1,256 matches
-
chestor Natan Polak, membri consilieri Cecilia Marcus, Amalia Marcus, Roscheler Weinwr, Eti Rabiovici, Iancu Weinr, Marcus Segal, Dady polak, Ozias Rapaport, Hoișie Șepcaru, Alex Binder, Benedict Zelțer. În anul 1921, președintele onorific era Binder, președinte activ era Iosef Cohn, vicepreședinți Beno Zelțer și Isac Marcovici, casier Weisman, controlor Bianco Finchelștein, chestor Marantz și Cherbis, bibliotecar Elias Marcovici. În ianuarie 1935 președintele Cercului studenților evrei era Liviu Moscovici, care cere autorizație, pentru un ceai dansant pentru ziua de 6 ianuarie 1935 în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
puternic. De obicei grăbit, scria „pe fugă”, „dintr-o suflare”, cîteodată la ore tîrzii, în majoritatea cazurilor fără nici o ezitare de condei, făcea sublinieri (cu una, două și trei linii, ridicînd cota de atenție), adăuga „peseuri” peste „peseuri” și „nota bene” (în maniera didactică). Născut săgetător, nu-l interesau ornamentele, nu l terorizau repetițiile, nu-și oprea fluxul ca să caute sinonimii. Pe ansamblu, însă, variația nu lipsește: înfierbîntări și răciri, iluzii, dezamăgiri și iarăși iluzii; entuziasme și mîhniri; accente epice și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Fany Erlieb, Ety Erlieb, Cili Iacobsohn, Beia Mariesis, Mia Joseph, Iosefina Kaufman, Rosalia Schächter, Suzy Goldștein, Francisca David, Șeila Marcus, Carola Herșcovici, Leti Leibovici, Bianca Zilberman, Anny Fișterman, Ela Țipris, Emilia Weinberg”, dimpreună cu domnii tovarăși: „Izu Ciuraru, Aurel Schächter, Beno Schwartz, Iosef David, Hera Steimberg, Herman Alpern, Oscar Zilberștein, Herman Schwartz, Hari Caufman, Bercu Ițicovici, Micael Aurelian Enghel, Peirăț Solomon și Herman Iosif”. Deci, 16 fete și 13 băieți, toți puși pe fapte mari dar care, mai târziu, au tulit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mârșavului capitalism, s-a trecut la alegerea comitetului de conducere: „Secretariat - Aurel Schächter și Iosefina Caufman; resortul administrativ - Herman Schwartz (B’nei Avodal), Liliana Reiter, Beia Moriesis și A. Wadler (Haș Hatair); resort cultural - Oscar Zilleștein, Any Fișterman (UTM) și Beno Schwartz; resort artistic - Izi Ciuraru (Haș Hatair), Fany Erlieb și Francisca David; resort presă și propagandă - Cili Iacobsohn, Hera Șteimberg (UTM) și Mia Iosef (Haș Hatair); resort asistență socială - Rozalia Schächter și Zuzi Goldștein; reprezentanți În CDE - Aurel Schächter și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 12 octombrie 1947, onorabilii s-au adunat iarăși chiar a doua zi pentru a-și alege merituoșii membri ai Biroului Executiv care urma a avea la conducere pe următorii: „Aurel Schächter, Iosefina Caufman, Fany Erlieb, Cili Iacobsohn, Oscar Zilberștein, Beno Schwartz și Hera Șteimberg”. Făcându-și loc p’acolo și ceva democrație (de tip nou nouț), „...prietenul Arie Sadler” a propus altă echipă: „Aurel Schächter, Iosefina Caufman, Hera Șteimberg, Oscar Zilberștein și Beno Schwartz”. După cum se poate observa, erau cam
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Caufman, Fany Erlieb, Cili Iacobsohn, Oscar Zilberștein, Beno Schwartz și Hera Șteimberg”. Făcându-și loc p’acolo și ceva democrație (de tip nou nouț), „...prietenul Arie Sadler” a propus altă echipă: „Aurel Schächter, Iosefina Caufman, Hera Șteimberg, Oscar Zilberștein și Beno Schwartz”. După cum se poate observa, erau cam aceiași dar a contat gestul. Următoarele puncte pe ordinea de zi au fost: „2) Stabilirea planului de lucru; 3) Acțiunea artistico-culturală dela Vaslui; 4) Diverse”. a.y. Seniorii se băgară și ei... Târziu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evrei comuniști le acordaseră un oarecare credit, urmând ca asaltul final (dacă va fi fost!) să fie dat după acapararea puterii totale de către scumpii frățiori români, adică după câștigarea super-previzibilă a alegerilor din 28 martie 1948. Secretarul Secției de tineret-central, Beno Meirovici, semnase Împreună cu seniorul P. Iscovici „Circulara nr.14” din 16 martie 1948, ce a avut un foarte strict caracter informativ: „Vă trimetem alăturat Platforma de principii și acțiune a F.T.D.E., platformă Încheiată Între secțiunile de tineret CDE și organizația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Farurile călăuzitoare locale La „Resortul organizatoric” fuseseră numiți: Herșcovivi Copel (responsabil), Bernard Hirș și Bercu Feiga. De „Resortul cultural” urmau a se ocupa următorii: Vaigrah Maria (responsabil), avocatul Carniol (resp. cercului de studiu), Eugenia Herșcovici (cercul artistic), Schroter Aurel și Beno Schwartz (presă), avocat Faibisch (resp. Îndrumătorilor), Dreiza Țipris (bibliotecară) și Hari Zelicov (difuzare). Ca la mai