1,091 matches
-
ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage concluzia că în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu inovațiile lingvistice, cum sunt stilul științific și cel juridic-administrativ, numai este unitatea principală, pentru care doar constituie un sinonim. În stilul beletristic, datele statistice reflectă distribuția în ansamblu a unităților în textele din corpus, nu raportul dintre ele în opera fiecărui autor. Menționăm acest fapt pentru că, urmărind fiecare autor în parte, am putut observa în texte o preferință clară pentru numai 3
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
diferite naturi. Ambele pot apărea în aceleași tipuri de contexte sintactice, având statut facultativ. 1 În stilul academic am grupat textele din revista Realitatea virtuală, Rețele de calculatoare, XtremePC, Revista Informatică, Manual de medicină internă și Codul penal. Pentru stilul beletristic am realizat inventarul pe baza textelor: Șt. Agopian, Fric, Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Ana Blandiana, Calitatea de martor, Dragoș Bucurenci, RealK, Nae Caranfil, Filantropica, Al. Călinescu, Interstiții, Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile?, Mircea Cărtărescu, Orbitor, Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
rusă, iar acum limba ucraineană. În raionul Herța, aproape toți locuitorii sînt români (excepție face Mamornița); cărțile intrate În bibliotecile școlare, Între 1993 și 2000, erau numai din donații. Nu s-au tipărit În ultimii ani, cu ajutorul statului, opere științifice, beletristice sau de cultură În limba română. Nu există vreo librărie În Cernăuți de unde să se poată cumpăra cărți românești; a rămas În centrul Cernăuților librăria Luceafărul, care a păstrat numele românesc (În limba ucraineană există cuvîntul luceafăr, dar articularea e
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și demnitatea să. Lucrarea Istoria critică a românilor, proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
înmormântării a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C.I.Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor de bază. Se bucura de o cultură vastă atât medicală cât și beletristică. Biblioteca lui, din care o parte se află la Spitalul Socola ca donație, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autor al singurului chestionar științific tipărit ce urma să fie completat la internarea bolnavilor, doctorul Brăescu a pus bazele metodologiei
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
tutelei) * înlocuirea titlurilor uzate și a acelora cu conținut depășit 10. Ce documente trebuie să cuprindă colecția pentru persoanele private de libertate? R: Colecțiile/fondul documentar al instituțiilor cu persoane private de libertate, trebuie să cuprindă: * lucrări generale de referință * beletristică * literatură care formează abilități de viață * legislație * informații comunitare * puzzle, jocuri * reviste de interes general 11. Ce este depozitul digital instituțional? R: (Clifford Lynch) 12. Care sunt principiile depozitului digital instituțional? R: Principiile depozitului digital instituțional sunt: * să fie suport
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Românească se tipăreau cărți În limba română, turcă, slavă, arabă, armeană, arătând rolul important pe care Îl avea În răspandirea culturii În această parte a Europei. În general, conținutul cărților era un religios, dar s-au tipărit și din domeniile beletristic, științific sau istoriografic: (Viețile paralele ale lui Plutarh, Viața lui Esop, Pildele filozofești, Didahiile lui Antim Ivireanul etc). Despre domnia lui Brâncoveanu s-au scris două cronici: a lui Radu Greceanu și Anonimul brâncovenesc. Cele două lucrări conțin amănunte, care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1977-1980) și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1982-1987). Ofițer în Garnizoana București (1980-2001), V. a fost ziarist la săptămânalul „Apărarea patriei” și la revista „Orizonturi militare” (1986-1990), redactor-șef al Secției beletristică de la Editura Militară (1990-1993), redactor, apoi secretar general de redacție la „Viața armatei”; în 2001 trece în rezervă pentru a se dedica literaturii. A debutat cu versuri la „Luceafărul” în 1989, și editorial cu placheta Hierofantul, apărută în 1999. Mai
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
ambiționând a se situa pe meridianele ideologiei literare. Dacă, însă, răgazurile pentru popasuri tematice, cu speculații precumpănitor estetice, sunt mai rare, argumentul care se impune, cu o profundă condiționare social-istorică, este acela al rosturilor practice, al finalității imediate a scrisului beletristic. Nici o supralicitare, ba încă, atunci când se cuvine, și o binevenită undă de ironie în comentariul echilibrat, clarvăzător al lui V., sprijinit, cu înțeleaptă cumpănire, pe tripticul autor-operă-public. Din jurul acestor factori, la care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
