3,051 matches
-
sondaje că tema Basarabiei devenea pe an ce trecea tot mai neînsemnată pentru cei din România. Săptămâna trecută am fost pe Muntele Athos împreună cu un prieten care a făcut parte din acea delegație din Transnistria, iar la chilia unui pustnic basarabean am fost abordați de un părinte. - Nu mă mai cunoașteți? - Ne-a întrebat. L-am privit nedumerit, căci nu știam dacă și de unde-l cunoaștem. Sunt părintele Vasile, duhovnicul măicuței Ana din Dubăsari. Vă mai aduceți aminte de ea? Azi
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
împreună o slujbă pentru pomenirea măicuței Ana. I-am spus că nu suntem preoți și nu știm ce trebuie să facem la o slujbă religioasă. - Stați liniștiți, vă arăt eu ce să citiți. În paraclisul din chilia athonită a pustnicului basarabean am citit și am cântat pentru prima oară o slujbă pentru pomenirea morților. Mai întâi timid, îngânându-i pe cei doi, apoi cu voce din ce în ce mai puternică și mai sigur pe mine. Simțeam cum inima mi se înflăcărează și în fața ochilor
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
culturală din Basarabia. Unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani, cercetător profund și original al literaturii vechi românești, autor de manuale școlare, animator al vieții politice și, credem că nu exagerăm, un eminent publicist, inima celei mai vibrante publicații basarabene „Literatura și Arta”, în care curajosul bărbat răstoarnă aproape săptămânal câte o brazdă de aur la rubrica „Vai de capul nostru” - Nicolae Dabija este o vie dovadă că Basarabia n-a murit și n-are când să moară. Tudor Gheorghe
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
succesive și în tiraje de sute de mii de exemplare, tradus vertiginos în tot mai multe limbi, toate acestea pentru că el reușeste să facă ceea ce era de multă vreme de așteptat și de dorit: să transpună esența tragică a destinului basarabean în registrul literar, în termenii general umanului, fiind deci capabil să atingă sufletul profund al cititorului de pretutindeni. Acest creator, luptător, prieten, devenit azi academician, este una dintre personalitățile remarcabile ale vremii noastre, care a scris, dar a și participat
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
profund al cititorului de pretutindeni. Acest creator, luptător, prieten, devenit azi academician, este una dintre personalitățile remarcabile ale vremii noastre, care a scris, dar a și participat la construirea istoriei acestui timp. Ion Ungureanu: Nicolae Dabija face parte din miracolele basarabene. El „a auzit cum cugetă istoria”! Cred că de-aici începe miracolul ce s-a petrecut în sufletul lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
hipic - Germania) Fascicolul 7: Jocuri periculoase (Mafia drogurilor - Las Vegas) Fascicolul 8: Sex and the computer (Lumea pedofililor - Thailanda) Fascicolul 9: Două crime și-o limuzină (Un Bugatti reapare - București) 10. Știu că ați fost un admirator al regretatului poet basarabean Grigore Vieru, colecționând cu migală aforismele acestuia. Puteți să ne redați căteva care v-au impresionat cel mai mult? Viorel BAETU: Poți iubi până la Dumnezeu, dar este cu neputință să și gândești până la El! Chiar dacă nu ar exista Dumnezeu, oricum
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
medii în anul 1966, ați fost admis la Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău, fiind exmatriculat în anul III pentru ,,activitate pro-românească”. Împreună cu dumneavoastră au mai fost ,,pedepsiți” și alți colegi, azi proeminente personalități ale vieții politice și culturale basarabene, care au folosit rebeliunea tinereții pentru cauza nobilă a identității limbii și culturii noastre, a demnității naționale. Ce rol au jucat în destinul dumneavoastră acele zguduiri sufletești, acele încercări care au avut și menirea de a crea caractere? Nicolae DABIJA
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
ceea ce n-au văzut până atunci. „Ochiul al treilea” dezvăluie faptul că poezia e văz. Unul de cunoaștere de sine, dar și unul care ne ajută să vedem ceea ce nu putem vedea cu ceilalți doi din frunte. Lili BOBU: Intelectualul basarabean al patriei ,,pusă la perete”, înregimentat în slujba cetății asediate, reprimat la tăcere, într-o frăție în sânul creației, a avut o misiune a sa, diferențiată de cea a celorlalți intelectuali români. Ce apără acesta la marginile românității? Nicolae DABIJA
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
