1,331 matches
-
greco-latine. Cel dinții creează un peisaj edenic bazat În Întregime pe valorile lumii grecești. CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria otomană n-a știut să găsească decît un singur mod de contact cu dulceața helenică: violul”). Bolintineanu se desparte, la acest punct, de tradiția romantismului francez. Sudul lui este mai spre orient, spre zona de contact cu Asia. De la Atena
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să se concentreze asupra unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestată În epoca romantică. O reabilitează atît de mult Încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns În jurul unui lac enorm, un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spre Frumos, spre Dreptate, ori Adevăr. Marele Inchizitor întruchipat în orice element represiv al unui stat totalitar avea motive să se teamă de acești oameni aparent neajutorați, fragili, la discreția forței barbare. Puterea fragilității este uneori mai mare decăt puterea barbariei. Ei, dizidenții, sfinții, eroii, martirii prin viața lor oferă un contraargument Marelui Inchizitor. Uneori mulțimile însele se desfac din ciorchinele gregarității lor și, asemeni boabelor unui strugure, pornesc individual spre un destin personal care nu este nici măcar fastuos. Ci doar
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
spre progres care îi amețește pe toți membrii săi. Ca urmare, statistica trebuie să se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea sunt necunoscute, iar istoria, că barbaria întunecă epocile de civilizație și că civilizația strălucește în vremuri de ignoranță și barbarie. Evident, există în această grămadă de contradicții ceva care șochează și ne avertizează că problema ascunde un element de soluție care nu a fost degajat suficient
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea sunt necunoscute, iar istoria, că barbaria întunecă epocile de civilizație și că civilizația strălucește în vremuri de ignoranță și barbarie. Evident, există în această grămadă de contradicții ceva care șochează și ne avertizează că problema ascunde un element de soluție care nu a fost degajat suficient. Iată tot misterul: în spatele a ceea ce se vede se găsește ceea ce nu se vede
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din cuferele perceptorilor și nu de răul care s-a produs, cu atât mai puțin de binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
s-a produs, cu atât mai puțin de binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un alt lucru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un alt lucru care nu se vede. Cele cincizeci de milioane
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul țării. Se zice: "Iată un colon transportat în Barbaria; este o ușurare pentru populația care rămâne în țară." Eu răspund: "Cum este posibil acest lucru dacă transportând acest colon la Alger am transportat aici și de două sau trei ori capitalul care l-ar fi făcut să trăiască în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ceea ce numim bunurile acestei lumi și pe care societatea este interesată în cel mai înalt grad să i-o garanteze, căci, fără această garanție, nu există nicio muncă, fără muncă, nicio civilizație, nici măcar minimul necesar, ci doar mizerie, brigandaj și barbarie. Ei bine, domnilor, să ținem o disertație, dacă doriți, asupra acestui text. Ca și dumneavoastră, eu văd mai întâi proprietatea în faptul de a dispune liber de persoană, apoi de facultăți, în sfârșit de produsul facultăților acesteia, ceea ce dovedește, ca să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care se deda de șase ani îi era mortală; dar ca toate marile spirite, ca toate sufletele nobile care au conștiința utilității propriei misiuni, a preferat să își sacrifice viața operei sale. Soldat al științei, ocupat cu apărarea civilizației împotriva barbariei, a vrut să rămână la postul său de luptă până când moartea a venit să îl caute. Extenuat de boală, nu și-a întrerupt mersul lucrărilor decât în momentul în care forțele l-au abandonat. Cu doar o lună înaintea morții
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Kant. Celor care nu vă lasă în pace văzând că zăboviți și nu mai sînteți spectaculoși, trebuie să le explicați că nu mai aveți vanitate, ci orgoliu. Căsniciile nu trebuie să vă fie crispate. Dacă aveți neveste frumoase, este o barbarie să le confiscați total. Frumusețea trebuie să fie ca lumina, un bun care se distribuie fără să se împartă. Dacă nu vă lasă ele în pace, anexați-le la treaba voastră, dați-le să traducă, de pildă. Nu depinde decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
insectei. Era vegetarian pesemne, dar tocmai de aici contradicția în care intră bunătatea astfel înțeleasă. Când se va ajunge la realizarea fotosintezei pe cale artificială, vom fi priviți așa cum îi privim noi astăzi pe canibali. Vom fi judecați nu numai pentru barbaria de a-l fi crescut pe fratele bou sau porc pentru a-l mânca, dar și pentru barbaria de a-l fi mâncat pe fratele grâu. Dacă nu găsim o cale pentru a redefini bunătatea, intrăm în aporiile bunătății care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ajunge la realizarea fotosintezei pe cale artificială, vom fi priviți așa cum îi privim noi astăzi pe canibali. Vom fi judecați nu numai pentru barbaria de a-l fi crescut pe fratele bou sau porc pentru a-l mânca, dar și pentru barbaria de a-l fi mâncat pe fratele grâu. Dacă nu găsim o cale pentru a redefini bunătatea, intrăm în aporiile bunătății care se încurcă în propria ei atotcuprindere. Dar această redefinire nu se poate face decât de pe pozițiile spiritului și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
