KorAP: Find »[drukola/base=balenă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...120 >

2,980 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

precum se va vedea deîndată. Fiind omul care trăgea la rama-cîrmă a ambarcațiunii lui Queequeg îa doua ramă din față) datoria mea - de care mă achitam cu plăcere - era să-l ajut în vreme ce sălbaticul se lupta din greu cu spinarea balenei moarte. Ați văzut desigur un flașnetar italian, care ține o maimuță de o funie lungă. La fel îl țineam eu pe Queequeg, de pe bordul înclinat al corabiei, cu o „saulă de maimuță“, cum i se spune în limbaj nautic saulă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
că e la mijloc un soi de suspendare a Providenței, căci n-ar fi putut consfinți, în spiritu-i de echitate, o asemenea nedreptate strigătoare. Și reflectînd și mai adînc - în timp ce-l tot smuceam încolo și încoace în spațiul strîmt dintre balenă și vas, ca să nu-l las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt, situația tuturor muritorilor, numai că, în majoritatea cazurilor, aceștia sînt legați prin legături siameze cu o mulțime de alți semeni, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș fi făcut, eram stăpîn doar pe un singur capăt al saulei. Repet că-l trăgeam adesea pe bietul Queequeg din spațiul dintre balenă și vas, în care cădea din cînd în cînd, ca urmare a necontenitului lor ruliu. Dar acesta nu era singurul pericol ce-l păștea. Cîtuși de puțin speriați de masacrul ce dăduse iama printre ei în cursul nopții, rechinii, atrași

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ruliu. Dar acesta nu era singurul pericol ce-l păștea. Cîtuși de puțin speriați de masacrul ce dăduse iama printre ei în cursul nopții, rechinii, atrași parcă și mai mult acum de sîngele ce începuse să curgă șuvoi din carcasa balenei, se strîngeau în jurul ei ca roiurile de albine la urdiniș. Drept în mijlocul rechinilor se afla Queequeg, care-i împingea adesea cît-colo cu piciorul, ceea ce ar putea să pară de necrezut, dar se explica prin faptul că rechinii, atrași de o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la urdiniș. Drept în mijlocul rechinilor se afla Queequeg, care-i împingea adesea cît-colo cu piciorul, ceea ce ar putea să pară de necrezut, dar se explica prin faptul că rechinii, atrași de o asemenea pradă aleasă, cum este pentru ei o balenă moartă, n-au chef să se atingă de-un om, oricît ar fi de carnivori de felul lor. Totuși, avînd în vedere că sînt atît de lacomi, e lesne de înțeles că-i mai înțelept să fii cu ochii în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
trăgeam saula și o slăbeam la fiece val: Ă Bine, bine, dragul meu tovarăș și frate geamăn, ce importanță are, la urma urmei? Nu ești tu oare o icoană vie a tuturor celor care trăim în această lume bîntuită de balene? Oceanul acesta fără fund, deasupra căruia gîfîi, este însăși viața; rechinii sînt dușmanii, iar sapele astea - prietenii tăi; dar, prins între rechini și sape, te afli la mare ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fii așa de amabil și să te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dînsa. Ă Zeamă de ghimber! Cară-te cu ea de-aici, ticăloșiile și du-te de adu ceva mai bun din cambuză!... Sper că nu greșesc, domnule Starbuck. Așa a dat ordin căpitanul: grog pentru harponiștii care lucrează pe-o balenă. Ă E-n regulă, răspunse Starbuck, numai vezi să nu-l mai lovești... Ă A, nu fac niciodată vreun rău cuiva cînd îi lovesc, afară doar cînd lovesc vreo balenă sau ceva asemănător; iar flăcăul ăsta-i o nevăstuică. Ce

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dat ordin căpitanul: grog pentru harponiștii care lucrează pe-o balenă. Ă E-n regulă, răspunse Starbuck, numai vezi să nu-l mai lovești... Ă A, nu fac niciodată vreun rău cuiva cînd îi lovesc, afară doar cînd lovesc vreo balenă sau ceva asemănător; iar flăcăul ăsta-i o nevăstuică. Ce voiai să spui, domnule? Ă Atîta doar: coboară cu el la cambuză și ia-ți singur ceea ce dorești. Cînd Stubb își făcu din nou apariția, ținea într-o mînă o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
sticlă fumurie, iar în cealaltă un fel de cutie de ceai; prima, conținînd spirt, îi fu înmînată lui Queequeg, iar cea de-a doua, cuprinzînd darul mătușii Charity, fu azvîrlită cu generozitate valurilor. Capitolul LXXII STUBB ȘI FLASK OMOARĂ O BALENĂ NORMALĂ, APOI VORBESC DESPRE EA Să nu se uite că, în tot acest timp, deasupra bordului corabiei Pequod atîrna capul prodigios al unui cașalot. Trebuie să-l lăsăm să mai atîrne acolo, pînă vom găsi un prilej de a ne

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cap este să ne rugăm cerului ca palancurile să reziste. în noaptea din ajun și în dimineața zilei următoare, Pequod plutise în derivă pe o mare care, prin petele ei răzlețe de „brit“ gălbui, trăda prezența în apropiere a unor balene normale, o specie de leviatan, pe care puțini s-ar fi așteptat să le întîlnească pe-acolo în acest anotimp. Și deși marinarii privesc îndeobște cu dispreț capturarea unor astfel de făpturi inferioare, iar Pequod nu fusese trimis în expediție

