2,143 matches
-
la loc sigur, pe munte. Și când păstorul află oaia rătăcită are mai multă bucurie de ea decât de cele 99 care nu se rătăciseră (Matei 18, 12-14; Luca 15, 4-10). 5. Calvarul seducției (sau despre neamul prost) De regulă Banchetul, se spune, și chiar așa este, e completat în comentarii de Phaidros. S-a afirmat că Phaidros e doar o prelungire a Banchetului, că Platon spune aici același lucru, doar că altfel (Perceval Frutiger, Les mythes de Platon, Félix Alcan
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se rătăciseră (Matei 18, 12-14; Luca 15, 4-10). 5. Calvarul seducției (sau despre neamul prost) De regulă Banchetul, se spune, și chiar așa este, e completat în comentarii de Phaidros. S-a afirmat că Phaidros e doar o prelungire a Banchetului, că Platon spune aici același lucru, doar că altfel (Perceval Frutiger, Les mythes de Platon, Félix Alcan, Paris, 1930), după cum s-a spus (Robin) că Phaidros precizează gândirea lui Platon asupra iubirii prin strategii adiacente (nemurirea sufletului, în cazul de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Frutiger, Les mythes de Platon, Félix Alcan, Paris, 1930), după cum s-a spus (Robin) că Phaidros precizează gândirea lui Platon asupra iubirii prin strategii adiacente (nemurirea sufletului, în cazul de față). Există chiar un paralelism în desfășurarea dialogurilor: „discursurile-martor” din Banchetul sunt corelate în Phaidros cu discursul lui Lysias și critica socratică a acestui discurs. Brès vorbește în acest loc de „soluția platoniciană la problema iubirii” și o vede în trecerea de la iubire la Logos, de la contemplația iubirii (Banchetul) la logica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
discursurile-martor” din Banchetul sunt corelate în Phaidros cu discursul lui Lysias și critica socratică a acestui discurs. Brès vorbește în acest loc de „soluția platoniciană la problema iubirii” și o vede în trecerea de la iubire la Logos, de la contemplația iubirii (Banchetul) la logica iubirii (Phaidros). Mai întârzii aici asupra unui ultim aspect, unul tehnic și pe care îl văd născut în alegoria atelajului. Socrate trece de la nemurirea sufletului la felul lui de a fi, și pentru că o asemenea descriere presupune iscusință
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
in Plato’s Political Thought, Cambridge: Cambridge University Press, 2002. Index locorum Euthyphron 5d 6d Philebos 16c 24c 25a-b Timaios 19b 23b-c 26e 27b Criton 47e 51 a Phaidon 65d 81e 100b Menon 80e 100b Alcibiade 109 c Critias 109b-c Banchetul 175a-e 175e 177d-e 178a-180c 180c-185e 183d-e 184c-d 185c 186a-189a 186c de două ori 186d 189a-194e 189a-c 189c 191a-b 191e 192a 193b-c 194e-197e 197e 198c 198c-199b 199c-201c 199e 201c-d 201d de două ori 210c 210e de două ori 210e-212b 211a-b 216c
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Vaclav Belohradsky „Sur le sujet dissident”, publicat în Le Messager Européen, nr. 4/1990, Ed. Gallimard. Cf. Michel Foucault, Istoria sexualității, Ed. de Vest, Timișoara, 1995, p. 272. Erotica filosofică substituie curtării și onoarei problematica adevărului și a ascezei. Cf. Banchetul, 183d-e și Phaidros, 231a-233a. Cf. Banchetul, 192a. Explicarea pasiunii amorului: jumătatea masculină rezultată din tăierea androginului iubește femeia; jumătatea feminină iubește bărbatul. Cele care-au rezultat din tăierea femeii nu dau nici o atenție bărbaților, iar cei care provin din despicarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
publicat în Le Messager Européen, nr. 4/1990, Ed. Gallimard. Cf. Michel Foucault, Istoria sexualității, Ed. de Vest, Timișoara, 1995, p. 272. Erotica filosofică substituie curtării și onoarei problematica adevărului și a ascezei. Cf. Banchetul, 183d-e și Phaidros, 231a-233a. Cf. Banchetul, 192a. Explicarea pasiunii amorului: jumătatea masculină rezultată din tăierea androginului iubește femeia; jumătatea feminină iubește bărbatul. Cele care-au rezultat din tăierea femeii nu dau nici o atenție bărbaților, iar cei care provin din despicarea bărbatului iubesc pe bărbați. Aceștia din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Librairie Hachette, Paris, 1888. Tomul cel dintâi prezintă în cartea a VII-a doctrina despre eros (pp. 301-318). Nu pot să nu observ că autorul nostru e cam grăbit când conveniențele îi cer să nu întârzie asupra locurilor „disputate”. Cf. Banchetul, 201d. Cf. ibidem, 210c. Cf. Lysis, 212d și 219e. Cf. Aristotel, Etica Nicomahică, VIII, II, 1155b 30. Cf. Banchetul, 222b. Cf. Michel Foucault, op.cit., p. 281. În felul acesta citesc spusa potrivit căreia „Platon ar fi fost scandalizat de ceea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pot să nu observ că autorul nostru e cam grăbit când conveniențele îi cer să nu întârzie asupra locurilor „disputate”. Cf. Banchetul, 201d. Cf. ibidem, 210c. Cf. Lysis, 212d și 219e. Cf. Aristotel, Etica Nicomahică, VIII, II, 1155b 30. Cf. Banchetul, 222b. Cf. Michel Foucault, op.cit., p. 281. În felul acesta citesc spusa potrivit căreia „Platon ar fi fost scandalizat de ceea e noi numim dragoste... Iar iubirile sublime, cea a lui Dante pentru Beatrice, cea a lui Petrarca pentru Laura
