1,700 matches
-
Asta este „luna cadourilor”, o lună în care ne gândim mai mult la cei dragi, la ce le-ar plăcea să primească în dar de la Moșul. Poate am ‘vânat’ îndelung o dorință ascunsă, am vrut să învingem banalitatea cadoului obișnuit, am eliminat din minte și cravata dăruită anul trecut, și parfumul de acum doi ani, și bijuteria de acum trei ani. Vrem să dăruim fericirea, ca în schimb să fim fericiți și noi. Studiile confirmă că generozitatea ne
Cel mai bun cadou de sărbători () [Corola-blog/BlogPost/338274_a_339603]
-
apariția aceia care știu ei cum trebuie să fie terapeuții (pentru că au văzut ei în filme) și se vor declara revoltați de modul meu de abordare. Când văd câte un iluminat din acesta care pășește pe mici norișori și debitează banalități de parcă i-au fost revelate de Sfântul Duh, mă duc spre el cu o mutră concentrată și privesc fix înspre partea stângă a capului său. De obicei asta îi provoacă mirare. Îi zic să stea liniștit că nu durează mult
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
energie nasoală? Sau când se oferă să te purifice cu cristale? Uite încă un exemplu din viața mea, ca să nu mă suspectezi că sunt doar teoretician. Când văd câte un iluminat din acesta care pășește pe mici norișori și debitează banalități de parcă i-au fost revelate de Sfântul Duh, mă duc spre el cu o mutră concentrată și privesc fix înspre partea stângă a capului său, puțin mai departe de cap. De obicei asta îi provoacă mirare și, dacă nu spune
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
el. Că aveam și noi un primar arestat nu era o surpriză, ne întrebam de ceva vreme când vor ajunge și la Iași procurorii. Că a reușit cumva ca, într-o țară în care vestea unui oficial corupt este o banalitate, să ne facă totuși de râs într-un mod atât de original, asta m-a enervat. Ziua în care m-am făcut politician Așa întri în politică. Pentru că trebuie. Pentru că vine o dimineață când te uiți în oglindă și alt
Cum m-am apucat de politică () [Corola-blog/BlogPost/338297_a_339626]
-
cu geneza lor, denumire și notorietate în conștiința bucureștenilor. Ajunge să-și dea seama că el și vecinii lui sunt de fapt un segment - noubucureștenii - în tagma mai largă a bucureștenilor. Se bucură de asta, deși pentru alții este o banalitate. Realizează că acest cartier are o identitate proprie care este acoperită de straturile de uitare și ignoranță. Precum un arheolog își propune să indepărteze pământul de deasupra și să pună în evidență artefactul. Îți recomandăm Corporatistul la cumpăna dintre ani
Noii bucureșteni. Cum s-a schimbat lumea unui corporatist după ce i s-a suspendat permisul de conducere () [Corola-blog/BlogPost/338391_a_339720]
-
reale să câștige „The Apprentice” Dincolo de aceste măsuri, universitățile din România trebuie să-și propună ca fiecare student care le calcă pragul să plece cu trei abilități simple: să scrie, să citească și să vorbească în public. Vi se par banalități? Sunt trei deprinderi adesea ignorate de sistemul din România. La noi școala ne învăță cum să scriem literar, dar în America am înțeles pentru prima oară că fiecare cuvânt pe care-l pui pe o foaie de hârtie contează. Am
„Dacă mă fac de râs?” După ce am studiat în America, am înțeles ce-i lipsește școlii românești să scoată cetățeni și lideri () [Corola-blog/BlogPost/338787_a_340116]
-
pe rând palmele lor inimoase bat cuba cu palmele noastre aplaudace. Toate sportivele astea care cică joacă doar pentru ele sunt lângă noi și ne mulțumesc. Ce poți să le spui? Noi vă mulțumim. Pe loc, mă trezesc spunând câteva banalități în care însă cred cu tărie: Voi sunteți campioanele! După câteva ore, o voce daneză anunță în engleză: se află aici, alături de noi, naționala României de handbal. Zeci de voci exultă. Sunt glasuri de suporteri norvegieni, veniți pentru a sărbători
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
licențios ori, mai degrabă, simplu exprimate, țin la o distanță suportabilă obsesia morții și a iremediabilului cancer de care suferă Universul. Cu un simț al observației în permanentă alertă, Miller știe să descopere irepetabilul fiecărei clipe care transformă așa-zisa banalitate a vieții cotidiene într-un spectacol aflat într-o perpetuă premieră. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]