toate adunările politice de acest gen, proaspeții tovarăși Își fixaseră și sarcini precum: mobilizarea pentru diverse conferințe, organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iancu (organizatoric), Veigrach Mariea (cultural), Herșcovici Copel (evidență), Gherșen (administrator financiar), Bichman Smil, Aron Ceobotaru, Cuța Sechter, Gronic Mendel, Suhăr David și Sroter Aurel (membri)”. Își mai făceau de treabă pe acolo și: „Sura Carniol (cerc studiu), Ghidale Scor (artistic), Beno Schvartz (presă), Faibiș (agitator), Leiza Țipris (bibliotecă), Hary Zeilicov (difuzare), Bernard Hirsch (organizare), Bercu Feiga, Pervin Solomon, Ana Vinderman și Șvarț Sloim, membrii resortului organizatoric”. Tuturor acestor tovarăși li se trasaseră câteva sarcini din care cităm câteva: „Organizarea mobilizărilor la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ambele cu filiale În fiecare raion al țării ba, chiar și În fiecare sat (cazul „plugarilor”). În martie-aprilie 1953, ele sau „autodizolvat” la comanda PMR În urma unor ședințe atât de lacrimogene Încât mă văd silit să pun punct eseului. Nota bene: tot În 1953 au căzut În dizgrație și liderii comuniști evrei veniți cu tancurile de la Moscova și mai cu seamă celebra codăieșteancă Hanna Pauker (născută Rabinsohn). CAPITOLUL III CENZURA COMUNISTĂ A PRESEI Cenzură: „Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Securității care s-au ocupat de „caz”. Pentru a-l Încărca și cu alte alea, ofițerul specificase faptul că „(...) tatăl celui În cauză, În prezent decedat, a făcut parte din organizația legionară și are un frate În comuna Văleni (nota bene!, n.n.) condamnat pentru activitate dușmănoasă Împotriva regimului”. Referindu-se la propria familie, Gheorghe Sofianu ar fi spus, potrivit unui delator, următoarele: „Am să mă răzbun și eu pe acei ce și-au bătut joc de mine și de frate-meu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Deal și că s-ar putea ca acea cameră să fie ocupată din lipsă acută de locuri libere. S-a Învoit, că n-avea cum face altfel și asta a fost portița mea de scăpare din fața ăstui mare ticălos. Nota bene, de atunci și până am plecat eu prin transfer la altă Întreprindere (mai 1990) nu i-am mai văzut mutra de viezure și tare m-am bucurat...! M-am bucurat și că le dădusem o pauză de clefăit rahat conspiratorilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
niște urechi de cauciuc capabile să reziste acestui zgomot insuportabil. Zgomotul a făcut mereu parte din partitura stradală a cotidianului. Caragiale pare deodată să sesizeze că dina- mis mul vieții urbane este acompaniat de tot mai mult zgo- mot. Nota bene, autorul a crescut în tumultul levantin, în zumzetul capitalei, satul cu liniștea lui patriarhală nu-l interesează și nu rezonează o clipă cu el. Când a devenit acest zgomot insuportabil ? O lectură a articolului ne lămu- rește însă asupra faptului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cenzo- rilor săi în 1981 când filmul era deja blocat înainte de faza de postsincron. Decupajul era elocvent chiar și în evidenta sa dimensiune peiorativă pentru impresia de deformare a lumii operei caragialești pe care o generează filmul lui Pintilie. Nota bene, Eugen Barbu văzuse filmul din auzite ! „Din păcate pe scenele noastre, și chiar într-un film, după câte aud, făcut după D’ale Carnavalului, Caragiale e dena- turat și încă la un mod grosolan. Se merge pe linia unui zolism
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și caracterul arhetipal, identitar : „Departe de a fi «datat», De ce trag clopotele, Mitică ? e de o actualitate miraculoasă. El ar putea fi făcut, la fel de bine, azi, sau mâine”<footnote id=”2”> 2. Ibidem, p. 343 (în România literară, 1990). Nota bene, nu mai este vorba despre opera lui I.L.Caragiale, ci de o lectură a ei cu indicele de refracție propriu unei interpretări. Ceea ce pare a fi reușit Pintilie să realizeze este un profil al identității românești profunde extras din interpretarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Carâp, Consulatul General finanțând editarea sau achiziționând exemplare pentru difuzare în Brazilia și Portugalia. Românii din Brazilia, oameni minunați, cu care m-am întâlnit, am dialogat, am colaborat: Emil Cioba, Doamna Rusu, Nicky Sterea, Theodor Daris, Marcel Preotescu, Pascu Berman, Beno Zucker, Nicolae Prodanov, Louis Steuerman (ultimul secretar la Geneva al lui Nicolae Titulescu), oameni de afaceri, (la importanta Cameră de Comerț din Sao Paulo doi dintre directori erau români),Teodor Oniga, Decebal Corneliu Andrei, Mircea Buescu, profesori universitari și oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai urât și mai demoralizant. În bucurie și în suferință am rămas până la plecare