871 matches
-
nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
papai, *paranoi). Numărul mic de împrumuturi și, mai ales, absența împrumutului de dată foarte recentă și a celui englezesc sunt edificatoare pentru poziția "slabă" în sistemul actual. 2.2.5. În cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl. -le (tipul basma - basmale, canapea - canapele)], continuă să se manifeste trăsătura de tipar inactiv (mort) Observația se poate susține prin următoarele fapte: - Niciunul dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
paranoi). Numărul mic de împrumuturi și, mai ales, absența împrumutului de dată foarte recentă și a celui englezesc sunt edificatoare pentru poziția "slabă" în sistemul actual. 2.2.5. În cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl. -le (tipul basma - basmale, canapea - canapele)], continuă să se manifeste trăsătura de tipar inactiv (mort) Observația se poate susține prin următoarele fapte: - Niciunul dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana, dușumea, giubea, giurgiuvea, ghiulea, lichea, macara, mahmudea, manea, narghilea, oca, pafta etc.); (d) cuvinte de alte origini (vezi manta - mantale < pol.; lovea (rar) - lovele < țg); (e) cuvinte franțuzești
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Olbojan, sustragerea a 40 din cele 90 de cadavre aflate în decembrie '89 în morga Spitalului Județean Timiș. Acestea au fost furate pentru a nu fi cercetate medico-legal. Scopul subtilizării cadavrelor membrilor DIA a fost acela ca Armata să iasă basma curată. Operațiunile au fost, de fapt, mult mai crude și cinice, vizând și asasinarea răniților aduși la Spitalul Județean Timiș. Aceștia au intrat în spital ca simpli răniți și au ajuns "cadavre la nivelul saloanelor unde ar fi trebuit să
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, îl înfășoară într-o basma și-l dă părinților copilului. "Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost." Copilul crește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se însoară cu ea. "De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta!" Tânărul pleacă în târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi în schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă ... și se alege cu o rață. Boierul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cumpără un boier care-i dă o pereche de boi în schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă ... și se alege cu o rață. Boierul care cumpărase basmaua, mișcat de înțelegerea și de afecțiunea celor doi, le dăruiește o moșie și, din săraci cum erau, s-a făcut el boier, "că femeia i-a fost norocul". Un împărat îi spune fiicei sale - în povestea Soția credincioasă [Niculiță-Voronca, II
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova întreagă așa era obiceiul: că, de ai fi lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăsat undeva la fântână sau pe drum un lucru și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, îl găseai, nu-l lua nimene." Ea a lăsat niște semne peste tot: un inel la o fântână, la alta, o basma ș.a. Femeia s-a apucat de gospodărit (a tors, a țesut) în casa boierului "văduvoi". Eroul pornește în căutarea soției. Găsește pe drum semnele lăsate de femeie, ajunge la boier; după moartea acestuia, averea le rămâne celor doi. Fata se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică îi va trimite pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chiar două cuvinte), fiecare cu sens/sensuri și formă proprie (forme proprii); de exemplu, din turc. mahramá a rezultat maramă (,,voal fin de borangic, cu care se acoperă capul"), iar din acesta a rezultat năframă (,,bucată de pînză folosită ca basma, batistă sau ștergar"). Lexicalizarea cunoaște aspecte particulare, specifice fiecărei limbi și presupune mai multe etape: configurarea prin transfer, textualizarea, adoptarea în uz și generalizarea (standardizarea). Lexicalizarea prin transfer apelează la mecanisme universale ale creației lingvistice, precum împrumutul lexical, care presupune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