și completări ce țin cont de trăsăturile limbii române, precum sublinierea distincției dintre limba literară și cea populară, întrucît în limbile occidentale această distincție, fiind precisă, analizele lingvistice au în vedere numai aspectul literar, în vreme ce, în spațiul românesc, prin stilul beletristic, mai ales, o asemenea distincție nu este întotdeauna relevantă. Ca atare, elementul popular și modul în care este actualizat pot deveni caracterizante pentru anumite genuri de discurs sau pentru discursul individual. Au fost adăugate apoi articole care tratează chestiuni curente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
juridic-administrativ aserțiunea are statut de normă socială (în discursul care realizează formulări de legi sau de decrete îndeosebi), în variantele discursive ale științelor sociale, aserțiunile reprezintă de obicei expresia unor opinii individuale. Un rol specific are aserțiunea în speciile stilului beletristic, în textele literare, prin urmare, fiindcă aici, pe lîngă alte destinații (de obicei însă secundare) poate întruni un caracter constructiv, pentru o lume concepută intenționat ca fiind altceva decît realitatea obiectivă. În acest caz, enunțurile apar într-un discurs ficțional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
optimă. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, clișeul este apreciat diferit în funcție de tipul de discurs și de stilul căruia îi este atribuit discursul. Astfel, dacă pentru discursul beletristic, folosirea clișeului indică de obicei lipsa de imaginație, în discursul administrativ (al formularelor, în primul rînd) reprezintă o notă definitorie. Ca atare, există două etape ale analizei: 1) identificarea clișeelor și 2) aprecierea lor din perspectiva discursului în care sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raționament sau un șir de raționamente prin care se întemeiază adevărul unei teoreme, demonstrația este un procedeu logic cu largă aplicație în cadrul stilului științific, în unele varietăți ale stilului juridic-administrativ, dar este prezent și în celelalte stiluri, chiar în stilul beletristic, în afara situațiilor marcate intens de efuziunile lirice. În manieră generală, ca mod de a face admisibil adevărul unui enunț, demonstrația conține trei segmente: 1) o teză de demonstrat, 2) argumentele sau probele aduse în sprijinul tezei și 3) modul (procedeul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca o înșiruire de luări de cuvînt ale unor vorbitori diferiți, așa cum se întîmplă în cazul conversației sau interviului. Prin urmare, discursul dialogal se opune monologului, care presupune enunțuri produse de un singur locutor, și el se utilizează în creația beletristică, în primul rînd în operele dramatice, dar și în numeroase opere epice. V. dialog, dialogic, dialogism, gen de discurs, monologal, tipologie textuală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN DIALOGIC. Deși este folosit uneori cu semnificația adjectivului dialogal, în a n a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legată (redarea fidelă a replicii prin intermediul unei conjuncții subordonatoare, fără aplicarea transformărilor specifice stilului indirect) este asociată cu sintaxa populară, iar vorbirea indirectă liberă (mențiunea replicii prin intermediul unei fraze independente sintactic, dar cu transpunerea sistemului personal și temporal) cu stilul beletristic. Perspectiva teoretică asupra discursului raportat a cunoscut mutații importante o dată cu evoluția lingvisticii enunțării și cu atenția acordată rolului elementelor contextuale în realizarea discursului, în special polului vorbitorului și relației sale cu interlocutorul. Nivelul morfosintactic privilegiat de tradiția gramaticală este explicat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e i d i s c u r s u l u i, funcțiile limbii pot deveni indici de caracterizare pentru tipurile de discurs (și de texte), încît funcția referențială devine caracterizantă pentru discursul științific, iar funcția poetică pentru cel beletristic. Trebuie observat însă că ansamblele discursive, textele, nu sînt construite prin actualizarea unei singure funcții a limbii, dar ilustrează întotdeauna manifestarea dominantă a unei funcții. Pe de altă parte, atestarea exercitării uneia dintre funcții poate presupune redimensionări din perspectiva altora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gradul de distingere a enunțurilor sale prin maniera de a folosi cuvintele (și celelalte elemente ale limbii), în funcție de scopurile urmărite de el. Există, de asemenea, mai ales la nivelul limbii literare, o diviziune în cadrul stilurilor funcționale, unele dintre ele (stilul beletristic și stilul publicistic, îndeosebi) înscriind individuația printre factorii valorizanți, iar altele (stilul științific, în primul rînd) rezervîndu-i un rol puțin important. Din perspectiva diferențierii în raport cu alți autori de discurs, individuația cunoaște uneori operatori și mărci de diferențiere: dar, eu cred
