1,477 matches
-
În 1890 avea 895 de locuitori dintre care 882 români, 5 germani și 8 de alte naționalități. În primii ani ai secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
Russo la Soveja, a fost cunoscută și în capătul opus al țării, Banatul, dovedește caracterul colectiv al folclorului nostru. A scris mai multe volume de culegeri : În prefața primului volum, autorul arată că poeziile au fost culese din comune ale Banatului timișean cu concursul tinerilor de la Institutul pedagogic-teologic din Caransebeș. Dă lista celor ce au cules și arată localitățile de unde s-a cules. Între 1889 și 1892, s-au cules mai mult de două mii de cântece poporale lirice și epice, dintre
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
2002). În Evul Mediu a existat în acest loc o așezare care se numea "Ewcze" sau "Ocse", fapt dovedit de diplomele nobiliare medievale, dintre care cea de la 1467 este și cea mai veche atestare documentară. După 1500 și până la cucerirea Banatului de către austrieci, nu se mai cunosc alte date despre vechea așezare. Actuala localitate s-a întemeiat în 1769-1770, prin colonizarea cu germani, în cadrul celui de-al doilea val de colonizări ale Banatului, numit și Colonizarea Tereziană ("Theresianische Ansiedlung") deoarece a
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
sunt: agricultura, pomicultura, creșterea animalelor și meșteșugăritul (cojocărit, tâmplărie, tinichigerie, zidărie etc.). Fiind așezată în partea de sud-vest a țării, sub influența directă a Mării Adriatice și la adăpostul Munților Carpați, zona se integrează în climatul submediteraneean. Subtipul climatic al Banatului de sud și sud-est este caracterizat prin contactul dintre masele de aer atlantic și presiunea făcută de masele de aer mediteraneean, ceea ce oferă un caracter moderat regimului termic. Iernile și verile fiind scurte ca durată, iar primăverile și toamnele, mai
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
până în perioada ocupației otomane a Banatului. În 1471 existau 3 localități cu numele de Nadăș în zona actualei vetre a satului. Apoi a urmat perioadă otomană care nu a lăsat până acum dovezi despre existența și continuitatea satului. După cucerirea Banatului de către austrieci, Nadășul apare din nou locuit. Conform conscripției administrației habsburgice din 1717, avea 17 case și era locuit. Pe harta contelui Mercy din 1723-1725, apare cu numele "Buboki-Natasch". Hartă militară de la 1761 arată satul "Dubski Nadosch", aparținător districtului Lipova
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
componența Imperiului Austriac, ca principat autonom, cu parlament propriu (Dieta Transilvaniei). În 1685 trupele austriece intră pe teritoriul Transilvaniei, iar în 1699, prin Tratatul de la Karlowitz (azi Sremski Karlovci, în Serbia), Imperiul Otoman cedează Austriei: Ungaria, Transilvania, Croația și Slavonia. Banatul Timișoarei rămânea în componența Imperiului Otoman. Banatul a fost anexat de Austria în 1718 prin Tratatul de la Passarowitz (azi Požarevac, în Serbia). După eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turcească, Curtea de la Viena a decis repopularea unor ținuturi a căror populație se
Principatul Transilvaniei () [Corola-website/Science/312104_a_313433]
-
de cale ferată Timișoara - Modoș, la data de la 31 iulie 1897. La momentul deschiderii liniei care trece prin Freidorf, aceasta avea o importanță foarte mare deoarece făcea legătura între capitala Banatului și Zrenjanin, care este cel mai mare oraș al Banatului sârbesc. Prima gară pe care a avut-o Freidorful (cea dată în folosință în anul 1897, în același an cu calea ferată), și care mai există și astăzi, se află în dreptul străzii Contemporanul, la 340 m sud-vest față de noua gară
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
care acesta o deține. Casa lui Constantin Gruescu este vizitată de mii de elevi și studenți care vin an de an la Casa Binelui, deoarece colecția este unică în țară și reprezintă o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului și fierului, extrase din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea românilor. Expoziția a fost de asemenea vizitată și de președinți ai României, de regina Beatrice a Olandei și de alte personalități. În
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
casa ELECTRECORD, apoi câteva albume de muzică populară la studiourile de înregistrări particulare din Timișoara și o înregistrare făcută la studioul de radio și televiziune Novi Sad din Sebia. Formația cu care a făcut majoritatea înregistrărilor sale se numește Virtuozii Banatului și este alc din Ionicuț Butan - clarinet; Remus Vălungan - chitară acustică; Mircea Ardeleanu - țambal; Costel Haida - contrabas; Ilie Vincu - vioară și Radu Vincu - vioară. Un artist de excepțional dar de o modestie covârșitoare, nu este numai un interpret ci mai
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
Mircea Ardeleanu - țambal; Costel Haida - contrabas; Ilie Vincu - vioară și Radu Vincu - vioară. Un artist de excepțional dar de o modestie covârșitoare, nu este numai un interpret ci mai ales un talentat creator. Cântecele sale au depășit de mult granițele banatului și ale țării, fiind preluate de generatii de interpreți de pretutindeni.
