cu o sută de capete și acoperit de șerpi. Este o imagine deformată a dragonului sau șarpelui, sau balaurului din mitologia noastră, ucis fie de Hercule în zona Herculane, unde există și o stâncă cu chip de om ce-i poartă numele, fie de Apolo. Interesantă este "geniala" afirmație din DEX, în care "tartar" aparține mitologiei antice, dar are
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
cheamă brațul Sfântul Gheorghe. Se știe, apoi că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost și este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost și este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
fiind mereu grăbiți, fără să știi omul cât de mult te prețuiește... Reporter: De câte ori am prilejul, și eu vorbesc îndrăgostiților de poezie, colegilor de facultate despre un poet care a avut "marele noroc" să se nască chiar în gura unui balaur monstruos cu numele de totalitarism, să se lupte cu acel balaur pentru a nu se lăsa înghițită de el, și, în biruințele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite și
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
prețuiește... Reporter: De câte ori am prilejul, și eu vorbesc îndrăgostiților de poezie, colegilor de facultate despre un poet care a avut "marele noroc" să se nască chiar în gura unui balaur monstruos cu numele de totalitarism, să se lupte cu acel balaur pentru a nu se lăsa înghițită de el, și, în biruințele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite și originale... De unde găsește poetul Renata Verejanu aceste metafore? R.V. ... Poate că
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
mă-nveșmântase clipa, anume pentru noi. spre mare mâna mea a rugă s-a întins, și-am mângâiat cu palma albastrele ei valuri; nu am simțit când valul în brațe m-a cuprins, nu am simțit amurgul cu șuier de balaur. eram doar eu și marea, cândva doi era trei, eu, ruga mea, și zborul înalt de pescăruș pustie era plaja, fierbinți stropii prea grei, ce-i arunca adâncul plângând în ochii mei. și când a despărțire o rază-ncet pierea
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
de cer trupul mi-l sprijin pe un spațiu lipsit de supranatural viața mea parcurge două lumi simultan o lume pătrată o lume rotundă pe care s-o aleg în urma mea se deschide o mare neagră ca o gură de balaur mă atrage mă înghite dar capul meu stă atârnat de cer îngerul îmi dă lumina o stea licărește în hăul negru Referință Bibliografică: lumea mea / Cezar C. Viziniuck : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 749, Anul III, 18 ianuarie 2013
LUMEA MEA de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348858_a_350187]
-
Degajau o poftă de viață molipsitoare. Dialogul lor despre lucrările la care erau implicați părea un duet plin de armonie. Munca le scotea în relief o frumusețe interioară, o inteligență cuceritoare din care nu lipsea nici buna dispozitie. „A venit balaurul”, mă anunța la sosire Iacob cu un umor care îi înflorea munca, făcâmd trimitere la una din glumele mele care îl amuzase. Îl rugasem să nu lase prea mult timp o spărtură mai mare în peretele camerei mele prin care
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
trimitere la una din glumele mele care îl amuzase. Îl rugasem să nu lase prea mult timp o spărtură mai mare în peretele camerei mele prin care lucra la o remediere la baie, deoarece pe acolo, în timpul nopții, pot ieși balauri. Mi-a plăcut la ei și modul de gândire, ordinea clară în care își așeazau principiile de viață: „Mi-a plăcut să fac o muncă la care să nu mă oblige nimeni să semnez o condică, nici să urmarească pas
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului imagine: Vechea biserica de lemn de la Putna privesc însetată stânca încercărilor. câte o piatră poposește pe banca de la poalele muntelui de întrebări. răspunsurile le văd lunecând prin cer. basmele ochilor mei îi transformă în zmei balauri., meduzele pui ai Meduzei apoi, îngeri fecioare și flăcăi din aurul razelor solare... o nebunie întreagă se construiește dezbracă învelește în fața gândului meu, ca într-un film uneori alb negru, alteori colorat, o pânză a bucuriei și tristeții într-un
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
așteptau să fie tăiați, făcuți snopi și puși în fânărie pentru vite. Bruma de grâu ce se făcuse, nu le ajungea bieților oameni nici măcar pentru câteva luni. Norii se răsuceau cocoloașe-cocoloașe, ca niște funii mari: când alburii, când negri ca balaurii, de ziceai că o să cadă ploaia cu găleata, dar cum veneau, așa se și topeau... odată cu speranța țăranului care și-o pierduse în rugăciuni la Cel de Sus, ca să se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
a șasea suprafața de pământ ca mărime a arhipelagului neo-zeelandez. Un loc minunat, virgin și foarte puțin populat! Aproximativ 800 de locuitori pe o suprafață de 285 km pătrați. Insula are și patru puișori care o înconjoară: Rakitu, Kaikoura, Insula Balaurului și Insula Țiparilor. Pentru o sută de dolari neozeelandezi am închiriat întreaga casă a unor maori bogați. O vilă mare, curată și cochetă. În cele patru zile, cât am stat acolo, am trăit ca într-un paradis al unei epoci
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
amintiri din anii copilăriei mă năpădesc... Prichindel fiind, mă bucuram nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gura sobei, lângă bunicuța care spunea povești cu feți-frumoși, balauri și Ilene-Cosânzene de mă lua somnul, privind la focul ce ardea mocnit, cu limbi jucăușe...Când mă trezeam, în toată casa mirosea a cozonaci și-a scorțișoară și-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica îmi
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
pusă în scenă de trei ori de către Teatrul Thespis (producător: Diogene V. Bihoi) și a primit Premiul Special al Juriului. A fost de asemenea pusă în scenă la Karlsruhe (Germany), 29 Septembrie, 1995. Piesa sa pentru copii, „Păcală, Ursul și Balaurul" [Trickster, the Bear, and the Dragon], s-a jucat la Teatrul Național Dramatic „I.D.Sîrbu", director: Dumitru Velea, la Petroșani, România, în septembrie 1997. (http://fs.gallup.unm.edu//a/theatre.htm). A mai realizat artă electronică (folosind programe de
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu simt, doar atunci; Sunt un rebel, izgonit de la trupă, C-am uitat cele zece porunci. Scârțâie lemnul ca un dulce blestem Când în spate
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
rămas pe la roma, l-au dus străinii trofeu, capul lui tata a rămas prin rusia, unde va rămâne și capul meu? țara asta este o țară de morți, au rămas samsarii s-o tragă la sorți, a intrat în ea balaurul să-i jefuiească pădurile, aurul, holdele, gazele, și ce-a mai rămas, căci totul au ras... țara asta e o țară de morți, românul cerșește pe la străine porți, a rămas pustie glia, und ești, tu, România? țara asta e o
UNDE EŞTI TU, ROMÂNIA? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348458_a_349787]