KorAP: Find »[drukola/base=barcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...384 >

9,577 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844

tot ceea ce e sub stăpânirea ta face corp comun cu tine, deci suferă cu tine, se bucură cu tine... Și ce-i cu asta, ce are a face cu Iisus !... Știi ce ?! Dacă n-ai răbdare, dă-te jos din barcă, du-te înot la mal sau potolește-te și ascultă ! Alege ! ...Aoleu ! am încurcat-o ! Și ce s-a mai încruntat la mine ! Am tăcut mâlc și m-am făcut mic pe fundul bărcii, iar el a continuat: Așa că, fiindcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
ai răbdare, dă-te jos din barcă, du-te înot la mal sau potolește-te și ascultă ! Alege ! ...Aoleu ! am încurcat-o ! Și ce s-a mai încruntat la mine ! Am tăcut mâlc și m-am făcut mic pe fundul bărcii, iar el a continuat: Așa că, fiindcă totul suferea cu omul și murea fără speranță, fără să se mai poată întoarce vreodată acolo, în grădina aceea cu viață fericită și fără de sfârșit, Dumnezeu s-a hotărât să se jertfească pe sine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
Bine, dar dacă El L-ar fi rugat pe Dumnezeu să-i ierte oameni, Tata Lui nu L-ar fi ascultat?! De ce a mai fost nevoie să moară ?! Vezi, tu, puștiule, dac-ai să dai tu acuma o gaură în barca asta și ne scufundam, tu poți să-mi ceri iertare, eu pot să te iert cât vrei, dar barca trebuie reparată cumva, ca să ajungem la mal. Și am să acopăr eu, cu trupul meu, gaura mare pe care ai făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
fi ascultat?! De ce a mai fost nevoie să moară ?! Vezi, tu, puștiule, dac-ai să dai tu acuma o gaură în barca asta și ne scufundam, tu poți să-mi ceri iertare, eu pot să te iert cât vrei, dar barca trebuie reparată cumva, ca să ajungem la mal. Și am să acopăr eu, cu trupul meu, gaura mare pe care ai făcut-o tu. Dacă nu fac asta, eu te iert, sar în apă și înot până la mal, dar tu, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
ai făcut-o tu. Dacă nu fac asta, eu te iert, sar în apă și înot până la mal, dar tu, care nu ai atâta putere ca mine, te îneci deși te-am iertat. Dacă acopăr cu trupul meu gaura din barcă, eu sufăr, poate chiar am să mor, fiindcă efortul e mare, dar tu trăiești și ajungi la mal. Și știi de ce aș face asta ?! Fiindcă te iubesc ca pe copilul meu, chiar mai mult decât pe mine însumi și decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
într-o clipă cerul. Plumburii și grei cum erau, străfulgerau, așa, pe la margine și pe urmă se luminau de sus de ziceai că luaseră foc. Cu fiecare străfulgerare, se făcea mai întuneric. Vântul se întețise. Bătrânul vâslea din răsputeri, dar barca parcă se-nvârtea în loc. Țineam ochii strâns închiși. De frică ce-mi era, nu puteam nici să plâng. Știam că nu mai e mult până la mal, dar ce folos ! Un fulger înconjură deodată zarea și începu să cadă ploaia. Repede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
lângă foc, iar bătrânul îmi freca mâinile și picioarele: Ei, da' bine că făcuși ochi ! Nu, nu ne-am răsturnat, n-ai căzut în apă, nu te-ai înecat. Când am tras la mal, te-am găsit leșinat pe fundul bărcii. Dar am avut de furcă cu tine: tremurai tot și strângeai așa de tare banca sub care căzuseși, că m-am căznit să-ți descleștez degetele, dar tu nu și nu. Când am reușit să te aduc înăuntru și ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-i cu tine ?! Ce vrei să faci tu cu aurul ?! Ia lasă prostiile și vino-ncoace ! Să mâncăm și pe urmă mai vedem noi. Azi e încă hulă pe mare și ți-a ajuns spaima de ieri nu ieșim cu barca. Ia, ia așează-te aici și mănâncă. Am mâncat în tăcere. La noi nu se vorbea la masă. Când m-am săturat și am ridicat ochii spre el, l-am văzut cum se uita la mine: curios și, într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
urmă, am ajuns în larg și bătrânul a aruncat mreaja. Soarele abia răsărise. Marea scânteia până departe și se făcuse alb-trandafirie. De câte ori o vedeam așa, mi-aduceam aminte de mama. Așa străluceau chipul și mâinile ei când vedea, de departe, barca lui tata trăgând la țărm mrejele încărcate de pești. Da, era frumoasă mama mea dar, uite, niciodată nu mă gândisem la ea decât că era mama mea. Îmi era de ajuns și gata. Știu, oamenii din sat spuneau că fusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
atâta vreme pe acolo... Într-un târziu, a tăcut și a deschis ochii. S-a uitat lung la mine și mi-a spus: Ei, haide, curaj ! Întreabă-mă ce vrei ! Și nu te mai foi atâta, c-ai să răstorni barca și de întrebat tot o să mă-ntrebi în cele din urmă. Hai, spune ! mă îndemnă el blând... Am înghițit din greu, am tras aer adânc în piept și... am tăcut, fiindcă mi se părea o necuviință să întreb. Știam că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
pierd ușor răbdarea, dar când o fac, e de rău. Mi-am luat inima-n dinți, m-am uitat cam cât mai e până la mal aoleu, nu se mai zărea ! Am încurcat-o! mi-am zis. Dacă mă aruncă din barcă, ce mă fac ?! Și, cu jumătate de glas, îi zisei : Tu L-ai văzut pe Tata ? Că mi-ai spus că, deși ți-ai recăpătat vederea, pe Fiul Lui și fratele nostru, cel care se cheamă Iisus și I se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
de ciudă că bătrânul mi-a făcut asta... Mai ales de ciudă ! Îmi era ciudă pe bătrân ! Niciodată n-am să mai vorbesc cu el ! Nici n-am să mai stau cu el ! N-are decât să stea singur cu barca lui vrăjită, eu n-aveam nevoie de nimic, decât de iubirea lui ! Iar el nu m-a iubit niciodată, fiindcă, uite, nu i-am putut spune cum arăta taică-mio ! Într-un târziu, m-am liniștit. Mi-am zis că, îndată ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
De atât timp sunt cu voi și tu nu m-ai cunoscut ? Cum poți spune "Arată-ni-l pe Tatăl?" Nu crezi că eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine ?" * Până la mal, am tăcut amândoi. Am sărit din barcă, l-am ajutat să tragă mreaja plină cu pești, să tragă și barca la mal. Pe urmă, l-am strâns în brațe. Cât de tare am putut. Tot el a vorbit mai întâi : Sigur, copile, că-l iubesc pe tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
poți spune "Arată-ni-l pe Tatăl?" Nu crezi că eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine ?" * Până la mal, am tăcut amândoi. Am sărit din barcă, l-am ajutat să tragă mreaja plină cu pești, să tragă și barca la mal. Pe urmă, l-am strâns în brațe. Cât de tare am putut. Tot el a vorbit mai întâi : Sigur, copile, că-l iubesc pe tatăl tău, așa cum te iubesc și pe tine. Tatăl tău era frumos și bun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774