accesorii Confecții din orice fel de materiale (cu exceptia blănurilor) că: articole de îmbrăcăminte din materiale textile (țesute, tricotate sau croșetate) pentru sugari. Îmbrăcăminte ușoară pentru sport, costume de schi, costume de baie. Mănuși din piele sau din alte materiale, saluri, basmale, voaluri, cravate, eșarfe și alte obiecte de îmbrăcăminte confecționate, tricotate sau croșetate; părți de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate. Articole de acoperit capul (inclusiv din blană) și fabricarea de garnituri din blană pentru îmbrăcăminte, căpute din materiale textile pentru încălțăminte. Excepții
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
adică faptul că aceia care nu fug, oamenii locului, sunt sârbii; dacă mai era nevoie de o altă dovadă a dreptății lor. Cine va plăti toate acestea? Desigur nu NATO, ajuns acum să caute doar credeți-mă cum să iasă basma curată, ci tot noi, balcanicii... Și atunci, zecile de milioane de dolari cheltuiți de NATO zilnic, vreau să spun În fiecare noapte, erau buni la altceva. Dacă n’ar produce profit pentru americani, ca deunăzi În Irak, plătit, de astă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar șorțul, ușor plisat, era așezat cu grijă deasupra unei fuste cu mult faldate, ceea ce oferea imaginea unei bogății de material vestimentar. Fusese o femeie foarte frumoasă, curtată mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
văzut ghidul sus la biserică și-l așteptăm, o linșteam eu. Ce ghid ai văzut? Nu era ghidul nostru. Convingând-o să rămână, a apărut ghidul nostru, un băiat tânăr și cam distrat care era legat ca femeile cu o basma roșie pe cap. Am respirat ușurate. Acuma ne țineam mereu după el. Ne-a condus să vizităm fortul Burtzi. Acest fort a fost când sub turci, când sub venețieni, ultima stăpânire fiind a venețienilor. El se afla pe colina cea
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în stațiune și cu care ne înțelegem bine. Era o fată de la noi din Constanța, așa cum ne-a mărturisit, foarte frumușică, amabilă și comunicativă. Ea ne-a informat în ajunul plecării să ne îmbrăcăm în fuste lungi și să avem basma la noi, pentru o ținută decentă cum se cuvine la intrarea în mănăstire. Ne-a invitrat la ea în birou, am făcut schimb de adrese, de e-mail-uri. Ne-a dat date, informații amănunțite, unele în scris chiar, ca să le ținem
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mare al poetului, cu trăsăturile lui Ilie, în care se contopesc propriile năzbâtii ale copilăriei fabuloase ipoteștene, devin caracteristici ale personajului transfigurat al prozei; există în acest pasaj, de pildă, o țigancă slujnică: Iorgu era încă în epoca pantalonilor cu basma, un copil frumos și plăcut. Cu ochii albaștri ai mâni-sa și cu părul cel negru al tătâni-său , cu fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care pornea un lan de porumb urcând până În zarea vegheată de turnul unui castel de apă. Cine m-a pus, dracu’ m-a pus... Când am ajuns În fața casei a apărut dinspre grădină o femeie În halat albastru. Îi alunecase basmaua de pe claia de păr cărunt și Înfoiat, În timp ce alunga câinii cu o sapă, și figura ei nu prevestea nimic bun. A trebuit s-o Întreb de patru ori de Andrei ca să se dumirească. — Ce-ai cu el? rupse Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vă iau cu mine să nu vă fie frică de nimica? Râde părințelu’ de se zguduie dalele pavajului sub el, hihihi, sfinte Dumnezeule, ce fericită Întâmplare că s-a Îndurat Laur să ne ia cu el, ca să ne scoată oricând basma curată cu crizele și certificatul lui. — Mi-e că tot o criză d-aia ai avut și când i-ai tras lu’ moșu' o rangă-n cap și l-ai pus pe butuci... Laur clipește parșiv peste umăr: — Și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
s-a lovit cu tâmpla de ceva și a rămas țeapăn acolo. Cică Viorel a declarat ceva de felul ăsta, Însă mai apoi și-au schimbat declarațiile și el și maică-sa. L-a sfătuit cineva, că poate-l scot basma curată, poate scapă. Poate nici nu-i vinovat, spuse Ortansa, la care eu am spus cine știe? Numai Dumnezeu știe. Era cu două-trei zile până-n Revoluție când a trecut Cezărică cu Aro-ul lui pe la antrepriză. Vroia s-o ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
neamu’ lui și sângele lui, cât de dor i-a fost de mine, sfinte Dumnezeule, dar am reușit să-l conving s-o facem jumătate. Printre mese se răspândea un grup de fete și băieți În blugi rupți și cu basmale legate peste frunți ca pirații, când Laur mă Întrebă dacă m-a prins Revoluția acolo unde m-a lăsat. Unde anume, da, la Timișoara, s-ar părea că acolo m-a prins, acolo ne-am rătăcit ultima dată unul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]