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
citesc spusa potrivit căreia „Platon ar fi fost scandalizat de ceea e noi numim dragoste... Iar iubirile sublime, cea a lui Dante pentru Beatrice, cea a lui Petrarca pentru Laura, i s-ar fi părut niște boli ale sufletului. Și Banchetul conține idei și expresii care ne-ar scandaliza dacă nu l-am citi cu o anume distanță istorică... Pentru Platon dragostea nu este propriu-zis o relație; este o aventură solitară. Citind anumite fraze din Banchetul este imposibil să nu te
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
niște boli ale sufletului. Și Banchetul conține idei și expresii care ne-ar scandaliza dacă nu l-am citi cu o anume distanță istorică... Pentru Platon dragostea nu este propriu-zis o relație; este o aventură solitară. Citind anumite fraze din Banchetul este imposibil să nu te gândești, în ciuda caracterului sublim al conceptelor, la un Don Juan filozofic. Diferența este că drumul lui Don Juan merge în jos și se termină în infern, în timp ce acela al amantului platonic culminează cu contemplarea ideii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a erosului platonician” (cf. Octavio Paz, Dubla flacără. Dragoste și erotism, Ed. Humanitas, București, 1998, pp. 43-44). Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 258. De văzut și Vasile Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 144-153. Cf. Banchetul, 178a-180c. Vezi Gabriel Liiceanu, „Lămuriri preliminare la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, p. 373, precum și Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 21-22. Cf. Banchetul, 198c-199b. Cf. ibidem, 180c-185e. Cf. ibidem, 177d-e; 193b-c. Cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
De văzut și Vasile Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 144-153. Cf. Banchetul, 178a-180c. Vezi Gabriel Liiceanu, „Lămuriri preliminare la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, p. 373, precum și Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 21-22. Cf. Banchetul, 198c-199b. Cf. ibidem, 180c-185e. Cf. ibidem, 177d-e; 193b-c. Cf. ibidem, 184c-d, trad. Petru Creția. Cf. Aristotel, Metafizica, III(B), 1, 995a. „Căci unora ca aceștia nu le e lămurit scopul cercetării lor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 144-153. Cf. Banchetul, 178a-180c. Vezi Gabriel Liiceanu, „Lămuriri preliminare la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, p. 373, precum și Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 21-22. Cf. Banchetul, 198c-199b. Cf. ibidem, 180c-185e. Cf. ibidem, 177d-e; 193b-c. Cf. ibidem, 184c-d, trad. Petru Creția. Cf. Aristotel, Metafizica, III(B), 1, 995a. „Căci unora ca aceștia nu le e lămurit scopul cercetării lor, ci doar aceluia care mai înainte și-a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e lămurit scopul cercetării lor, ci doar aceluia care mai înainte și-a formulat îndoielile. Apoi neapărat că e în stare să judece mai bine acela care, ca la un proces, a ascultat toate argumentele părților în cauză” (995b). Cf. Banchetul, 186a-189a. Cf. ibidem, 186c, trad. Cezar Papacostea. Cf. ibidem, 186c, trad. Cezar Papacostea. Cf. ibidem, 186d, trad. Cezar Papacostea. Cf. ibidem, 185c. Cf. ibidem, 189a-c. Cf. ibidem, 189c. Am spus că Aristofan a fost împiedicat de un sughiț rebel să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
psihică a tulburărilor fiziologice” (cf. Yvon Brès, op.cit., p. 262). Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 262. Ceea ce se câștigă aici este un progres în analiza iubirii. Cele cinci discursuri câștigă în lungime. Cu Socrate, câștigul va fi în profunzime. Cf. Banchetul, 189a-194e. Cf. Marsilio Ficino, Asupra iubirii, Ed. de Vest, Timișoara, 1992, p. 147. Nu e de nespus că Ficino alege pentru cuvântarea lui Aristofan tot un poet - Cristofano Landino și pe care îl prezintă astfel: este „omul a cărui știință