-
de admirație sau tulburat de extaz, este un om mort!” (Albert Einstein) Kate (Meg Ryan) este o adevărată femeie a secolului XXI, pragmatică și dura, care se zbate să reușească în lumea publicității, nu are timp de sentimentalisme și de banalități. Leopold (Hugh Jackman), cel de-al treilea duce de Albany, este aristocrat și manierat până în măduva oaselor, burlac cu sarcina de a rezolva problemele financiare ale familiei prin căsătorie dar vine teleportat din... secolul al XIX-lea. Fiecare este preocupat
Kate şi Leopold: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339321_a_340650]
-
Exerciții de proză cugetată de Ștefan Vlăduțescu “Există fapte și oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspirație epică. Totuși, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparența de platitudine și în cuprinsul banalității, găsește semnificații desfătătoare. Acestea sunt coordonatele universului epic al cărții de proze scurte „Lumea are cele mai bune intenții!” (Craiova, Editura Contrafort, 2008) de Liviu Jianu. Autor de volume de poezie și de informatică, concitadinul nostru Liviu Jianu debutează în
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
elevi care aveau o sensibilitate deosebită, simțul metaforei, dar fie că nu credeau în ei, fie că cei din jurul lor i-au descurajat. De fapt noi, românii n-am cultivat scrisul. De ce scriu? Încerc să-i feresc pe oameni de banalitatea existenței, să le relev frumosul din ei și din jurul lor. Pentru că revin, noi mai degrabă vegetăm, viețuim deși avem o tradiție în cultivarea frumosului aplicată mai ales la lucrurile din jurul nostru, la cântece și-n proverbe, toate acestea și celelalte
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
ș.u. 18 Ioan Bizău, Liturghie și teologie, p. 270. 19 Ioan Bizău, Liturghie și teologie, p. 271; În privința tensiunii dintre conținutul ideatic și afectiv privind o anumită temă și textul care încearcă să îl surprindă vezi: Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice, Humanitas, București, 2004. 20 Ioan Bizău, Liturghie și teologie, p. 273. 21 Ibidem. 22 Ibidem, pp. 276-277. 23 Ibidem, p. 277. 24 Stillianou Papadopoulou, Teologie și limbă. Teologie experimentală, limbă convențională; Datorită carențelor acestei traduceri românești este recomandabilă lectura
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
N‑am avut nici o supărare, spunea Montesquieu, pe care o oră de lectură să nu o fi risipit. Ori de câte ori te simți nefericit și ai nevoie de uitarea necazurilor tale, rănit de loviturile vieții, dorești un mângâietor suprem, când plictisit de banalitățile și vulgaritățile mediului aspiri la o societate aleasă, când vrei să plângi său să râzi de nimicurile de aici de pe pământ în tovărășia unui spirit binevoitor, atunci n‑ai decât să iei acest talisman de mare preț, cartea și ea
“VOUĂ TINERILOR, VĂ ZIC: TRĂIŢI-VĂ TINEREŢEA!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342123_a_343452]
-
împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
împodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
constatări, unele laudative nu reprezintă în niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
desfințării.”temeiul angoasei este însuși faptul de a-fi-în-lume”, scria Martin Heidegger în Sein und Zeit,Eraste Halfte, Dritte Auflage, Max Niemeyer Verlag,1931, p.186. Prin angoasa, de care vorbea, ce se străduiește să străpungă carcasa mulțumirii de sikne,a banalității cotidiene, omul are revelația că trăirea lui este încadrată și mărginită de neant. Ceea ce spunea Montaigne că a „filosofa înseamnă a învăța să murim”se insinuează imperceptibil și persuasive în menirea pe care Heidegger o dă filosofiei sale.În trăirea
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
lipsă de profesionalism, neatenție și dezinteres numeroase numere apărând cu inadmisibil de multe greșeli dar și cu ilustrații pășuniste excesiv patriotarde și, în general, neinspirate. Redacția era bombardată zilnic cu materiale kilometrice, nu o dată abundând în formule agramate sau comunicând banalități sau nimicuri, care nu interesau pe nimeni. La un moment dat, în urma mai multor tehnoredactări făcute în acel moment, după plecarea acestuia, i-am propus să se angajeze lui Lucian Oprea. Cu aspect de tânăr rebel, cu plete, atitudine și