căuta în asemenea situații. Nu avea nici o importanță că pe 13 iunie ratasem, cu câteva minute doar, ocazia de a lua cinci bâte în cap în biroul meu de la Humanitas.Văzuți de departe, eram scăldați cu toții în aceeași aură de barbarie. Același fenomen de identificare, la altă scară, l-am trăit în urmă cu câțiva ani la Târgul internațional al cărții de la Frankfurt. Stăteam pe un fotoliu în standul meu și priveam, visător, în zare. Halele Târgului erau enorme și oriunde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o eternă contrazicere. E o compilațiune răutăcioasă și nerumegată a principielor celor mai contradictorie, principie care se esclud unul pre altul. Alături cu o constituțiune nedreaptă și parțială, liberală însă pentru unguri, găsești legi din evul mediu mai barbare decât barbaria. Arte și literatură? O traducțiune rea din limba germană, și știe toată lumea cât de rea poate să fie o traducțiune. Industria? Germană. Comerțul? În mâna evreilor. Va să zică nu au nimica acești oameni prin ce să ne superiorize pre noi românii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
medic, autorul nu vorbește decât de cauzele fiziologice ale acestei pieiri continue a poporului românesc. Dar aceste cauze nu sunt totdeauna decât efectele altor cauze și mai generale, efectele presiunii sociale asupra claselor de jos, a lipsei de cruțare, a barbariei cu care plebs scribax tratează la noi poporul. Ea a subminat orice autoritate dumnezeiască și omenească, a sleit în douăzeci de ani toate izvoarele de puteri ale țării, a deschis porțile tuturor vagabonzilor din cîteși patru unghiurile lumii, pentru ca să aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să îngenunchi înaintea mea și să te 'nchini mie ". În fața atrocităților moametane se adună soborul de la Florența pentru a-i propune Bizanțului mântuirea sub condiția renegării ortodoxiei; insultații bizantini s-au arătat însă eroi spirituali, preferând moartea politică și spaimele barbariei în locul renegărei celor sfinte Și astăzi slavii din Turcia preferă jugul musulman în locul domniei civilizatei Austrii. Venind la soluțiunea Cestiunii Orientului, autorul zice că se par a exista trei căi pentru aceasta: 1) împărțirea Turciei între Rusia și Austria, 2
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neadevărată, căci civilizația e intelectuală, fără cuprins moral, de aceea ea poate fi coruptă. Astfel cea bizantină, cea mai însemnată în vremea ei, a fost coruptă atât în formele vieții dinlăuntru ale statului, cât și în arte și științe; asemenea, barbaria goților e mult mai preferabilă în întregul ei decât civilizația Romei decăzute. Tot astfel de generală, prin urmare lipsită de cuprins, este teza: "Salvarea omenirii prin instrucțiune". Dovedirea contrariului acestei teze o avem în câteva zeci de milioane de indivizi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nouă? ), o insultă simțimintelor celor mai nobili, principielelor celor mai înalte de toleranță și de respectul conștiinței și care ne-ar arăta într-un grad de sălbătecie în care, spre mândria noastră de români, n-am fost nici în timpii barbariei. O notiță însă în jurnalul Timpul de vineri, 14 ianuarie, pe care o cetim cu mirare uimită, nu ne mai lasă nici o îndoială că o asemenea propagandă s-a făcut și că în complicitate cu redacțiunea Românului a căzut și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Romînului" prin care se arată că n-ar exista nici un fel de înțelegere definitivă între guvernul imperial rusesc și cel român în privirea cooperării armatei noastre. [12 august 1877] GERMANIA ["GUVERNUL GERMAN... "] Guvernul german a făcut imputări către Poartă în privința barbarielor comise de trupele turcești; aceste imputări sânt bazate pe convenția de la Geneva. După interpretația germană, această convențiune îndatorează nu numai pe beligeranți a observa unul în privința celuilalt dispozițiunile ce ea conține, dar încă dă puterilor neutre cosemnatare dreptul de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actual, sceptic, i-a trebuit un teatru care să-i deștepte simțurile enervate. Dar el ne înfățișează spiritul îmbătrînit și ar părea natural să aibă un asemenea teatru. Cu noi însă nu este acelaș lucru. Suntem în momentul trecerei de la barbarie la civilizație și trebuie ca societăței noastre să i se dea acel fel de teatru care să-i dezvolteze și să-i cultive inima; căci precum pe o vlăstare plăpândă un soare prea arzător este în stare să-o usuce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
folosește în primul rând de infracțiunile comise de minori pentru generalizări "filosofice", în care violența e împământenită, cum a fost, de exemplu, cazul filosofului André Comte-Sponville, în L'Événement du jeudi din 2 decembrie 1993, sub un titlu în forță: "Barbarie infantilă". Pentru acest filosof, "violența copiilor nu este o aberație, o monstruozitate, o excepție: ea este regula naturii, a vieții, a pulsiunii, de care nu se poate scăpa decât printr-o altă regulă, a blândeții și respectului. Dar aceasta nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aberație, o monstruozitate, o excepție: ea este regula naturii, a vieții, a pulsiunii, de care nu se poate scăpa decât printr-o altă regulă, a blândeții și respectului. Dar aceasta nu este dată din naștere. Cultura împotriva naturii: civilizația împotriva barbariei... altfel există doar bestia umană, cea mai rea dintre toate". Există un pericol al copilăriei, iar educația înseamnă ridicarea ființei umane la rangul de om, prin rațiune, cum sugerează Comte-Sponville, care urmează în această privință tradiția kantiană (Kant, 1981, 441
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ființei umane la rangul de om, prin rațiune, cum sugerează Comte-Sponville, care urmează în această privință tradiția kantiană (Kant, 1981, 441). În numele acestei tradiții, al acestei nobile concepții antropologice, s-a dezvoltat un curent de "apărare a școlii" de presupusele barbarii care o amenință, curent de gândire care biciuiește cu mult talent derivele laxiste care ar fi dus școala la pierzanie și ar fi subminat autoritatea dascălului. Acest curent de gândire e coerent și nu-i nici pe departe marginal. E
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]