3,169 matches
-
aparte de comițialitate vegetativă, supusă recent atenției comunității științifice este sindromul Panayiotopoulos. Sindromul Panayiotopoulos Reprezintă apariția idiopatică de convulsii instalate precoce la copil, cu vârfuri electroencefalografice occipitale sau extraoccipitale, și se manifestă în principal prin convulsii vegetative. Este o epilepsie benignă a copilăriei, care afectează cca 13% din copiii în vârstă de 3-6 ani care au avut una sau mai multe convulsii non-febrile, este mai frecventă la fete. Convulsiile pot fi prelungite, pot mima și manifestări non-epileptice. Convulsiile vegetative sunt semnul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apărea fie împreună cu vomismentele sau mai târziu și includ midriază, paloare, modificări cardiorespiratorii, gastrointestinale și termoregulatorii, incontinență și hipersalivație. EEG prezintă în general vârfuri multifocale în diverse localizări și cam la o treime din pacienți este normală. Evoluția clinică este benignă, cu remisiune spontană la aproximativ doi ani de la instalare. 33% din acești copii prezintă o convulsie unică și doar 5-10% au mai mult de 10 convulsii, dar prognosticul este favorabil. O durată mare a convulsiilor nu pare a avea deficite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și corelarea cu absurdul comic caragialian, este și interpretarea "paginilor bizare", semnate de Urmuz. Comentariul Loredanei Ilie se deosebește de analiza aplicată acelorași pagini de Nicolae Balotă, în eseul monografic Urmuz, 1970. Cu un zâmbet, autoarea demonstrează cum, "din formele benigne" ale absurdului caragialian au răsărit, "asemenea unor "flori ale răului"" plăsmuirile urmuziene. Proza și dramaturgia lui Caragiale au avut rolul unor "dependențe catalizatoare" cum le numea Paul Cornea -, au acționat ca un ferment și au conturat "transmutația creatoare" în "paginile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în manieră caragialiană din Câteva păreri, repulsia pentru retorica, elocvența, emfaza și artificialitatea poeziei romantice și expune ridicolul imposturii hugoliene în narația persiflatoare și demitizantă, asezonată cu scene al căror comic malițios rezultă din caricatura "naiv grosolană" de un grotesc benign: Victor Hugo recita atât de frumos: O coteaux, o sillons, soufles, soupirs, haleines!... când, deodată, o piatră zbură în capul poetului. Aie! strigă el. Și întorcându-se, văzu o ceată de copii între șase și nouă ani, cu praștii, după
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și Post-restant. Umorul acestora, bazat pe efectele ilare ale vârtejului de agramatisme de tipul celor comise de "eroii" din comediile și schițele lui Caragiale, primește diverse irizări, inclusiv foarte întunecate. Multe epistole ilustrează, astfel, chiar umorul negru, însă în varianta benignă, din lecția însușită de la autorul nuvelei Pastramă trufanda. De exemplu, în scrisoarea adresată unei anume coana Matilda, prin care vechilul o informează asupra pagubelor produse de război, "hazul de necaz" sau doar idioțenia inocentă, pune în umbră gravitatea contextului, evidențiabilă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și proza interbelică, prefigurează prin anumite aspecte care țin de construcția lor aparte "noneroul" farsei tragice, regăsindu-se mai târziu resemnificate, în lumina noilor circumstanțe social-politice, la Ion Băieșu sau Teodor Mazilu, și chiar la prozatorii târgovișteni. Astfel, în variantă benignă, de "pușlama simpatică", a cărui pehlivănie se manifestă exclusiv în plan discursiv, prin recursul la calambururi și flori de spirit, tipul Mitică înveselește atmosfera unor schițe ale lui A.O. Teodoreanu, un autor de descendență caragialiană clară. În Costică sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
demersului practic al celor implicați. Neînțelegerile și confuziile a căror corijare dezamorsează absurdul, alternează cu remarci care îl întrețin, ca în sceneta ionesciană amintită. Observăm, de pildă, în următorul fragment, interesanta elongație a dialogului de la cel care amintește de flecăreala benignă din schița lui Caragiale, la cel care anticipă surprinzător absurdul comic ionescian: CLIENTUL: Când ți-am spus adineaori că port numărul treizeci și opt, mă gândeam la galoși. Scoate galoșul și-l pune pe tejghea.) Vezi și dumneata: nu e
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Buna Vestire, sunt asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură mare), pot fi văzute și ca semnalări timpurii de stadii incipiente și încă benigne ale simptomelor dezumanizării și aneantizării pe care dramaturgia ionesciană, prin suspendarea unei astfel de premise a nebuniei în lumea de fantoșe create, le va transfera în zona angoaselor, pentru a sublinia absurdul condiției umane. Rețeaua intertextuală poate fi astfel activată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