motivele pentru care acest mesaj al tatălui a tulburat-o peste măsură. O tulburare ca o maree neagră o copleșește. O cuprinde un fel de amețeală stranie sau mai curând impresia că se află pe valurile unui ocean în care barca vieții ei începe să se scufunde. Patul, iatacul, casa, se mișcă pe valurile negre ale oceanului învolburat. Luciditatea este încă prezentă atât timp cât se poate întreba: "De ce? De ce mă simt atât de tulburată ?" În străfundurile ei se conturează răspunsuri la întrebări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
pe Dorina: "Mamă ! Draga mea, iartă-mă ! În ultimul timp, mai exact de când fericirea mea alături de Alex mi-a fost suficientă, m-am comportat de parcă aș fi uitate de tine. Constat târziu, prea târziu și cu prea multă durere că barca vieții mele este atât de strâmtă încât la un moment dat n-a putut încăpea în ea nimeni altcineva decât el. De ce te căutam doar ca să-mi oblojești neînsemnatele mele necazuri și nu și atunci când eram fericită, ca să te bucuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875

încât, dacă puneai cap la cap istorisirile onirice ale fiecăreia dintre ele, saga viselor lor nocturne depășea cu mult bugetul de timp alocat de Cronos unei nopți obișnuite... Se făcea, zicea o ninetistă, că fiica mea se afla într-o barcă și, deodată, aceasta s-a răsturnat peste ea. Fusese dezechilibrată de o ancoră enormă agățată intenționat de cineva. În dreapta fetei aruncată în valuri era faleza, în stânga zărea chipul lui taică-su, decedatul... Vai, săraca de tine, prin ce-ai trecut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
copilul și, cu siguranță, dacă nu te-ai fi trezit din cauza spaimei, ai fi sărit în valuri, după ea. Grija pe care o porți scumpei tale te-a aruncat în acest coșmar... Dar fata, aud altă voce, era la cârma bărcii sau aceasta plutea după pofta valurilor? Dacă nu era la cârmă, atunci înseamnă că avem o problemă: nu este stăpână pe viața ei, nu a preluat frâiele destinului nărăvaș, pentru că, dacă-l lași fără zăbală, destinul își poate face rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
de înțelepciune pe care nu putea s-o ofere, din rațiuni de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
înțelepciune pe care nu putea s-o ofere, din rațiuni de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
pe care nu putea s-o ofere, din rațiuni de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
care nu putea s-o ofere, din rațiuni de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
nu putea s-o ofere, din rațiuni de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
de testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea sută de ani, atât de concentrate erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
testament, nimănui. O auzeam cum răsfoia fără grabă, gravidă de importanța descoperirii științifice pe care avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea sută de ani, atât de concentrate erau cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]