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
tentația de a rezista, Sugerând a nu piarde orgoliul a-i preda. Mălin bobocul iată ce va fi aflând, Pe unde bucuria s-o fi fluturând, Îl răpuse din prima zi o greutate Când mai greu i va fi o banalitate...? În cameră își întreba colegii dacă, Ar mai putea să meargă în barcă, Prin parc sau la scăldat pe luncă, Când bucuria lui n-o să-i ajungă? Alin și Dorin, ce fost-ai ei altădată, Fiecare an li s-a
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
la nivelul unor organe cum ar fi pielea sau inima), ca să arătăm că tablourile chiar induc emoții,” mi-a explicat pe Skype Andrei C. Miu, fondator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive din Cluj-Napoca. Chiar dacă ar putea părea puțin lucru, o banalitate pe care un pasionat de artă ar putea-o explica prin atâtea și-atâtea povești despre opere care iluminează, pe terenul științelor totul trebuie demonstrat. Nu mai e de-ajuns să fiu crezută pe cuvânt când spun că în fața tablourilor
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
are nici o perspectivă duhovnicească, nici o perspectivă a eternității. - În acest context, Părinte Vasile Gavrilă, care sunt soluțiile de salvare a instituției familiei? Cum pot face soții față problemelor inerente vremurilor în care trăim? - Oamenii ajung foarte repede la plictiseală, la banalitate, la tocire. De ce? Pentru faptul că ei nu mai devin noi, unul față de celălalt, dar, dacă ne-am hrăni din iubirea lui Iisus Hristos care este infinită, fiecare dintre noi ar deveni infinit și ar deveni noutate absolută în fiecare
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
mea», cum cântă Aura Urziceanu într-un cântec ascultat recent despre care aproape uitasem că l-am scris eu. Mi se pare că am scris și unele texte bune. Dar ele nu s-au bucurat de succes. În schimb, o banalitate fără cusur, un strănut de șase litere, primul meu text de cântec, «Lalele» (unde muzica lui Temistocle Popa mi s-a părut genială...), se cântă cu succes de 50 de ani. Tot eu am scris, dacă țin minte, și versurile
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
dăruit un pachet de țigări americane și o brichetă aurită. Eli Iliescu i-a împrumutat o cravată cu carouri mari, în culori violente și o batistă albă pentru buzunarul de la piept. Simon Șeinerovici l-a instruit: - Nu cumva să povestești banalități de la slujba ta. Pe o femeie o cucerești dacă o distrezi. Fă-o să râdă... - S-o gâdil? întrebă candid Marcu. - Mai târziu, dragă. Pentru început ajunge să-i spui bancuri, poante cu două înțelesuri... Înveți bine două anecdote și
SCHIŢE UMORISTICE (42) – O PROPUNERE DE ÎNSURĂTOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343328_a_344657]
-
pe fiece creastă, și se leagănă tăcută pe razele care o bântuie din val. Doar pânza ei pocnește zbătându-se între viață și moarte hotărâtă a dezintegra distanța. În aer clocotesc misterioase miresme alterate ale trecutului, prezentului și viitorului, de-alungul banalității tunelului existențialității noastre apocaliptice. Doar între Bosfor și Dardanele am întârziat, numai cât am prezentat salutul turcilor că ne-au cotropit ca să ne-nvețe să ne-nchinăm unui Dumnezeu, care a plecat odată cu ei, noi rămânând să ne lăudăm cu
SICTIR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343636_a_344965]
-
vrajă. Și atunci, se oprise râzând, așteptând un semn din partea noastră, poate o invitație de a se așeza alături pentru o plăcută sporovăială, fără obligații. Și-a continuat plimbarea, s-a reîntors după câteva zeci de minute, am mai vorbit banalități și, când s-a îndepărtat, am simțit aproape dureros, o smulgere brutală, o pierdere ireversibilă. Ca atunci când cineva pleacă în călătorie cu trenul, spre o destinație nescunoscută și nu știi dacă se va mai reîntoarce. Îmi venea să-l strig
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343734_a_345063]