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un mesaj, un mod de semnificație, o formă. Iar propriul mitului este faptul de a „transforma un sens în formă. Altfel spus, mitul este un furt de limbaj” (cf. Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, 1957, pp. 215, 239). Cf. Banchetul, 191a-b, trad. Cezar Papacostea. Cf. ibidem, 194e-197e. Cf. ibidem, 223d, trad. Cezar Papacostea. Cf. ibidem, 210e-212b. Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 268. Foarte reușită analiza lui Brès, și țin să spun că, personal, nu am marșat pe diferența psihanalitică pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Amintesc, ca pe o lectură tot în cheie psihanalitică, două lucrări: S. Freud, Dincolo de principiul plăcerii, Ed. Jurnalul Literar, București, 1992, și Paul-Laurent Assoun, Freud, filosofia și filosofii, Ed. Trei, f.l., f.a., cap. II: „Freud și Platon”, pp. 151-172. Cf. Banchetul, 197e. Cf. ibidem, 198c. Cf. ibidem, 199c-201c. Cf. ibidem, 201d. Cf. ibidem, 175a-e. Cf. ibidem, 175e. Cei mai mulți comentatori sunt de părere că Diotima este un personaj fictiv. Amintesc dintre aceștia pe: Fr. Ast (Fredericus Astius), Lexicon Platonicum, München, 3 volume
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Taylor, Plato. The Man and His Work, London, 1926. Poziția lui Yvon Brès este suficient de ambiguă. Asupra ei mă opresc în textul propriu-zis. Cât privește onomastica, Socrate însuși pare să sugereze că Diotima nu este un personaj real. În Banchetul (208b) o întâmpină cu formula: „preaînțeleaptă Diotima” (sophotate Diotima) - numele înseamnă: „ceea care își are onoarea de la Zeus” și, prin filiație, s-ar afla „în posesia celei mai înalte înțelepciuni și autorități” - cf. Gregory Vlastos, op.cit., nota 128, p. 225
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
victoria; un alt motiv ar fi Pausanias: acordând pederastiei un loc atât de important, Socrate vrea să evite de a fi pus, fie și involuntar, în situația neplăcută a lui Pausanias (cf. Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf. Petru Creția, loc.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pederastiei un loc atât de important, Socrate vrea să evite de a fi pus, fie și involuntar, în situația neplăcută a lui Pausanias (cf. Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 47. Orthé doxa, întrucât nu propune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
situația neplăcută a lui Pausanias (cf. Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 47. Orthé doxa, întrucât nu propune un adevăr demonstrat, nu este nici adevărată, nici falsă. E vorba de nici-nici, nu de și adevărat/și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și adevărat/și fals, de și-și. Adică Eros este nici una, nici alta în același timp, dar poate fi și una și alta deodată. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 61, 221 (nota 90). Despre cronologia dialogurilor vezi p. 47. Cf. Banchetul, 210e. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 66-68. Cf. ibidem, p. 71. Pe de altă parte „există iubire «platonică», chiar dacă profesorii de psihiatrie o desconsideră. Vreau să spun chiar că există doar iubire platonică. Căci ceea ce este denumit în rest drept
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este atât de adesea mirat...” (ibidem, pp. 407-408). Mai trimit din Weininger și la pp. 414-428. Întregul și restul acestui text ține de o absolut personală opțiune, la drept vorbind, foarte personală! Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 10. Întreg Banchetul dă seamă acestui tip de eros. Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 271. „Ce curios: Socratele descris de Xenofon - în Memorabilele sale atât de plate - sfârșește prin a-ți reda gustul și prețul demnității morale; pe când Socratele acela uluitor al lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dorința împiedică «fascinația» să se transfere în frica pe care o încerci față de un despot”; cf. Georges Habra, Iubirea și senzualitatea, Ed. Amarcord, Timișoara, 1994, pp. 78, 80. Și cum altfel, apoi este citat Platon (urmat de Ioan Hrisostom). Cf. Banchetul, 216e. Cf. ibidem, 217a-219e. Cf. ibidem, 217a, trad. Petru Creția. Un text din Sollers îmi pare aici decisiv, și nu e doar o chestiune de gust. Iată-l: „Dorința umană înseamnă limbaj, încă o dată limbaj, întotdeauna limbaj. Fără conversație, echivocuri
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]