2 Urmuz de către mișcarea românească de avangardă, precum și de revendicarea lui drept precursor de către Eugen Ionescu. În același timp, ar trebui să îndrăznim, nu din patriotism, ci dintr-un fel de "melancolie a descendenței"3, să demonstrăm că, din formele benigne ale absurdului, surprins în instantanee comice de Caragiale, au răsărit, în noile condiții ale climatului interbelic, asemenea unor "flori ale răului", plăsmuiri urmuziene care își îmbracă tragicomedia într-un absurd malign, apocaliptic. Fireasca ezitare de a-l plasa pe Urmuz
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trebuie protejată, chiar politic dacă este necesar, asigurându-se individului dreptul la mit și vis personal, mitul în general fiind pierdut dacă nu există loc pentru amplificarea personalității acest deziderat s-ar putea realiza doar în contextul unui conservatorism moderat, benign, cu acces la tradiție și o oarecare deferență față de simbolurile trecutului, fără ca statul să aibă o agendă mitică încărcată, care să înghită individul); prin cea de-a treia funcție a sa, mitologia a trezit valori și sentimente aproape religioase persoanelor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ucidă "pentru păcatele noastre"), Punisher (răspunsul la condițiile sociale, personaj pe linia lui Rambo sau Dirty Harry, cu miză concretă transpusă însă în reacții puerile și repetitive, ucigând cât mai mulți criminali cu o furie care nu mai este cathartică, benignă, canalizată, precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satiră la adresa Angliei și reacție la crima stradală, deși plasată într-un peisaj american postatomic, într-o lume nebună, salvată doar prin furia raționalizată a societății).773 Superman Odată cu apariția lui Superman
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cap. A apăsat butonul de pornire și, în timp ce caseta se derula la început, ea își imagina că îl atinge pe Buddha cel norocos, freacă piatra norocoasă, mângâie cristalul ei norocos și trage de pălăria ei roșie norocoasă. — Te rog, forță benignă din Univers pe care aleg să o numesc Dumnezeu, se ruga ea, fă-l să fi sunat. Evident, era o problemă cu energiile universului, pentru că dorințele i-au fost auzite. Doar că nu era vorba de rugăciunile bune. Erau unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
zece minute, intra în bucătăria lui Kathy și se lovea de zgomotul puternic pe care îl făcea televizorul și copiii care se certau. Kathy părea agitată. —E aproape gata. Amestecă în sos, nemernic nefolositor! Replica fusese direcționată către John, gâlma benignă pe care o numea soțul ei. Vrei ceva de băut, Lisa? Lisa era pe punctul de a cere un pahar cu vin alb sec, când Kathy a început să enumere: —Ribena? Ceai? Lapte? — A, păăăi, lapte, cred. — Adu-i Lisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la care ea răspunsese apropiind paharul de al meu fără să-l ridice, un clinchet jos pe fața de masă. Prea jos, ca luna de pe cer. Puteam s-o vedem prin fereastra cu ramă metalică. Stătea acolo cu fața aceea benignă și sătulă, iar atmosfera din jurul sferei ei apărea diafană în întuneric: părea curioasă să ne vadă. Eu eram puțin amețit, băusem unul după altul cel puțin trei pahare pline cu vin. În localul acela mirosind a mâncare reîncălzită și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
lumea literelor: Rudyard Kipling, Thomas Hardy, George Bernard Shaw, J.M. Barrie, Hugh Walpole, Arnold Bennett, Max Beerbohm, dna Humphrey Ward... Telegrame, scrisori și plicuri goale acoperă polița de la capul patului lui James. Acesta stă În șezut, sprijinit de perne, zâmbind benign pe deasupra muntelui de hârtii ca (după părerea Theodorei) un Buddha care primește petițiile scrise ale credincioșilor. Nu toate numele sunt Întâmpinate cu o Înclinare mulțumită din cap. Cel al lui H.G. Wells atrage o Încruntare - rana provocată de Boon, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
greșeala pe care o făcea Wilde, de a Încuraja scandalul. Dimpotrivă, se comporta cu o discreție admirabilă și cu o decență exterioară impecabilă, iar Henry, care credea din ce În ce mai cu tărie că numai un sistem elegant și inventiv de minciuni sociale benigne apăra civilizația de la distrugerea cu care o amenințau patimile omenești, o respecta pentru aceasta. Uitase, iertase sau poate nu aflase niciodată despre opiniile lui defavorabile cu privire la mult lăudata interpretare a rolurilor Oliviei, de Goldsmith, și Portiei, de Shakespeare, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
