831 matches
-
corpului „îmbucătățit“ - sparagmos -, absența Gestalt-ului ca „formă ortopedică a realității“ implică o percepere „îmbucătățită“ a Sinelui. Lipsa imaginii speculare nu permite accesul, fie și aproximat, la identitate. Viața dependentului de această notație zilnică este „pigmentată“ de „stări de oroare și beatitudine pasivă“. O altă problemă ar fi și specularea adăugirii lui Lacan din 1966 la „stadiul oglinzii“, care afirmă că, la recunoașterea imaginii, pe lângă infans, participă și unul dintre părinți, cel mai iubit. Recunoașterea imaginii acestuia duce la recunoașterea propriei imagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
totalitate, să fie înțeleasă, să primească un sens61. După Augustin, istoria lumii este o manifestare temporală a unei taine care este iubirea (caritas) divină aflată mereu în acțiune pentru a restaura o creație coruptă de păcat. Predestinarea celor aleși la beatitudine este expresia cea mai înaltă a acestei iubiri 62. Substanța istoriei, care este universală deoarece este controlată de unul Dumnezeu de la început până la sfârșit, este dată de conflictul dintre Civitas Terrena și Civitas Dei: "Două iubiri fac două cetăți, una
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a folosi versiunile românești. Cu regretul că spațiul nu-mi îngăduie să le menționez pe toate, voi cita în continuare doar titlurile care revin mai des, cu adaosul meu de recunoștință atît pentru Traducător, cît și pentru Editor: Katherine Mansfield, Beatitudine, trad. Antoaneta Ralian, în Preludiu, ELU, București, 1969 - James Joyce, Evelina, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ELU, București, 1966 - James Joyce, Cei morți, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ed. cit. - Vladimir Nabokov, Pnin, trad. Mona Antohi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anume texte literare edificatoare. Să recitim, așadar, aceste texte înainte de a parcurge capitolele în cauză. Această colecție specială cuprinde următoarele povestiri: Evelina și Cei Morți de James Joyce, Oameni din Dublin, That Evening Star și Barn Burning de William Faulkner, Beatitudine de Katherine Mansfield; în fine, romanul lui Vladimir Nabokov, Pnin. O introducere lingvistică cu greu poate ocoli utilizarea ocazională a unor termeni tehnici care, la început, ar putea fi descurajanți pentru cei ce nu au studii de specialitate. Am încercat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sînt create exact aceste efecte diferite prin intermediul istoriei? Mă interesează în mod special suspansul și surpriza bazate pe subiect și nu, de exemplu, suspansul mai puțin puternic prin identificarea tîrzie a autorului crimei, în cazul povestirilor de detecție. Fie nuvela Beatitudine de Katherine Mansfield. Istoria are ca temă beatitudinea Berthei, sentimental ei de fericire că este cine este și unde este, iar acum, la petrecere (care va aduce răsturnarea de situație), cu un foc proaspăt trezit pentru soțul ei Harry, se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Mă interesează în mod special suspansul și surpriza bazate pe subiect și nu, de exemplu, suspansul mai puțin puternic prin identificarea tîrzie a autorului crimei, în cazul povestirilor de detecție. Fie nuvela Beatitudine de Katherine Mansfield. Istoria are ca temă beatitudinea Berthei, sentimental ei de fericire că este cine este și unde este, iar acum, la petrecere (care va aduce răsturnarea de situație), cu un foc proaspăt trezit pentru soțul ei Harry, se descoperă îndrăgostită de el și de viața petrecută
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ea, fugind în sus pe scări și scotocind în geantă după chei - le uitase, ca de obicei - și zăngănind cutia de scrisori. „Nu asta am vrut să spun, pentru că... mulțumesc Mary”... intră în hol. „S-a întors doica?” (Katherine Mansfield, Beatitudine) Pe măsură ce înaintăm în aceste paragrafe introductive din Beatitudine, nu putem să nu observăm că se desfășoară o narațiune controlată cu iscusință. Avem o istorie în care datele externe despre un personaj, pe de o parte, și o versiune a gîndurilor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în geantă după chei - le uitase, ca de obicei - și zăngănind cutia de scrisori. „Nu asta am vrut să spun, pentru că... mulțumesc Mary”... intră în hol. „S-a întors doica?” (Katherine Mansfield, Beatitudine) Pe măsură ce înaintăm în aceste paragrafe introductive din Beatitudine, nu putem să nu observăm că se desfășoară o narațiune controlată cu iscusință. Avem o istorie în care datele externe despre un personaj, pe de o parte, și o versiune a gîndurilor sale intime, pe de altă parte, stau în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