foarte bun prieten cu doamna Eva și fratele acesteia, Leon (pe care l-am sprijinit în recâștigarea cetățeniei române și obținerea unui pașaport).Ubi patria ibi bene ubi bene ibi patria! Întâlnirile mele m-au purtat adesea, nu numai din rațiuni profesionale, ca ambasador, ci și din motive personale, de istoric și filolog, să pășesc pragul bătrânelor sau mai tinerelor universități de pe unde am trecut. La 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și mai demoralizant. În bucurie și în suferință am rămas până la plecare foarte bun prieten cu doamna Eva și fratele acesteia, Leon (pe care l-am sprijinit în recâștigarea cetățeniei române și obținerea unui pașaport).Ubi patria ibi bene ubi bene ibi patria! Întâlnirile mele m-au purtat adesea, nu numai din rațiuni profesionale, ca ambasador, ci și din motive personale, de istoric și filolog, să pășesc pragul bătrânelor sau mai tinerelor universități de pe unde am trecut. La 20 septembrie 2000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ar fi "mâncat" la propriu pe descoperitorul Uruguayului, navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis, azi în Montevideo, și în întregul Uruguay, de altfel, se află nenumărate statui, busturi și monumente închinate caciquelui Vaimaca și companerilor săi. De mortuis nil nisi bene! Cred că dacă vrei să afli gradul de civilizație al unei țări trebuie să iei o carte de telefon și să te uiți la litera "M", la "muzee". La Montevideo o să fii uimit câte lăcașuri culturale poate avea o capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io sono... magister medico-chirurgicale... e... e astrologico... e...e E... e magister illustri barbieri... N-ar strica să-ți mai ascuți custura ceea... au, va bene, radere la barba con mia spada... Don Batista hâhâie: Altezza... Înălțimea voastră, ridere... "Înălțimea" mea? Bine ar fi... Ce-ai zice, Don Batista, de m-aș pomăzui din creștet în tălpi cu alifia domniei tale "unguento miracoloso universale"? Ce zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În sfârșit, poporul elector se regăsește în bărbatul politic din capul statului, Traian Băsescu, secondat la categoria politicieni tot de Mona Muscă, la rândul ei fiind secondată de Corneliu Vadim Tudor, nominalizat pe locuri fruntașe și la categoria parlamentari. (Nota bene îngrijorătoare: Cu excepția Monei Muscă, PNL, PD, PC și UDMR șaliații la guvernareț nu au parlamentari marcanți. PSD și PRM da.) Exisă ceva comun în pozițiile de top ale Monei Muscă, a lui Traian Băsescu, Cristian Tudor Popescu, a lui Cozmin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
defetistă, uneori fatalistă o regăsim și în Statele Unite. Principalul argument antiBush nu este doar războiul din Irak, ci și acela că statul nu mai este al cetățenilor, ci al corporațiilor transnaționale, care își plimbă afacerile pe glob în sistemul: Ubi bene, ibi patria! În timp ce în SUA se închid masiv locuri de muncă. În acest sens, birocrația de la Bruxelles este încă mult mai cuminte și mai „localistă” față de cea de pe malul Potomacului, odată ce ofensiva ei majoră în înlesnirea schimburilor, migrației forței de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
începe lecția l-a chemat pe clericul Calabria, care ocupa prima bancă și, pe loc, i-a cerut: «Calabria, o maximă!». Iar el, fără ezitare, a citat din memorie o frază din Imitația lui Cristos: «Vir prudens melior est quam bene doctus» (Cel prudent e mai bun decât cel învățat). Profesorul îmbunat, i-a mulțumit încuviințând din cap. Într-o altă zi, monseniorul Vedovi, a adus în clasă o carte de teologie. A citit numele autorului, care era prezentat cu o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
esistente, indispensabile per una trasformazione del reale. (Introduzione 15) 29 Vezi Di Capua: ... come la luce del sole determina la possibilità sia per le cose di essere viste, sia per la vista di realizzare la visione, alla stessa maniera il bene conferisce verità agli oggetti conosciuti (le idee) nonché la possibilità stessa di realizzare la conoscenza. (28) 30 Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima e corpo." Vegetti 201-27. 31 Vezi în Taylor, A.E. Platone. L'uomo e l'opera
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la conoscenza. (28) 30 Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima e corpo." Vegetti 201-27. 31 Vezi în Taylor, A.E. Platone. L'uomo e l'opera. Firenze: La Nuova Italia, 1987 [1927]: Se intendiamo dire che l'idea del bene è un altro nome per indicare ciò che Platone intende con Dio, la risposta alla domanda sarà negativa; ma se la domanda significa: il Dio di cui si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano i filosofi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]