4,389 matches
-
pe picior! Ce strigăte, ce ceartă! Primesc chiar și bătaie:O porție-mi dă mama și una-mi dă tataie.De-atunci nu trag cu arcul! E prea periculos!Să nu țintiți ca mine, la cineva în... dos! Iar de bastoane... Timpul din minte mi le-a șters.Nu le-am mai scris demult. Le folosesc la mers......
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
perceput ca o formațiune personală a mentorului său, la care au aderat „învățăcei” ai săi. Iorga însuși nu a fost preocupat să dea partidului său o extindere deosebită. Întrebat ce reprezintă formațiunea sa politică, savantul a răspuns: „Paltonul, pălăria și bastonul meu sunt partidul”! PND reprezenta interesele unei părți ale intelectualității cu convingeri democratice, precum și a unor categorii ale micii burghezii rurale și urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor și pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE Chiar mergând în bastoane nu am vrut să ratez ocazia de revedea orașul Băile Herculane, chiar și limitat. Astfel că în fiecare zi când forțele fizice îmi permiteau plecam într-o zonă apropiată hotelului Hercules unde eram cazat. Astfel am putut revedea vechile clădiri
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]
-
toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai strigă, cerneala o să acopere lumea. Sufletele voastre sunt bolnave. Inimile voastre sunt de piatră! Timpul se măsoară în frunze care cad. Copilul strigă la
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
în eseul „Alma catalana”. Pasajul descrie perfect modul în care catalanii se definesc ca punte între sol și văzduh și - de ce nu? - ca turn sau castel. Ca printr-o minune, piramida acrobatică care încheia pe vremuri numerele de dans cu bastoane și spade de prin provinciile Nordului - Leon, Castilia și Aragon - a supraviețuit propriului ei pretext. Demult nu se mai practică ritualicele balls de bastons, dar, în schimb au luat un avânt miraculos întrecerile în arta de a construi turnuri de
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
ultimul pe listă subsemnatul, lucru care mă obligă să-i mulțumesc public mentorului meu spiritual. Un capitol aparte este rezervat cărturarilor români, de la bornele valorice V.A.Urechia, Nicolae Iorga, Î.P.S. acad. Antonie Plămădeală, la contemporanii ce au preluat bastonul de mareșal numiți Daniel-Patriarhul B.O.R, Î.P.S. Pimen, dar și Gheorghe Duca-președintele Academiei Republicii Moldova, prof.habil. Gheorghe Bobână, plutonul fiind încheiat inspirat de veșnicul pomenit întru laudă, Ion Gh.Marinescu, magistrat și pedagog universitar. Cartea-jalon, de o importanță
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
când flutură la rampă Tăcuți vin licuricii și suflă seara în lampă Dar nu deschide ușa, se face întuneric Anunțuri interzise atârnă de generic Mai bine ia ghiveciul, acoperă-l cu dalii Și șterge-le de praf, aceste vechi medalii Bastonul e cu mine, ies să mă plimb puțin Închiriez cu ora un ultim zepellin Așteaptă că mă-ntorc la patru sau la două O lume de cristal sau poate chiar de rouă Am să-ți aduc iubito cu zâmbet de
O ALTĂ LUME NOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368335_a_369664]
-
ȘTIINȚEI Cu multă grație, pricepere și entuziasm, domnul Arcibald Urziceanu executa înviorarea de dimineață, stimulat fiind de cei doi prieteni ai săi Trică și Angheluș, agenți de pază și ordine care-i cărau, cu generozitatea specifică profesiei, o ploaie de bastoane, pe unde nimereau și ei. Minunata și atât de fructuoasa lor colaborare nu ar fi putut avea loc în urmă cu ceva timp, datorită în primul rând lumilor paralele în care evoluau partenerii de acum, dar și faptului că, la
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
astfel, vajnicii apărători ai ordinei și liniștii cetățenilor, organele, respectiv agenții Trică și Angheluș, ieșiți și ei dintr-o mai lungă perioadă de timorare. Așadar, într-o dimineață pe când patrulau prin gară ca să-și ia dreptul de la rețea și învârtind bastoanele fără să se lovească în ochi, descoperiră sub o bancă un nou locatar neînregistrat în carnețelul cu cotizanți ai instituției (ei, erau instituția). În urma unor cercetări atente asupra obiectivului ajunseră la concluzia, absolut inteligentă, că: -Io-ti-te bă, ăsta-i ăla
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
am putut face rost fără prea mare greutate de o luntre care i-a dus pe doritori la mal. Puntea debarcaderului înaintează în mare și, de cum am coborât din luntre, am fost înconjurați de localnici cu propuneri de a cumpăra bastoane de cocotier sau de abanos, tot felul de lucruri mărunte, presse-papier și altele, printre aceștia făcându-se simțiți în chip deosebit vânzătorii de pietre colorate prezentate drept topazuri, rubine, ametiste, safire și alte nestemate adevărate. Oaspeții însă nu se avântau
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Acasa > Impact > Relatare > PARALELISM VIZIONAR: DINCOLO DE CUVINTE - PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE Autor: Marinela Preoteasa Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de cuvinte „Paralelism vizionar” sau„Cuvintele-s falsecochete-n baston” este un volum de excepție, prin care Marinela Preoteasa va rămâne în literatură, ca poeta care transformă toate problemele vieții frumoase și mai puțin frumoase, în clipe de neuitat de plăcute pentru cititorii de poezie. Poeta manevrează cuvintele ca și cum ar