16)? Dacă fata era de neînduplecat, putea el să pretindă că era de acord (17)? Îi era îngăduit să caute să o înduplece, numai dacă încercarea reușea. (Henry James, Portretul unei doamne) În acest pasaj, ca și în cel din Beatitudine, vedem prezentarea narativă subtilă a gîndurilor personajelor, din nou cu o atenuare a sentimentului că un personaj modifică aceste gînduri. Oricît de îndrăznețe devin ideile Isabelei, nu intervine nici o voce narativă a „judecății reale” care să cenzureze personajul, care să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
căzuți, șolduri late, membre scurte, piele albă, fină, netedă, fără păr, rece și umedă la atingere, vene subțiri și profunde. CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Dr. Corneliu Aurelian Blăjeni) Fața albă, cu expresie buhăită de beatitudine, frunte relativ mică, păr fin, blond sau cenușiu, crescând încet și căzând precoce, ochii de culoare deschisă (cenușii sau albaștrii), puțin mobili, cu privirea dulce și vagă, și tendință la midriază, gene foarte lungi, aripi nazale groase și depărtate, buza
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Ingeniozitatea umană nu va putea niciodată să conceapă o invenție mai reușită, mai simplă și mai directă decât cea făcută de natură". Astfel, el deschide drumul lui Baruch Spinoza, care, după 150 de ani, în Scurt tratat despre Dumnezeu și beatitudine, scrie: "Natura este creatoarea rațiunii și a spiritului, incluzând în ea emoția", afirmație pe care o plătește scump. Cel căruia i se poate atribui cu certitudine transferul conceptului de emoție de la filosofie la știință este Charles Darwin. Cartea sa Expresia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fatalitate, de a sărbători actul dionisiac al „beției de a fi”! (Vorbind despre artă, despre creație - care este, după Nietzsche, adevărata „voință de putere” -, el afirmă că ea, arta, creația umană se efectuează doar Într-o stare de beție, de beatitudine, o formă a supraexaltării simțurilor, dar și a conștiinței!Ă Ne-am rătăcit puțin În „oțioasa” problemă a morții, deoarece am vrut, tocmai, să o comparăm, În „absurditatea, În nefirescul ei”‚ cu cea amintită mai sus, a „sensului vieții”; concept
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
enigmatic și rigid, ce trebuia nu numai să Însumeze voințele și să Înlocuiască fireștile aspirații spre demnitate și liber arbitru, dar mai mult, să „propună” o stare „superioară” spiritului „meschin și individualist burghez” - topirea entuziastă Într-o singură Voință. O beatitudine care se Învecina cu o anume mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
evoluat spre un zolism al pornografiei și scatologiei. Ea este lipsită de ceea ce criticul numește complexele profunzimii, devenind un joc de-a cuvintele, parodiind, simulând o comedie cu măști, destinată petrecerii plăcute a timpului liber al cititorului, vrând să sugereze beatitudine și fericire. Așezat între astfel de parametri, nici măcar talentul unui Mircea Cărtărescu nu se salvează, opera acestuia fiind o magistrală prelucrare de limbă poetică, dar care, din păcate, spune puțin. Am zice noi, un câine de aleasă rasă pus să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
magistrala 300. Ora 8,55, pe bancă în stația Războieni, limbaj setul de repere exacte, semnalele utile sînt cele despre repetarea sistematică, bravo țiganul! ajutor paraliticlui în două bețe să treacă peste linii. Ora 9,20, în personalul de Cluj, beatitudinea lărgimii de cum ieși din gări, aleargă din sat, stația în pantă, văi și dealuri încălecate pînă a nu se lăsa în bazinul Someșurilor, mînz, suge, parc zoologic, oi, în rînd un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
