1,501 matches
-
ne schimbi și numele... - Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să-l schimb și pe al nostru, aș fi reușit, doar eu mânuiam condeiul... Dar n-am vrut. Ba nu. Drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În Iran, În Egipt, În Africa Neagră - În jurul lacului Tanganika mișună alde: Ugoma, Kigoma, Ngoma (sau N’Goma), există chiar o localitate pe lacul Kivu, cu numele nostru... Ce va fi Însemnând, În limba tanganikeză? De nu În... gomeză? - Vorba Basarabeanului: Nu ț-oi spune..., râde tata. - Să lăsăm deocamdată numele la o parte - dar sângele? De unde ne vine? - Nu ț-oi spu’... Ba ț-oi spune! De la inimă!, râde tata, În continuare. De unde să știu, măi băiete! Dacă n-avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Nu ț-oi spune... Și-apoi: există macedoneni și macedoneni: cei pentru care se ceartă Bulgarii cu Iugoslavii, vorbesc o limbă slavă și care s-ar chema, după lingviștii de la Belgrad, „limbă mecedoneană”, cum după cei de la Kremlin, ai noștri, Basarabenii, ar vorbi o „limbă maldaviniascî”... - Au și o republică... Cu capitala la Skopje... - Ce, ai noștri n-au? Și republică și capitală? Maldavskaia Respublica - cu stolița la Kișiniov! Mama lor de strâmbători de limbă, de istorie - ce să mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Moș Iacob. De acolo strigam: - Moș Iacob! Eu nu rosteam ca Mănenii - ca toți ceilalți Măneni: Mo-șâ-ia-cob, În patru silabe, ci ca mama, ca tata: Moș-iàcob! În două, „Iacob” fiind Înghesuit În una singură). Păstrez și acum, «aici, la inimă» (Basarabeanul, când spune: „inimă”, Își coboară pleoapele peste ochi și apasă, repetat, cu degetele mănunchi, pântecele, Între buric și lingurică), păstrez, deci și acum, În inimă consistența strigătului meu de dimineață, cu tot ce avea el de-pregătire, de-așteptare, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
urmă, de ce n-au plecat și ei? De ce n-au venit Încoace, În refugiu? - Îl vor fi perceput sub forma: «mă tem că... », zice tata. Când spui că știi ceva, Înseamnă că ești sigur de tot; când zici Însă, ca Basarabeanul: «mă tem că... », te temi, dar nu de ceea ce are să dea peste tine, cât de faptul că tu, om, n-ai să i te poți Împotrivi. - Mai mult, intervine mama. Când Basarabeanul zice că se teme: «mă tem că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ești sigur de tot; când zici Însă, ca Basarabeanul: «mă tem că... », te temi, dar nu de ceea ce are să dea peste tine, cât de faptul că tu, om, n-ai să i te poți Împotrivi. - Mai mult, intervine mama. Când Basarabeanul zice că se teme: «mă tem că mi s-o rupt căruța-n drum... », poți fi sigur că acea căruță e gata-ruptă - și nu de azi; nici de ieri... Cum să se Împotrivească el la ceva care s-a și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noi au fost deportate vreo cincizeci de familii și peste o sută de persoane fără, adică celibatari; dacă i-ar fi dus pe toți În același loc, ar fi putut așeza două sate, nu unu singur... - Parcă numai de la voi... Basarabenii noștri, săracii, pe unde n-au fost Împrăștiați - ca Ovreii... - Pe unde au fost - ne spune Atlasul lor: Îndărătnici, Scorțeni, Lunga - și, bagă de seamă, Îți dau doar denumirile care nu au terminație slavă - cum ar fi Isacova, ori Hirova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lingvistice. Numai Dumnezeu știe câte alte mii și mii dintre ai noștri vor fi ascuns, la recensăminte, că limba lor maternă e româna... - Parcă pornisem de la altceva - despre ce vorbeam? - Despre toate și despre mai nimica: despre ultimul Crăciun al Basarabenilor, În Basarabia, cel din ’43, zice mama. DIN CALIDOR Copilăria noastră cea de toate - din calidor. De-acolo, de-atunci - acum și-n vecii - toatele prin el s-au făcut (din câte s-au). Iar dintre toate, cea mai dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dorul și toate - de la Întuneric ni se trag... Cui Îi spune mama asta? Eu l-am auzit pe Moș Iacob zicând că vine Întunericul - el Îi spunea: Întunericime... Că vine, nu numai peste noi, cei din Mana, nu numai peste Basarabeni - peste toată lumea!, zicea el. Firește, exagera, cum zice mama. Mama continuă să zică: - Așa că ce facem noi? Noi Închidem ochii și dormiiim... Și Încă: - Când dormi, nu mai simți nimic, nici foame, nici durere, nici supărare - numai viață veșnică... Astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mișcării naționale după mai mult de un secol de stăpânire străină cu consecințe grave pentru românismul de acolo. Ziarul „Mișcarea”, organ al Partidului Național Liberal, principalul partid de guvernământ, se referea la întunericul și apăsarea la care au fost supuși basarabenii care n-au avut viață politică, socială și slujbă religioasă în limba română. Evenimentele din Basarabia erau socotite deosebit de semnificative pentru mișcarea de eliberare a întregii națiuni: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia neamului românesc pe pământurile ce i-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
independenței Basarabiei, va rămâne drept una din cele mai frumoase din întreaga viață a poporului românesc.” La scurt timp după proclamarea independenței, un grup de scriitori din România, Ardeal și Bucovina, între care personalități de prestigiu, au adresat o Chemare basarabenilor, în care se exprima recunoștința pentru acțiunea armatei române, chemate de conducerea națională de la Chișinău ca să aducă liniștea și se sublinia necesitatea unei colaborări cât mai strânse în domeniul cultivării limbii române și a vieții spirituale în general: „Cultura, limba
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
comunist, dar greu de imaginat pentru alții, nu e deloc inutil. Memoria lumii e scurtă și cele mai teribile drame lunecă iute în ceață. E datoria istoricilor, îndeosebi, să le scoată la lumină, asigurându-le pe cât posibil durata. Drama românilor basarabeni, activă de cel puțin două secole, alimentează, încă, s-a spus «o insomnie a istoriei». Amplul volum, tipărit recent în 4.000 de exemplare, aparținând lui Serghei Nazaria, se referă la al doilea război mondial, cu prilejul împlinirii a „65
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
publice și întreprinderile au arborat drapelul statului. În Piața Palatului Regal, în Piața Universității, la statuia lui Mihai Viteazul, fanfarele intonau Imnul Regal. Prin difuzoare se transmitea slujba religioasă în sunetul clopotelor. Ziarele consemnau: „Toată lumea îngenunchează. E un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
peste Nistru în Ucraina și care își manifestă dorința de a fi una cu frații lor din Basarabia. Congresul de la Tiraspol, ținut de moldovenii din Ucraina este mărturia formală a acestui adevăr. Le mai opunem și unitatea desăvârșită a tuturor basarabenilor, moldoveni și nemoldoveni și înseși rezoluțiunile Radelor ucrainene din Hotin, Chișinău, Acherman, care toate susțin ideea indivizibilității teritoriului Republicii Moldovenești și dorința de a rămânea în cuprinsul ei și nu al Ucrainei. Cred că țara noastră va ieși neatinsă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S. 53.356 de tineri, iar în perioada 1944-1949 alte 80 mii de tineri, mulți dintre care nu s-au mai întors niciodată. În timpul foametei provocate de autoritățile sovietice, în anii 1946-1947 și-au pierdut viața circa 200 mii de basarabeni. În noaptea de 5 spre 6 iunie 1949 au fost arestați și deportați în Siberia circa 11 mii de familii de țărani din Basarabia. Moldova, teritoriul cuprins între Carpații Orientali, Carpații Păduroși, Nistru și Marea Neagră, a fost dintotdeauna locuită de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
orga nelor abilitate să mențină ordinea și disciplina“. Genial manipulator, Păunescu îi făcea să plângă-n hohote pe ardeleni cu „Lancea lui Horea“, figura de Christ răstignit pe crucea istoriei a lui Avram Iancu și „Treceți batalioane române Carpații“. Pe basarabeni cu Ștefan cel Mare, Doina și „ne e dor de Eminescu“. Pe bătrâni cu acea „Rugă pentru părinți“ sfâșietor cântată de Hrușcă. Pe adolescenți cu „Floare de Iris“, iar pe frații lor mai mari prefațând extraordinarele „Cantafabule“. Pe oamenii de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru patru guri, salutat de gărzile „palatului“ ca la Matignon și dus cu lectica precum un grof cu ifose vieneze. Și totuși, nu asta m-a impresionat cel mai mult, ci finețea oamenilor locului: familii din Lancrăm, dar și de basarabeni fixați în Alba, universitari, liceeni și doamne de la bibliotecă, total străini de isteria bucureșteană, palpitând intens la faptul de cultură. Cum să nu te amuțească întrebarea acelei doamne care avea să-i tulbure încântător pe Florin Iaru, Robert Șerban, Ana