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
a devenit, formal "Oblastul Cettinje" a zonei Zeta în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, anexând pentru prima oara zonele de coastă ce au aparținut Albaniei Venețiene. Datorită unor restructurări succesive, în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a caror granițe atingeau și răul Neretva. Strănepotul lui Nikola, regele sârb Alexandru I al Iugoslaviei domină guvernul Iugoslav. Banatul Zetei fusese unul dintre 9 banate care formau regatul și i-a fost dată denumirea după
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
Albaniei Venețiene. Datorită unor restructurări succesive, în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a caror granițe atingeau și răul Neretva. Strănepotul lui Nikola, regele sârb Alexandru I al Iugoslaviei domină guvernul Iugoslav. Banatul Zetei fusese unul dintre 9 banate care formau regatul și i-a fost dată denumirea după numele său vechi a acestei regiuni, Zeta. Era formată din Muntenegrul de astăzi, Șerbia Centrală, Croația și Bosnia. În 1941, Benito Mussolini a ocupat
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a caror granițe atingeau și răul Neretva. Strănepotul lui Nikola, regele sârb Alexandru I al Iugoslaviei domină guvernul Iugoslav. Banatul Zetei fusese unul dintre 9 banate care formau regatul și i-a fost dată denumirea după numele său vechi a acestei regiuni, Zeta. Era formată din Muntenegrul de astăzi, Șerbia Centrală, Croația și Bosnia. În 1941, Benito Mussolini a ocupat Muntenegru și l-a anexat Regatului
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
un centru al Ortodoxiei Bănățene, al Văii Carașului în special, un punct de sprijin pentru credincioșii care s-au aflat sub ocupația străină a unor popoare neortodoxe ce urmăreau cu tenacitate convertirea acestora la religia lor, după cum cunoștem din istoria Banatului și a Transilvaniei. Păstrarea vie a tradiției orale care amintește de existența pustnicilor ce s-au nevoit pe Valea Călugărului, dovedește setea despre astfel de informații și dragostea cu care mai apoi acest loc a fost cu dragoste împodobit cu
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
se remarcă de la acest stareț, că pe urma lui rămâne lucruri frumoase în domeniul artei și tehnicii. Ca martor ocular e tronul de la Maica Domnului, din peștera Bisericii, de o artă minunată, care va rămânea un tezaur, pe veșnicie al Banatului în domeniul sculpturii. Instalarea unei conducte de apă în Biserică, și facerea unei grădini pe coasta unui munte. Deci Bănățenii, trebuie să-i aducă o vie mulțumire acestui om de mare valoare artistică, fiind și fiu al Banatului. Că mulți
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Io Radu mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și de către Părțile Tătărăști și Amlașului și Făgărașului herțeg și domn al Banatului Severinului și al Podunaviei, până la Marea cea Mare."). Vine ca domn, probabil, în urma campaniei otomane din vara-toamna lui 1420, având ca singur argument sprijinul constant pe care i l-a arătat Înalta Poartă în conflictele cu rivalul său Dan al
Radu Praznaglava () [Corola-website/Science/298641_a_299970]
-
Episcopiei Aradului, iar la 16 septembrie 1962 a fost înscăunat episcop în Catedrala Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Arad, unde a păstorit timp de 10 ani. În această calitate a avut sub jurisdicție Vicariatul de la Gyula și două protopopiate din Banatul Sârbesc. În aprilie 1963 congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit (S.U.A.), iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea și i-a acordat rangul de arhiepiscop. Din cauza neacordării vizei, nu a putut lua
