2,601 matches
-
COȘMAR Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele bat în noapte, plânge cerul pe morminte Îngerii o iau la goană îngroziți de jurăminte Cu minciuna-n vârf de lance, un trofeu barbar ce-adună Toate stelele din ceruri și strivește biata lună. Îngroziți de întuneric, trandafirii stau să-și plece Toate gândurile roze, să le-ascundă și cum trece Umbra morții peste mine, troienindu-mă-n tăcere! A plecat în lume versul
COŞMAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374786_a_376115]
-
se va face la țară, eu trebuia să aprob, să nu-l contrazic. E posibil și asta, ca semn de dominare masculină: iubita este o femeie liberă, însă nevasta este proprietate privată, supusă soțului. Era, ce-i drept, o teorie barbară, venită de foarte departe în timp, dar care se regăsește adesea în mentalitatea și conduita bărbatului zilelor noastre, este drept, mai mult sau mai puțin, în funcție de cenzura și autocontrolul fiecăruia. (va urma) Referință Bibliografică: WEEKEND GRATIS - ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
a fi. Mă crezi, dragul meu, că nici lumină Noi n-o percepem la fel? Eu zic că, nu. Știi, mi-am pierdut lumii vederea, Mă orientez firidei focului sufletesc.Simți și tu? M-a orbit minciună ascunsă-n iubire barbar De unii și gândul de întuneric s-a aprins, Pe-a ochilor durere mi-am făcut un nou altar, Dar nu să plâng ci să mă iert pentru a-i ierta firesc. Și mie mi-a fost frică de mine
HAI, SĂ NE IUBIM INIMILE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374170_a_375499]
-
cu bicicleta. Când mi-au apărut primele tuleie, am mers mândru la frizer. M-a ras cu același brici cu care, înaintea mea, mai dăduse sângele câtorva clienți. Dacă-i spuneai cuiva, pe vremea aceea, că briciul este un instrument barbar, neigienic, sursă sigură de transmitere a bolilor, te lua în râs: “Păi nu vezi că după ras îți dă cu alcool pe față?” Rememorând, constat că am trăit o epocă periculoasă, în care o mulțime din regulile de azi erau
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
de vieți, netrebnici păpușariînchid cortina lumii la ... XXII. INIMĂ CAPTIVĂ, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015. Ce-ai inimă, ce te mai doare, Ai cingători în jurul tău? De ce când vrei ești sărbătoare, Iar alteori, barbar ateu? Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine, Sunt la răscrucea dintre drumuri Un armistițiu vreau cu tine! Eu să îți fiu precum un cântec, Tu - spectatorul surdo-mut Și îți promit: n-am să
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
stau în tine adunate Trăiri ajunse-n apogeu Și mai zvâcnești spre libertate Și-atuncea dori în pieptul meu! Citește mai mult Ce-ai inimă, ce te mai doare,Ai cingători în jurul tău?De ce când vrei ești sărbătoare,Iar alteori, barbar ateu?Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine,Sunt la răscrucea dintre drumuriUn armistițiu vreau cu tine!Eu să îți fiu precum un cântec,Tu - spectatorul surdo-mutși îți promit: n-am să te-ntunecCu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
îl prezintă ca protagonist grec în Hyperion oder der Eremit in Griechenland (Hyperion sau eremitul în Grecia). Hyperion nu este altcineva decît același poet nefericit, atît cînd suspină de dragoste pentru Diotima, dar și cînd plînge pentru condițiile Germaniei devenită barbară și străină cultului oricărei frumuseți [93]. Același ascet va deveni Empedokles (care, din nou cu nume grecesc, îmbracă haina unei realități tot indiene). Întrucît flacăra interioară notează Bottacchiani a poetului nu-și mai găsește hrana pe pămînt, vrea să se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea lui Kogălniceanu obligă la acte concordante." Concordanța discursului central la Kogălniceanu, menținută de atunci de istoriografia românească, este următoarea: "În secolul I î.e.n., un stat foarte puternic, un stat care deși barbar făcuse să tremure Roma civilizată, un stat independent, zic, se năștea acolo unde sînt situate astăzi Transilvania, Muntenia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat era Dacia. Ea se întindea de la Tisa pînă la Carpați și Dunăre, de la Nistru pînă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cît