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ridicat etc. Astfel se explică faptul că elemente ale limbii vorbite într-un centru cultural și economic sînt preluate de vorbitorii din zonele învecinate sau că elemente ale stilului științific și filozofic sînt preluate de celelalte stiluri, îndeosebi de cel beletristic, acesta avînd un grad scăzut al cultivării prin nespecificitatea abstracției. În această perspectivă, limba populară și limba literară sînt formele cele mai generale ale unei limbi istorice, aspectul popular actualizîndu-se în limbi funcționale precum dialectele și graiurile, iar aspectul literar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceasta din urmă și, în aceste condiții, sînt favorizate mijloacele lingvistice (în special termenii) care-i dau expresie. Există însă o ierarhie a stilurilor funcționale din perspectiva relației cu limba și cu cultura populară, deoarece unele (în primul rînd cel beletristic) pot prelua elemente populare, iar altele (stilul științific îndeosebi) nu au această orientare și tind spre forme standardizate. Așa cum au specificat A. Philippide și G. Ivănescu, în limba literară, la fel ca în cunoașterea științifică, fenomenele sînt orientate conștient și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prescrisă, cît și de norma cutumiară a unei limbi, atunci cînd urmează modele cu caracter universal. Tot aici sînt deseori antrenate mijloace ce țin de paratext (citate, cuvinte străine, glose, definiții, note, tabele, scheme, formule). Pe de altă parte, textele beletristice pot realiza suspendări ale normei prescrise sau ale normei cutumiare prin afirmarea unui mod personal de a folosi limba (în scris). V. limbă populară, normă. PHILIPPIDE 1894, IVĂNESCU 1972, 1980. IO LIMBĂ POPULARĂ. Prima și principala formă de existență a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se caracterizează atît discursul individual, cît și tipurile discursive, limbajele sau stilurile funcționale. La o primă impresie, s-ar putea crede că neologizarea privește îndeosebi limbajele stilului științific și, eventual, ale stilului publicistic, ceea ce nu este însă real, fiindcă stilul beletristic se caracterizează în mod deosebit prin înnoire permanentă, însă aici înnoirea are specificul că ține deseori de neologizarea semantică, iar, cînd este lexicală, recurge în mare măsură la creația internă. Din aceste motive, caracterizarea discursului din perspectiva neologizării trebuie să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consecință (evidentă și) necesară a unor adevăruri recunoscute. Din perspectiva structurii discursului, silogismul presupune o organizare specifică a elementelor care îl alcătuiesc, cuvinte și propoziții, organizare întîlnită frecvent în textele aparținînd stilului științific, dar și în cele cuprinse sub stilul beletristic și stilul juridic-administrativ, precum și în alte tipuri de texte, atunci cînd se urmărește creșterea gradului de credibilitate în legătură cu cele relatate. Uneori însă, dezvoltarea în formă de silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de structură, unele texte fiind riguros încadrate de formule tip: Doamne miluiește, Fie numele Domnului Binecuvîntat de-acum și pînă-n veac etc., care se conservă chiar dacă limba cunoaște modificări profunde. Stereotipii semantice și textuale. La polul opus se situează stilul beletristic, stil în care, dacă apar combinațiile stereotipice semantice, acestea au finalitate expresivă. La nivelul structurii textuale, creația literară se caracterizează, cel puțin în genurile considerate clasice, prin stereotipii canonice care induc subordonarea unui conținut la o anumită formă - sonet, povestire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
idei între specialiști este aproape inexistent pe această temă, iar o sistematică a stilurilor unanim recunoscute nu s-a reușit. Există însă argumente pentru a legitima identificarea a cinci stiluri funcționale în cazul unei limbi literare moderne: stilul științific, stilul beletristic, stilul religios, stilul juridic-administrativ și stilul publicistic. Considerat ca realizîndu-se în registru neutru, fiindcă nu admite înregistrarea manifestărilor pronunțat subiective, stilul științific uzează, prin definiție, de funcția cognitivă (referențială) a limbii și caracterizează discursul științific și tehnic. Dar, întrucît știința
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
domeniu) sînt sensibil diferențiate de la un limbaj la altul, nu numai prin elementele alcătuitoare, prin termeni, ci și prin originea lor, prin modul de organizare sistematică și de repartizare a semnificațiilor. Cele mai multe trăsături diferite în raport cu stilul științific sînt atribuite stilului beletristic, beneficiar al posibilităților oferite prin funcția poetică (și expresivă) a limbii, cînd sînt suspendate modelele comune în favoarea organizărilor și creațiilor inedite. De altfel, așa cum literatura nu este o oglindă a realității, tot astfel, nici limba literaturii nu este o preluare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]