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
Molin (sârbă Chirilica: Молин) a fost un sat din Banatul sârbesc. Satul a fost fondat în 1832 și a existat până în 1961. Acesta a fost situat în Nova Crnja municipiului, Districtul Banatul Central, provincia Voivodina. Satul a fost abandonat din cauza apelor subterane. Astăzi locul fostului sat este Molin Pădure, care
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
558 de locuitori din sat. Satul a făcut parte din punct de vedere administrativ din Torontal în Habsburgic, Regatul Ungariei. În 1848-1849, sătul făcea parte din autonome Voivodina sârbească, și în perioada 1849-1860 a fost parte a Voievodatului Șerbia și Banatul Timișian, un teren separat Austriac. După eliminarea voievodatul în 1860, sătul a fost din nou inclus în Torontal. Acesta a fost, de asemenea, o parte din Hatzfeld district în cadrul județului. În 1910, sătul a avut o majoritate etnic nemțeasca . În
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
Iugoslavia). Din 1918 până în 1922 Molin a făcut parte din județul Veliki Bečkerek și din 1922-1929 parte din regiunea Belgrad. Din 1929 până în 1941 parte a Dunării Banovina. Cand puterea Axa ocupă Iugoslaviei (1941-1944), sătul făcea parte din administrația nemțeasca Banat, regiune care a avut statut special în cadrul Axei din Șerbia. La sfârșitul lui al doilea Război Mondial, în 1944, o parte din locuitorii nemți au plecat din zonă, împreună cu a armata germană. Cei care au rămas în regiune au fost
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
că a fost o localitate românească de-a lungul Evului Mediu și că s-a înființat cel mai probabil în perioada ocupației turcești a Banatului. Însemnările lui Marsigli din 1690-1700, vorbesc despre satul valah "Vucova", aparținător districtului Lugoj. După cucerirea Banatului de către austrieci, apar și primele scrieri documentare mai detaliate referitoare la Vucova. Astfel, conscripția din 1717 consemnează satul "Vukowo", cu 63 de case de lemn, aparținător districtului Ciacova. La scurt timp, în 1723-1725, apare harta contelui Mercy, care confirmă din
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
bolnave de variola vacilor, care aveau pe uger pustule de variolă. În Banat se practica o metodă de variolizare care a fost descrisă de italianul Francesco Griselini, în lucrarea sa din anul 1780, "Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei": "Acolo unde se știe că în sat ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români „bubat ăl mare” sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184. f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună. Bibliografie: Mitrea 1964, p. 579; 1964a, p. 383 Informatii din: "Descoperiri arheologice din Banatul românesc - repertoriu " de Sabin Adrian LUCA la pag.220 nr.524
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
(n. 6 ianuarie 1883, Dalci, Comitatul Caraș-Severin — d. 1954, Timișoara) a fost primul taragotist român, descendent al unei familii de muzicanți. Alături de alți mari interpreți ai Banatului ca Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu (al doilea taragotist al Banatului după ) sau Traian Lăscuț Făgărășanu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
n. 6 ianuarie 1883, Dalci, Comitatul Caraș-Severin — d. 1954, Timișoara) a fost primul taragotist român, descendent al unei familii de muzicanți. Alături de alți mari interpreți ai Banatului ca Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu (al doilea taragotist al Banatului după ) sau Traian Lăscuț Făgărășanu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut la 6 ianuarie 1883, la Dalci în județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]