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
au botezat în 1936 pe cel de-al doilea fiu, Cornelius (Coca). Preotul comunei, un moldovean de la Leova, Ion Gâlea, era aproape de noi, prietenos și glumeț. Soția sa era învățătoare. Prin el ne-am împrietenit și cu doctorul Popa Vladimir, basarabean din nord. Se nimerise același nume cu al prietenului din Bulgărica. Doctorul era medic de circumscripție sanitară tocmai la Vlădiceni răspunzând de o mulțime de comune. Tabacu era la patruzeci de kilometri distanță de Vlădiceni. Ce putea face un medic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Se cutremura pământul. Bătea artileria românească dincolo, unde erau sate românești! Așa-i războiul. De dincolo nici un răspuns. Sovieticii nu se așteptau la un război prin surprindere. Trebuia să trecem pentru cercetare. Comandantul grupei era sublocotenentul în rezervă Sfetcu Ion, basarabean din orașul Reni, județul Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
din Câșlița. Era elevă în clasa a VII-a de liceu și se retrăsese la Băilești, în Oltenia, unde urmau să vină și părinții, fratele și surorile ei. Prinși la plecare au fost opriți. În schimb, deși nu doreau, premilitarii basarabeni au fost trimiși de către jandarmi înapoi, la Câșlița Dunăre. Copiii noștri se împrieteniseră cu cei din sat. Se duceau la baie, la Bega, la Moara lui Bumbu, la predicatorul baptist, vecinul de peste drum. Cum, după Paști, ne mutasem de la Hudulin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
-l pe starșii-leitinantul, comandantul garnizoanei sovietice din Alexandria,locotenentul major Tolsticov am obținut un ordin în care se arăta oficial că nimeni nu are voie să se atingă de medicamentele din depozit. Din nefericire, alături de multe drame, cea a românilor basarabeni vânați de jandarmii prea zeloși pentru a fi trimiși înapoi în URSS, era peste înțelesul meu. Se dorea “repatrierea” tuturor celor care în 1940 se aflau pe teritoriul Basarabiei. Iar aceștia nu erau puțini. Așa a fost luat învățătorul Moisenco
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
vrea să cumpere băuturi alcoolice. După calculele pe care le aud, se pare că e un veritabil chilipir să cumperi bere și votcă aici. Sunt mai ieftine și ar fi chiar păcat ― zice unul din "cunoscători" ― să fie pierdută "ocazia". Basarabenii se dovedesc cei mai informați. Ei vin des la Odesa și cunosc "piața". Mă țin după grup, pe străzile rău luminate, ușor sâcâit de această alergătură, ceea ce face ca și întunericul să mi se pară sordid. Îmi e teamă să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
stadionului pe care s-au desfășurat jocurile delfice. Iarba e verde aici, neînroșită de intemperiile toamnei, și strălucește blând. Nu pot rezista ispitei de a încerca o "cursă"! Vreau să văd dacă rezist să alerg până la capătul stadionului și înapoi. Basarabeanul Leo Butnaru, mult mai tânăr, mă provoacă la întrecere. Accept, deși, ținând seama de diferența de vârstă, știu dinainte care va fi rezultatul. Dau jos canadiana, puloverul și cămașa. Ne așezăm la "start" și pornim. Se aud încurajări amuzate. La
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Pohilă scria următoarele: „Președintele Băsescu nu s-a comportat ca un străin la noi și nici liderii basarabeni nu l-au tratat ca pe un străin, ci a fost primit cu aclamații și lozinci unioniste în inima Chișinăului. Mii de basarabeni au scandat „Unire”, adresându-se nu atât președintelui, ci elitelor politice românești și întregii națiuni române. Prima vizită făcută și acordurile guvernamentale încheiate președintele Băsescu poate intra în istoria României ca președintele unificator. În locul vechiului „Pod de flori” de peste Prut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]