1,731 matches
-
faci asta! Și m-a ales pe mine pentru asta ?! Doar la mine ... dintre toți câți erau acolo, doar la mine se găsea informația aceea, că la nou-născuți trebuie să fie clorură de potasiu... și Domnul a scos-o din beciul meu prăfuit și înțesat de ... bube, mucegaiuri și noroi și câte și mai câte... a scos-o la lumină. Revenirea la viață se făcea încet, sigur și, în chip uimitor, invers decât se instalase toată simptomatologia descrisă. Domnișoara s-a
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
ćeksinler hen te naśen; me pale źawa o bojeriça pwo axoresθe and-o veś te aleʒisaras o kaśta. ¶ Saj' ambrïn sjas pwo śukar, kola nana aleʒisarlas la. Źi kana restas k-o śoro o veśesqo. Ćel maj bari ambrïn, ćel maj beci ambrïn. Thodas o bojeris te lel la an p'i angaj pa phandjas leș o śiźimiça tar-i ambrïn. Pa ljas leș k-o marimos pa delas trat: “Me sjom koda o papinaqo!”. Mukas leș and-o veś, restas k-o
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
cu tras de urechi și chiar se minună, că acesta nu îl fitirisi nici măcar, cu o gutuie după ceafă, pentru întârziere. Faurul își scruta fiul curios și gânditor și îi aruncă o întrebare, la întâmplare. - Dar ce tot tândăleai prin beciul acela, băiete? Mereu ești în căutare de cai verzi? N-o să găsiți comori acolo, tu cu sora ta, te asigur. Nu vei da de altceva decât de vechituri și de păianjeni orbi. Nici schelete de urieși sau de vâlve nu
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
miroasă Aroma pâinii scoasă din cuptor Se-ntorc străbunii să miroasă Mireasma florilor din curtea lor. Se rup de-acolo, din locul lor de veci Să-și vadă țarina și câmpul însorit Să vadă via de-a rodit, vinul din beci Ce scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din oale noi beau apă din fântână Să nu uităm să ne iubim ca frați Să fim uniți, ca lângă mama bună În lume, cu floarea vieții încoronați. Refren Se-ntorc străbunii să
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce erau - să-și ia câte una oricare ar fi poftit la demâncare. Nu sărea obiceiul ăsta niciodată de la plecarea bătrânului său părinte, chiar de mânca singură
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN MOTTO: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru.” (definiția platoniană a poeziei, ce poate fi extinsă asupra artei, în general) „Șerpi sub piele”, „venin”, ”holograme”, „Sexy” (cu majusculă), „Extraterestru” (cu majusculă), „sinucigaș”, „epileptic”, „coșmar”, „nitroglicerină”, „aragazul vechi din beci”, „boschetar”, „sens giratoriu”, „sadic”, „monștrii”, „kim basinger” (cu minuscule), „tokio” (cu minusculă), „dumnezeu” (cu minusculă!), „excitare” (sexuală -n.s.), „BMW”, „facebook”, „țigară”, „chiloți”, „sex prin telefon”, „playlist”, „6,7 pe Richter”, „urma sexului meu imprimată pe cearceaf”, „laptopuri fierbinți”, „horcăit
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă,Din horn iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie,Și frigem pe jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin,Pe fața de masă
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
I se urâse cu studiul! Ce? Avea obligații neștiute față de gazdă?! Și câte întrebări n-azvârlise retoric atunci! Altădată, era de-acum student teolog, fusese mai-mai să-l pocnească peste față, fiindcă i se păruse că Artemie zăbovise exagerat în beci unde îl trimisese chiar el să ia rachiu pentru masă. Pusese voia bună a băiatului pe seama zăbavei cu tâlvul în mână... Și câte și mai câte exemple i-ar mai fi stat la îndemână să dovedească încordarea permanentă dintre tată
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec așa cum trece dorul. Luna peste dealuri zboară, Cuibul l-a
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se hrănește cu insecte de talie mică. Reproducerea: Împerecherea începe îndată
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața ei. Se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu agilitate
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pl. Austriacus, Eptesicus serotinus, E. nillsoni etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate de grinzile podului, sub
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