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
o baghetămagică, ca și cum le-ar împblânzi, efectiv le dresează cu un calm desăvârșit; acestea o ascultă ca și cum ar fi niște lei îmblânziți, care-și fac numărul în arena circului, care de fapt este viața însăși: „Cuvintele-s false cochete-n baston/cu farduri albastre și negre/ lăsându-și iubirile drep gaj pe peron/ și-n buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
ei științifică amintind de logicile moderne, adică de logica paraconsistentă și logica neutrosofică), cu ele - cuvintele - arătându-ne adevărul dar tot prin ele, ascunzându-se minciuna sau distrăgându-ne atenția de la adevăr, încât pot fi comparate cu „(...) false cochete-n baston”! Ele, cuvintele, leagă și dezleagă iubiri, la întâlnirile dintre un EL și o EA, fie direct „lăsându-și iubirile drept gaj pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > DINCOLO DE CUVINTE - PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR Autor: Marinela Preoteasa Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de cuvinte „Paralelism vizionar” sau„Cuvintele-s falsecochete-n baston” este un volum de excepție, prin care Marinela Preoteasa va rămâne în literatură, ca poeta care transformă toate problemele vieții frumoase și mai puțin frumoase, în clipe de neuitat de plăcute pentru cititorii de poezie. Poeta manevrează cuvintele ca și cum ar
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
o baghetămagică, ca și cum le-ar împblânzi, efectiv le dresează cu un calm desăvârșit; acestea o ascultă ca și cum ar fi niște lei îmblânziți, care-și fac numărul în arena circului, care de fapt este viața însăși: „Cuvintele-s false cochete-n baston/cu farduri albastre și negre/ lăsându-și iubirile drep gaj pe peron/ și-n buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
ei științifică amintind de logicile moderne, adică de logica paraconsistentă și logica neutrosofică), cu ele - cuvintele - arătându-ne adevărul dar tot prin ele, ascunzându-se minciuna sau distrăgându-ne atenția de la adevăr, încât pot fi comparate cu „(...) false cochete-n baston”! Ele, cuvintele, leagă și dezleagă iubiri, la întâlnirile dintre un EL și o EA, fie direct „lăsându-și iubirile drept gaj pe peron” fie prin corespondență „și-n buzunarul poștașului orb”, care preocupat de munca sa foarte importantă, de altfel
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
ne taie cireșii? Cireșii în care ne suiam când eram copii? Cum să ne ia pământurile? Ăștia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele și mai ales spiritul de luptătoare din munți și au urcat pe dealurile copilăriei, fără să obosească... <>, au spus bărbații satului. Vârstnici, însă cu spirit viu de luptător. „ Ne zbatem, luptăm, murim, dar nu cedăm.” (Alexandra Svet-Floarea din
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
lume când calea-mi este interzisă? Vreau să sprintez pe alei, dar îmi dau seama că picioarele-mi sunt prinse în atele... Parcă-mi plac oamenii mai mult în lipsa lor.... Mă mișc încet, nesigur precum un orb ce dă cu bastonul în garduri, dar un lucru e sigur - că nu sunt singur! Ți-am adus o sticlă, dragă tată, știu că ți-am promis lucruri de care știam ... Citește mai mult Al vostru fiu...Ți-am adus bomboane și flori, dragă
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
Ce să fac în lume cândcalea-mi este interzisă?Vreau să sprintez pe alei, dar îmi dau seamacă picioarele-mi sunt prinse în atele...Parcă-mi plac oamenii mai multîn lipsa lor.... Mă mișc încet, nesigur precum un orbce dă cu bastonul în garduri, dar unlucru e sigur - că nu sunt singur!Ți-am adus o sticlă, dragă tată,știu că ți-am promis lucruride care știam... IX. NUMELE TĂU, de Alexandru Cosmin Crăciun, publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
Pilat. Magistratul Simbinacus își încheie cuvântarea iar Pilat chemă pe centurionul Brassus care citi lista celor aleși pentru serviciul strajei, ordinea și postul fiecărui legionar. În timp ce Brassus citea, cei strigați făceau un pas în fața formației. La sfârșit Brassus își ridică bastonul din lemn de viță de vie, cu care orice centurion era investit și pe care îl folosea ca semn al pedepsei. Centurionul spuse: -Cel care nu va face ceea ce a fost hotărât se va supune pedepsei. Ave Tiberius! Salus Pilate
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
scriitor mediu sau de unul obscur, vechi sau nou, se numește ediție originală (dar circulă și denumirea ediție primă). Este adevărat că ea este potențial princeps, dar până să devină activă mai e, dacă va avea destulă energie pentru asta. Bastonul de mareșal din ranița oricărui soldat. Și princeps, și original (sau prim) sunt termeni ordinali. Nu se poate vorbi de ediție originală sau, dacă e cazul, de ediție princeps, decât în legătură cu un volum care a avut cel puțin două ediții
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
dar e divin! Când te gândești la cei dragi și plecați...într-un așa loc ți-i imaginezi: cu iarbă verde și deasă, îngrijită, cu umbră odihnitoare...cu fântâni arteziene și bănci comode, generoase. Bebelușii, în cărucioare, și pensionari, cu bastoane sau cadru, se deplasează hipnotizați, cu însoțitorii lor. E o liniște cuceritoare. Ca printr-un consemn, toți vorbesc șoptit. Doar huruitul tramvaiului se aude, difuz. Am găsit, chiar la intrarea în parc, o jucărie. Grăbesc pasul s-o întreb pe
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]