pregătită să se dezică de Grigore Vieru (în favoarea țării din dreapta Prutului)?! Și Eminescu, și Vieru, și ceilalți condeieri care scriu în limba română aparțin indiscutabil culturii române, care este una și indivizibilă. Lili BOBU: În ,,Eseu” ați mărturisit că poeții basarabeni, cântând durerile neamului și toate ,,dorurile interzise”, au scris ,,pe câmpul de luptă/cu propriul lor sânge”, poezia ajutându-i pe confrați nu numai să-și păstreze graiul ,,zugrăvind oftatul cu doine grele de vecie și lacrimi-sărbători”, dar să și
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
poate fi pentru un neam loc de închinare și altar de nădejde în vremuri vitrege. Aceasta a fost poezia pentru noi. Lili BOBU: Ați salutat întotdeauna adevărata dăruire, promovând în revista ,,Literatura și Arta” (un vârf de lance a renașterii basarabene, o citadelă a rezistenței prin cultură), al cărei manager cultural sunteți, personalități în formare. Ce sfaturi ați da scriitorilor aspiranți în nemiloasa devenire? Nicolae DABIJA: Unicul sfat ar fi să nu asculte de niciun sfat. Să-și urmeze îndemnurile inimii
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
faptul că volumul de debut al unui scriitor trebuie să fie de referință. El urmează să impună o viziune nouă și, odată cu ea, un nume. Celelalte cărți vin, de regulă, ca o completare a acestuia. Lili BOBU: Dedicat tuturor intelectualilor basarabeni din toate timpurile, romanul de debut ,,Tema pentru acasă”, acest eveniment remarcabil în beletristica românească, despre care editorul Daniel Corbu a afirmat că este un roman de premiul Nobel, confirmă talentul excepțional al autorului care s-a dovedit a fi
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
un model uman. Este un adevărat roman-artă, reprezentativ pentru destinul unui neam, nevoit să supraviețuiască cu demnitate supliciilor la care a fost supus, un imn înălțat libertății și iubirii, scris cu sufletul ca o rană deschisă, o biblie a suferinței basarabene. Pentru dumneavoastră trecerea de la poezie la proză a însemnat mult mai mult decât un exercițiu de stil... ,,îmbinând formula narativă de tip ionic cu aceea dorică dominantă, prin care bate necontenit suflul poeziei” (Theodor Codreanu). Poezia dumneavoastră are poveste, iar
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
continuă metodic să calce cu stângul, să comită tot soiul de găinării în numele unei efemere stabilități, încălcând orice norme ale bunului simț și ale conduitei politice (dacă se mai poate vorbi despre astfel de calități, care lipsesc cu desăvârșire politicianului basarabean din acest colț de țară uitat de Dumnezeu). Avem un colț de țară aflat în stare de prefaliment. Ce avem de cealaltă parte a baricadei? O opoziție extrem de pestriță ca culoare și scopuri. O stângă relativ unită și bine intenționată
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
piardă complet limba, adoptând-o pe cea a cuceritorilor. Exemplu: în Basarabia, românii nu și-au pierdut limba, deși au fost sub ocupație rusească o perioadă similară. Să nu uităm nici măsurile represive ale „tătucului” Stalin, care a strămutat populațiile basarabene în alte zone ale fostei U.R.S.S. La fel, India , care a fost cucerită de englezi, cu o civilizație și cultură pretins superioară celei indiene. Și alte neamuri au fost sub stăpânire romană pe o perioadă mai mare decât dacii
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
numai ocupațiile, ci și arte specifice localității și chiar zonei sunt prezente la Festivalul de la Ciocănești: pictură, muzică de toate tipurile și pentru toate vârstele: simfonică, ușoară, populară, folk interpretată de artiști din toată Bucovina, din Ardeal, din Republica Moldova, români, basarabeni și ucrainieni. La Pensiunea „Melios” a avut loc vernisajul expoziției de grafică umoristică a artistului plastic tenor Sorin Ursan Delaclit care a luat în vârful penelului au fost luate mai ales personalități politice ale timpului. Tenorul a executat portrete vizitatorilor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
al muncii, Mihail Sturdza, min. de externe, Corneliu Georgescu, min. finanțelor și Grigore Manoilescu, min. propagandei) și 5 membri nelegionari (mitropolitul Visarion Puiu, Mitropolitul Bisericii Române pentru Europa Occidentală, prof. Ion Sângiorgiu, min. educației, generalul Platon Chirnoagă, min. Apărării, deputatul basarabean Vladimir Cristi, min. cultelor și Eugen Băilă, secretar de stat cu problemele aviației și expert diplomatic în relațiile cu Germania). Primul sediu al guvernului român din exil a fost la Viena (între 10 Dec.-19 Feb. 1945), apoi la Alt-Aussee