orb din cauza fericirii sale și nimic în lume nu-l mai interesa. El plutea și naviga în nirvana, rupt de tot ce îl înconjoară. Nopțile și zilele se scurgeau, că asta era treaba lor. El perpetua într-o stare de beatitudine neîntreruptă. Uneori, mama sa mai intervenea cu blîndețe: Carlos, mamă, fata asta a lui Castillo este bună și singură la părinți. Au pus ceva deoparte... Crezi, mamă, că pe mine mă vrea? Vrea motoreta, să fie plimbată, să fie cucoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și sofisticată. Schematică, atunci când o confundă cu obediența formală, cu stricta „execuție“ a canoanelor. Sofisticată, atunci când o plasează pe un cer intangibil și solemn, când nu concep faptul de a crede decât ca pe o stare de „răpire“ perpetuă, de beatitudine fără breșă. Dacă idolatrizezi credința, dacă îți faci „chip cioplit“ din „subli mitatea“ ei, vei trăi necontenit cu senzația că experiența credinței îți este, din principiu, refuzată, că nu ești și nu vei fi niciodată demn de înă lțimile ei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
forme și culori cu beculețe intermitente unele dintre ele, plus iluminatul străzii care le făcea și mai distincte. Ce mai? Era o adevărată feerie pe care n-ai fi voit să se mai termine pentru a-ți prelungi starea de beatitudine. Când a luat-o pe strada dinspre mare, am pierdut vraja luminilor; în schimb am cunoscut vraja mării întunecate pe care plutea un vapor de cursă lungă și el iluminat puternic. Trenulețul nostru șerpuia printre două insule de lumini: una
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
trece și ea sfântă și clară 111; veșnic, codrul este bătut de gânduri 112. Copilul aude sunetul cornului, care-i induce tânărului precoce gândul (sau, mai degrabă, senzația) inevitabilului sfârșit, căci nimic nu se asociază mai mult cu starea de beatitudine decât sentimentul morții; extremele se atrag în mod irezistibil: Peste vârfuri trece lună,/ Codru-și bate frunza lin,/ Dintre ramuri de arin/ Melancolic cornul sună.// Mai departe, mai departe,/ Mai încet, tot mai încet,/ Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cuvântul potrivit, să reușesc. O întâmplare fericită fusese decizia unor subiecte de sinteză în locul celor din anii precedenți constând din ,,chițibușuri", evaluate, după cum se spunea, la punct și virgulă după textul din manual. Anunțul acela a fost momentul meu de beatitudine. Dar într-o economie etatizată se produceau, după plan, și specialiștii. În deceniile 50-60 se investise prioritar în formarea lor. Deceniile următoare au fost, din acest punct de vedere, o epocă a stabilității specialiștilor din sectoarele sociale, sănătate, cultură, învățământ
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină de noiembrie, prin rariștea neagră a pădurilor Își trimisese până la mine, Întâile luciri fantastice și mișcătoare ale razelor sale argintii, piezișe și reci. O stare de beatitudine mă cuprinde odată cu venirea stelelor și am revelația că străvechiul popor Înțelesese că În 400 acest loc al grandorii, În acest mod esențial al spațiului și timpului, omul nu poate să nu se roage zeilor și spaimelor și dorințelor și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
soarele după cele mai de pe urmă trepte ale apusului, iar Dumnezeu umplu În urma lui, cu Întuneric, cupa imensă a haosului său, de la cele mai de jos adâncuri ale pământului până la marginile cele mai deasupra ale cerului... În această atmosferă de beatitudine asistăm la un splendid spectacol folcloric indonezian. Privind mișcările grațioase ale dansatoarele și vivacitatea dansatorilor, tematica variată și sugestivă, frumusețea costumelor, sunetele de o mare melodicitate ale instrumentelor gamelanului, de la cele șoptite, tremurătoare, cu iz melancolic, romantic, la tonurile Înalte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Și când te gândești că unii localnici, nu puțini la număr, trăiesc de pe urma acestui job. Cum nimic nu ne-a entuziasmat aici, preferăm o destindere Într-o Piață cu flori, care ne modifică mohoreala și ne dă o stare de beatitudine. Florile sunt frumoasele ofrande ale zeilor, pretutindeni. După-amiaza sosim la Malang al doilea mare oraș din estul insulei Java, situat la poalele Muntelui Arjuna, În emisfera sudică, cu peste 200.000 de locuitori. Ne cazăm Întrun loc central la The
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nopții, zbuciumul continuu al valurilor, șuieratul vântului... Pare că timpul s-a oprit pentru o clipă din mersul implacabil de măcinare a tuturor lucrurilor și a destinelor omenești, uimit și el de atâta frumusețe serafică... Ne cuprinde o stare de beatitudine În care suntem, doar noi și măreția divină a unui colț de Rai. Ne revenim cu greu din acest vis hipnotic și robotizați scoatem aparatele foto și Încercăm să imortalizăm Clipa indoneziană! Pe traseu degustăm plăcintele tradiționale din tapioca și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]