decursul unei singure după-amieze, ea salva casa din mâinile unui filistin cu vederi Înguste, care deținea ipoteca, o Înapoia proprietarului de drept și accepta să se mărite cu el, aranjând În același timp și viitorul matrimonial al fiicei filistinului. Intriga benignă Îi cerea, la un moment dat, să se prefacă a fi un ghid care arată casa unui grup de turiști rămași cu gurile căscate, moment comic pe care Își Închipuia că Ellen Terry avea să Îl interpreteze sclipitor. Una peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
toată lumea - ceea ce nu mai surprindea pe nimeni, dat fiind că, după cum spunea Maurice, „Îi răpise Morții aproape toată frica; nici pentru cei tineri nu mai este stafia Înfricoșătoare care era pe vremuri, ci are mai degrabă un aspect calm și benign“. Iar naratorul se Întreba retoric: „Cui altcuiva, dacă nu lui Barry Josselin, Îi datorăm faptul că rasa noastră este cu zece până la douăzeci de centimetri mai Înaltă decât acum treizeci de ani, femeile și bărbații deopotrivă?“ Ajuns aici cu lectura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
felul de specialiști zi și noapte. Pe rând, a fost testat de glaucom absolut, de glaucom capsular, de glaucom compensat, de glaucom congestiv, de glaucom hemoragic, de glaucom inflamator, de glaucom invers, de glaucom revers, de glaucom malign, de glaucom benign, de glaucom în unghi deschis, de glaucom în unghi închis, de glaucom postinflamator, de glaucom preinflamator, de glaucom infantil și de mixomatoză. Ochii lui Thomas Winshaw erau asigurați (la casa de asigurări a firmei Stewards) cu o sumă despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
afacerea învestiturilor. 106. Dar ceea ce este mai deplorabil sînt consecințele funeste lăsate de această afacere în Biserică, chiar și după ce s-a încheiat într-un anume fel. Războiul învestiturilor fusese mai rapid este adevărat; iar rănile sale erau de natură benignă și mai ușor de vindecat. Roma strălucea, în lupta pe care o ducea, cu toată lumina justiției, cu măreția de spirit și a dezinteresului și singura forță brută, singura încăl-care și minciună o lezau numai pe ea239. Nu așa s-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de rouă trandafirie. Îmbulzeala începu să se distanțeze concentric de cele două calote inutile de pe năsălia de răchită, risipindu-se în fanteziste comentarii. Criticile autorităților de partid și de stat, care oricum erau posterioare cazului, au fost fragmentare, scurte și benigne, fiindcă decurgeau din convingerea dialectică potrivit căreia ultimul om bogat, chiaburul Petrea Păun, nu-i lăsase colectivistului Nicanor Galan decât sămânța de pepeni, fără precise indicații teoretice și fără o minuțioasă metodologie. Totul, cu intenția de a amâna cultivarea desfășurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
despre un interbelic al tuturor eleganțelor, rezerva noastră de reverie. De ajuns să citești articolul lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, sau despre prietenia literară. Trebuia să fie nimic mai mult decît o cronică la recent-apărutul Femei, pînă cînd cronicarul află - benignă indiscreție redacțională... - că autorul, cronicar, la rîndu-i, scrisese deja, la număr, cum se spune, despre Patul lui Procust. Reciprocitatea nu poate trece fără explicații, așa că iată această mărturisire despre o prietenie închegată printre rînduri. În lumea lui captatio benevolentiae, mai
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
bolnav, crizele lui sânt din ce în ce mai dese și mai rele." Mă uitai la ea nedumerit. "Ce crize?!" o întrebai. Petrică, îmi răspunse ea, are maladia lui Parkinson. O avea demult, chiar de când ne-am căsătorit noi, dar crizele erau rare și benigne. Acum nu e bine deloc, mă apucă și groaza când mă gîndesc." "Cum se manifestă această boală?" "Tremurături ale întregului corp și o mare încordare nervoasă... Și boala e incurabilă și îl duce pe bolnav la exasperare pe măsură ce se înrăutățește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca să-ți aduci aminte că trebuie să deschizi anumite fișiere; dai click pe numele lui ca să muți chipuri, gesturi și fapte dintr-o parte într-alta. Bineînțeles că tot Robanu l-a construit, dar numai pentru uz propriu. Paul e benign, n-apare niciodată și nu supără pe nimeni: e doar o proteză holografică, o justificare tridimensională a mutărilor din viața lui Robanu. Un filtru de personalitate, care lasă să treacă frustrările și nemulțumirile în forme imposibil de recunoscut sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sunt hipertrofia amigdaliană și anomaliile luetei și vălului palatin. Aceste modificări sunt întâlnite mai frecvent la copii, situație în care se asociază cu apariția sindromului de apnee în somn la această vârstă. Obstrucția nazală, prin rinite alergice, vegetații adenoidiene, tumori benigne nazale, cresc rezistența la nivelul vestibului nazal și favorizează respirația bucală, sforăitul și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]