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fusese trimis în expediție spre a le vîna îde fapt, trecuse pe lîngă multe din ele în preajma insulelor Crozett fără a-și lăsa la apă ambarcațiunile), totuși, spre uimirea întregului echipaj, se anunță că în ziua aceea trebuia capturată o „balenă normală“, dacă se va ivi prilejul, cu toate că fusese capturat un cașalot, al cărui cap atîrna acum lîngă bordul vasului. Prilejul nu întîrzie să se arate. Către partea de sub vînt fură observate jeturi înalte și două ambarcațiuni - a lui Stubb și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
din cîmpul vizual al oamenilor de pe catarge. Deodată însă, aceștia zăriră în depărtare niște nămeți de apă și curînd după aceea semnalară că una, dacă nu chiar ambele ambarcațiuni, erau „prinse“. După un timp, ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau saulă din belșug în coșuri și cum balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena ostenită își încetini viteza și, schimbîndu-și orbește direcția, ocoli pupa vasului, trăgînd după ea cele două ambarcațiuni, care descriseră astfel un cerc întreg. între timp, oamenii trăgeau

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena ostenită își încetini viteza și, schimbîndu-și orbește direcția, ocoli pupa vasului, trăgînd după ea cele două ambarcațiuni, care descriseră astfel un cerc întreg. între timp, oamenii trăgeau din ce în ce mai multă saulă, strîngînd monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse pe spate și-și dădu duhul. în timp ce-i legau strîns coada și pregăteau în fel și chip remorcarea prăzii, între cei doi secunzi avea loc următoarea conversație: Ă Mă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar așa zicea strigoiul ăla de Fedallah și mi se pare că se cam pricepe la vrăji nautice, deși mă gîndesc uneori că vrăjile lui n-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Ă De ce-o fi avînd bătrînul atîta de-a face cu el? Ă Presupun că pune la cale o afacere sau un tîrg. Ă Ce fel de tîrg? Ă Păi, vezi tu, bătrînul ține morțiș să pună laba pe balena aia albă, iar diavolul încearcă să-l ducă de nas, făcîndu-l să-i dea ceasul său de argint sau sufletul, ori cine știe ce, în schimbul lui Moby Dick. Ă Fugi încolo, mă, Stubb! Glumești?! Cum ar putea Fedallah să facă una ca

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
l-a întrebat bătrînul. „Ce-i treaba matale? s-a zborșit diavolul, ieșindu-și din fire. Vreau sa mă folosesc de el.“ - „Ia-l“, i-a zis șeful și zău, Flask, diavolul i-a dat bietului John holera asiatică - înghit balena asta, dacă te mint! Dar ia seama! încă n-ați isprăvit treaba acolo? Hai, împingeți înainte cu toții, ca să tragem balena lîngă vas! Ă Parcă-mi amintesc și eu de-o poveste asemănătoare, zise Flask, în clipa cînd cele două ambarcațiuni

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de el.“ - „Ia-l“, i-a zis șeful și zău, Flask, diavolul i-a dat bietului John holera asiatică - înghit balena asta, dacă te mint! Dar ia seama! încă n-ați isprăvit treaba acolo? Hai, împingeți înainte cu toții, ca să tragem balena lîngă vas! Ă Parcă-mi amintesc și eu de-o poveste asemănătoare, zise Flask, în clipa cînd cele două ambarcațiuni începură în sfîrșit să înainteze încet cu prada lor, spre corabie. Nu-mi mai aduc însă aminte unde anume am

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
deși am auzit de ca. Dar ia spune-mi, Stubb, crezi că diavolul despre care mi-ai vorbit adineauri e același care zici că-i acu la bordul corabiei noastre? Ă Ia spune sîntem sau nu cei care au omorît balena asta? Păi, nu-i oare diavolul veșnic? cine-a auzit ca diavolul să fi murit vreodată? Ai văzut tu oare vreodată vreun popa să poarte doliu după diavol? Iar daca diavolul are un șperaclu ca să intre în cabina amiralului, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ajunge acasă - ce altceva aș putea să fac? Ă Ia zi, Stubb, vorbești serios și tot ce mi-ai spus adineaori e adevărat? Ă Serios sau neserios, iată-ne ajunși înapoi la corabie. Cei din ambarcațiuni primiră ordinul să remorcheze balena pînă la babord, unde erau deja pregătite lanțurile și celelalte lucruri necesare pentru legarea ei. Ă Nu ți-am zis eu? făcu Flask. Da, în curînd o să vezi capul balenei ăsteia atîrnînd drept în fața capului de cașalot. Și într-adevăr

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
înapoi la corabie. Cei din ambarcațiuni primiră ordinul să remorcheze balena pînă la babord, unde erau deja pregătite lanțurile și celelalte lucruri necesare pentru legarea ei. Ă Nu ți-am zis eu? făcu Flask. Da, în curînd o să vezi capul balenei ăsteia atîrnînd drept în fața capului de cașalot. Și într-adevăr, se vădi în curînd că Flask avusese dreptate. Dacă mai înainte, Pequod se apleca într-o rînă sub greutatea capului de cașalot, acum își recapătă echilibrul, datorită celor două capete

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Kant, îți regăsești echilibrul, dar cu ce preț! Unele minți sînt mereu ocupate să-și țină corabia în echilibru! Oameni nesăbuiți, aruncați peste bord toate aceste capete aducătoare de trăsnete și veți pluti apoi drept și lin! După ce cadavrul unei balene normale e adus lîngă bord, au loc aceleași operațiuni pregătitoare ca în cazul cașalotului, deși acestuia i se taie capul în întregime, pe cînd în cazul balenei normale buzele și limba sînt tăiate separat și aruncate pe punte, împreună cu bine-cunoscutul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]