privește invaziile care produc slavizarea Balcanilor în secolul al Vl-lea, acestea de-abia sînt menționate. După opinia sa, bilanțul acestor secole zbuciumate este clar, însemnînd triumful rezistenței daco-romane. "Romanii, în afară de faptul că erau în general viteji, au îmblînzit națiunile barbare. În Dacia, ei au urmat principiul: "Acolo unde romanul a învins, acolo îi este casa" și s-au apucat să facă agricultură. În Dacia, ei au fost singurii care au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar nu trebuia, niciodată, să se confunde cu ele. Valahii păstrară, fără excepție, obișnuințele strămoșilor și nu se amestecară în cele ale popoarelor migratoare". Instinctul de conservare este prezentat ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vedere, rolul jucat de locuitorii provinciilor balcano-danubiene în Imperiul de Răsărit este mai mare decît ne-am fi imaginat. În sfîrșit, fiind integrate de mult timp în viața economică mediteraneană, aceste populații și-au păstrat, împotriva vicisitudinilor cauzate de invaziile barbare, o puternică tradiție romană, cu atît mai puternică cu cît un nou element unificator creștinismul venea să accentueze tendința spre unitatea spirituală a imperiului. Chiar dincolo de frontierele romane cazul populației daco-romane lăsată aici după 271 este foarte semnificativ în această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și semnul unor mărturii creștine, începînd cu 271, dar aceste urme nu furnizează proba convingătoare a unei continuități a popularii daco-romane. Arheologii unguri afirmă că monezile descoperite pe teritoriul Daciei reprezentau instrumente financiare care erau utilizate pe larg de către popoarele barbare în afara teritoriului roman; legatul creștin nu este nici el semnificativ: formarea de episcopi, în întregul Imperiu Roman, nu a fost anterioară secolului al IV-lea și acestea nu probează deci nici ființarea nici favorizarea romanizării în Dacia părăsită în 271
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lungă durată între regiunile situate la sud și la nord de Dunăre. Relațiile transdanubiene au continuat în secolele IV-V, penetrația creștinismului la nord de Dunăre fiind o mărturie în acest sens. Brătianu respinge ideea unei rupturi dramatice între invadatorul barbar și Imperiu și propune viziunea unor contacte interculturale transdanubiene. Relațiile transdanubiene n-au încetat, notează el, după invazia hunilor. Brătianu amintește în acest sens că la curtea lui Attila se vorbea limba gotă și latina. Mișcarea de intensificare a populării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o Istorie a românilor cu întrebări și răspunsuri: "Întrebare: Românii din Dacia, care poartă astăzi numele de Transilvania, au proprii lor conducători? Răspuns: Românii din Dacia, care se numește astăzi Transilvania, au avut de suferit numeroase încercări impuse de popoarele barbare care le-au invadat țara din toate părțile. Încă de cînd aceste popoare s-au dus spre alte țări, românii aveau proprii lor conducători". Acești oameni privesc cu bucurie inițiativele lui losif al II-lea: în 1783, un decret preliminar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după implicația diplomatică și perspectivele politice ale personalităților purtătoare de dovezi. UN POPOR IGNORAT Impresia care domină la lectura eseiștilor francezi și a învățaților români, parcurgînd povestirile unora și corespondența celorlalți, este aceea a desființării nedrepte a unui popor, totodată barbar și cu un trecut îndepărtat, de către marea istorie care nu-l ia în seamă. Dau tonul cîteva rînduri ale scriitorului moldovean Vasile Alecsandri, implicat în revoltele de la 1848 din Moldova și din Țara Românească, în momentul în care scriitorul se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tonul cîteva rînduri ale scriitorului moldovean Vasile Alecsandri, implicat în revoltele de la 1848 din Moldova și din Țara Românească, în momentul în care scriitorul se adresează unei corespondente din Franța, la 14 octombrie 1848: "Sînt un țăran de la Dunăre, aproape barbar, în sfîrșit, un moldovean și cu asta am spus totul!" Și continuă: "Doamnă, țara mea este frumoasă, bogată, pitorească, atît prin