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Mătrescu în cartea sa ,,Holocaustul roșu“ numărul persoanelor care au suferit în regimul comunist depășește 3 milioane. Între 28 iunie 1940 și 22 iunie 1941 au fost deportați în lagărele din Nordul Înghețat un număr de 300.000 de români basarabeni și bucovineni. Între anii 1945 și 1954, 500.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în lagăre. Între anii 1946 și 1947, 200.000 - 350.000 de români morți în urma foametei provocată de Stalin. Victor Bârsan în cartea
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
regimul comunist depășește 3 milioane. Între 28 iunie 1940 și 22 iunie 1941 au fost deportați în lagărele din Nordul Înghețat un număr de 300.000 de români basarabeni și bucovineni. Între anii 1945 și 1954, 500.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în lagăre. Între anii 1946 și 1947, 200.000 - 350.000 de români morți în urma foametei provocată de Stalin. Victor Bârsan în cartea sa ,,Masacrul inocenților", editura București, 1993, deosebește mai multe valuri de deportări
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
puternică înrâurire asupra studenților din Odessa și împreună vor organiza un congres la 23 martie 1917. În 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a soldaților români la care au luat parte 12.000 de ostași și studenți basarabeni și transnistrieni. La 9 aprilie ziarul „Cuvânt moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele și drepturi naționale pentru românii de dincolo de Nistru, iar în 14 aprilie se înființase „Asociația învățătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru”(47). Congresul
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
în parlament și în presa internă și internațională(66). Înainte de 28 iunie 1940 și în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut și Nistru cu RASSM. Agenția RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susținerii „întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenției CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: „cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
SSM”. Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 și semnat A. Scerbacov care ținând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre județele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuțiul să aparțină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta și Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălți, Chișinău, Bender, Akkerman și Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoțului, Grigoriopol, Dubăsari
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
pentru poporul românesc”, Chișinău 1992, pag. 103 (10) A. Boldur, „Istoria Basarabiei”, București 1992, pag. 177. (11) D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, „Patrimoniu” nr.2/1991, pag. 22, Chișinău. (12) I. S. Nistor op. cit., pag. 16. (13) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia” nr.3/1992, pag. 89. (14) A. Crihan, Basarabia nr. 10/1991, pag. 69. (15) XXX „Istoria României în date”, Chișinău 1992, pag. 138. (16) N. Iorga, Istoria românilor prin călători, București 1981, pag. 276. (17) I. S. Nistor
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
S. Nistor, op. cit. , pag. 19. (18) N. Iorga, Românii de peste Nistru, „Basarabia”, nr. 11/1992, pag. 87. (19) E. Lozovan, Românii orientali..., „Neamul Românesc”, nr.1/1991, pag. 32. (20) I.S. Nistor, op. cit., pag. 23. (21) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia”, nr.1/1992. (22) I. S. Nistor, op. cit., pag 26. (23) Șt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia, Chișinău 1992, pag. 23. (24) E. Șt. Holban, Prin veacurile învolburate..., „Basarabia”, nr.1/1992. (25) M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, București
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
S. Nistor, op. cit., pag. 35 (42) A. Nour, în „Basarabia” nr. 1/1991, pag. 82 (43) Ibidem, pag. 85 (44) I. S. Nistor, op. cit., pag. 35 (45) Ibidem, pag. 39 (46) A. Boldur, op. cit.., pag. 512 (47) . Șt. Holban, Figuri basarabene, în Basarabia, nr.3/1992, pag. 89 (48) Ibidem, pag. 91 (49) C. Botoran, M. Retegan, 1918 - Făurirea României Mari, Buc. 1993, pag. 48 (50) I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 (51) A. Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
48 (50) I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 (51) A. Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Patrimoniu nr.4/1991, pag. 77 (52) Șt. Bulat, Ședințele Sfatului Țării, Patrimoniu, nr.2/1991,pag. 140 (53) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, Basarabia nr.12/1991, pag. 97 (54) D. Timonu, în Basarabia nr. 12/1992, pag. 198 (55) XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag. 466 (56) I. S. Nistor, op. cit., pag. 60 (57) Ibidem, pag .61 (58) M. Bruhis, Rusia
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]