e voie! Peleșul dispăruse (pentru totdeauna?) și de pe ilustrate. Iată, nu pentru totdeauna. Septembrie pătează cu galben marea peluză de sub ziduri, cerul e din nou el însuși, cel din veacul trecut, statuia lui Carol I, prințul întemeietor, e scoasă din beciuri cu lilieci și așezată pe soclul ei, în soare (pentru vecie?), cine e ăsta?, ei mișună, adulmecă, întreabă, calcă, cine mai e și ăsta? hooo! nu! aici, nu! fii civilizat, domnule! trăiască regele! ce te-a apucat? încă nu! întreabă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
președinte de republică se școlea în țara socialismului victorios, în timp ce deslușea buchea activismului și se pregătea pentru, iată, o lungă carieră nomenclaturistă, România profundă se cufunda în subteranele umede ale terorii. În timp ce intelectualul de rang Gheorghe Brătianu era ucis în beciurile bolșevismului autohton, intelectualul de tip nou, luminatul despot de azi sălta, copăcel-copăcel, pentru a ne ferici azi cu multilateralele lui abilități. Întrebarea cade firesc. Dacă Washingtonul, capitala lumii, inaugurează acum un zguduitor memorial al holocaustului verde, spre care dl. Iliescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici degenerata Franță, cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I e mereu acolo unde trebuie să fie. Chiar și cînd prezidenții îl surghiunesc, temporar, în beciurile depozitului de la Posada. Ba, cu atît mai mult. Unde-s lustragiii? Să-mi pui, așa, piciorul pe suportul dintre genunchii tuciuriului și, în timp ce-mi văcsuiește pantoful (cu scîrț) și-mi turuie complezențe verzi-și-uscate, să trag din țigare și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arătat o hîrtie care, ghici ce era? Era o declarație de-a ta despre mine... Îți amintești ce declarație? Bun, n-are importanță dacă-ți amintești sau nu... Bun; și în care spuneai tu despre mine că țin ascunse în beci... două arme... și că cresc porumbei spioni... Îți amintești? Gh. P. unu: (în pragul amuzamentului, totuși stingherit) Da..., îmi amintesc... Gh. P. doi: Bun... Și-atunci, la cererea păstorului nostru cu ochi albaștri, am scris și eu despre tine că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. doi: Da, dar nu și despre cocoșei... Gh. P. unu: Păi nici n-aveam... Gh. P. doi: Știam și eu că n-aveai..., dar ce, trebuia să-i ai ca să scriu că-i ai...! Ce, eu aveam în beci două arme și creșteam porumbei spioni?! Gh. P. unu: ...Da eu scrisesem aiurelile alea cu porumbeii spioni ca să scap de el..., în cea mai mare bășcălie... Gh. P. doi: Și eu am scris că ai cocoșei tot în cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
conviețuit până la năvălirea mongolă, atât în sudul cât și în nordul Dunării. Persistența turanicilor la Dunărea de Jos vreme de câteva sute de ani a lăsat urme în toponimie și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Chișinău, 1937, p. 89-90). O parte din toponimele menționate este posibil să fi fost aduse de populația venită de pe versanții apuseni ai Carpaților. Adoptarea unor cuvinte de uz comun, în limba română, se datorează tot legăturilor cu neamurile vechi turce: beci, dușman, olat, toi, gorgan, odaie ș.a. Există o serie de dificultăți de diferențiere ale lexicului pecenego-cuman de acela al mongolilor turcizați și al turcilor osmanlâi. Aceste dificultăți se datorează și lipsei unor texte vechi românești din perioada migrației turanicilor nomazi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Soarele, Luna, stelele etc. sunt răpite sau devorate de demoni, fiind înlocuite cu tenebrele precosmogonice. „Opoziția întuneric/lumină se supra- pune polarității fundamentale Haos/Cosmos” (10, p. 99). Astrele sunt fie ascunse în Infern sau reprezentări simbolice ale acestuia (peșteră, beci etc.), fie în pântecele întunecos al Demonului (fie el lup, leu, vârcolac sau balaur). Astrofagia este un motiv mitic mult prea răspândit și cunoscut pentru a insista mai mult asupra lui (87). Cert este faptul că abia regurgitarea astrelor din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
referitoare la Sf. Ilie, între momentul uciderii propriilor părinți (sacrificiu uman ? ; cf. 182) și cel al apoteozei și obținerii rangului de stăpân asupra mani- festărilor atmosferice, Ilie trece prin câteva probe expiatorii. Una dintre ele este recluziunea forțată în chilia/beciul unui schimnic care, după ce-l încuie înăuntru, aruncă cheia în fundul unui iaz. „Sf. Ilie a găsit acolo, pe masă, o pâne, o cană cu apă și o carte și cât mânca, pânea tot la loc era și apa tot așa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]