culoarea sa primitivă cît și prin lipsa unei civilizații necesare. Este o mică oază, cu atît mai necunoscută cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care ar trebui să fie, pentru noi toți, pămîntul sfînt, voi nu vreți a-l privi, voi nu vreți nici măcar să auziți vorbindu-se de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numesc baza și înțelepciunea unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul întregului nostru popor, dar este și leagănul vostru deoarece moldovenii au venit din Ardeal în urmă cu aproape șase sute de ani". Ghibu revine la istoria originilor, la împăratul Traian, la suferințele trăite în fața invaziilor barbare... Deschisă la prînz, ședința se încheie la ora 8 seara. Sfatul își atribuie un organ executiv prin crearea Consiliului Directorilor condus de Erhan. Responsabil cu afacerile externe este Pelivan. Reuniunea a revelat speranțele, ambițiile și luarea la cunoștință a anarhiei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu există decît o tactică destinată să apere interesele grupurilor sociale instalate la putere de decenii întregi. Este perimată deoarece pretinde îngroparea valorilor de raționalitate, progres și universalism pe care războiul le-a distrus. Democrații umaniști au condus un război barbar fără a ezita să manevreze acea Realpolitik de putere (Franța republicană a fost aliata Rusiei țariste), se folosesc de principiile de pace, de egalitate și de suveranitate ale statului care maschează o voință politică hegemonică. Această parte a tinerilor refuză
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Eu visam un naționalism creștin scrie acesta în Memoriile sale și am luptat ani în șir pentru a-1 insufla spiritului tinerilor. Însă în locul lui s-a dezvoltat această monstruozitate a crimei. [...] în locul martorilor unei credințe erau glorificați asasinii. Mistificarea barbară a creștinismului și a naționalismului nu putea să mă lase indiferent." în 1933, la Institutul de Teologie unde predă Crainic, majoritatea studenților aparțin Legiunii. Cîțiva ani mai tîrziu, patriarhul Miron Cristea va uimi un vizitator francez, pe pastorul Clavier, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de forțele reacționare care au fost învinovățite de revolta de la Budapesta, din 1956. Unii tovarăși unguri din România sînt chemați să ia cuvîntul pentru a spune: "Noi n-am uitat și nu vom uita niciodată una din acțiunile cele mai barbare ale fascismului: frustrarea diferitelor categorii de cetățeni de drepturile lor elementare". Interpretarea oficială a fenomenului Helsinki de către România reține o formulă: aceea a corelației dintre respectul independenței fiecărui stat și edificarea securității europene. Concluziile ce decurg din acest principiu vor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că ceea ce e azi nu mai e decât un simulacru de administrație, că funcțiile acestei ramure nu mai sânt azi decât pretexte de-a jăfui pentru cei însărcinați cu ele. Administrația noastră nu mai e potrivită cu țara, ea e barbară. De acolo vine barbaria cu care se esploatează și oameni, și pământ, lipsa de prevedere cu care se impun sub zeci de titluri dări comunale și județene, orbirea cu care se pustiesc și se dezrădăcinează pădurile, rămânerea agriculturii în starea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate ivi de azi până mâine, el n-ar mai avea destulă tărie de-a cădea cel puțin cu onoare în lunga și amara sa luptă pentru existență. Daca suferința cea mai grea, mizeria și cotropirea de copitele unor armate barbare ar fi un merit în ochii cerului și un titlu la viață, desigur că poporul nostru și l-ar fi câștigat de sute de ori în această existență chinuită pe care a dus-o pe pământ. Daca ni s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în Galiția, din Galiția în Rusia, dar în cale multe, foarte multe, se așează pe pământul Moldovei. Element nemuncitor și de-o barbară cupiditate, trăind din traficul băuturilor spirtoase și al alimentelor, ei ar fi un flagel pentru orice țară din lume care ar avea lipsa de putere de a-i îngădui. Dar toate acestea Cocus Mocus nu le știe. Confundă proprietate mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]