1,499 matches
-
care devin membre ale acesteia la o dată ulterioară. Articolul 6 Modificări la Actul din 1934 și la Actul adițional din 1961 1) a) Referirile, în Actul din 1934, la Biroul Internațional de Proprietate Industrială de la Berna, la Biroul Internațional de la Berna sau la Biroul internațional sînt considerate că raportindu-se la Biroul internațional așa cum este definit în art. 1 al prezentului act complementar. b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat. ... c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art.
ACT din 28 noiembrie 1960 pentru revizuirea Aranjamentului de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6 noiembrie 1925. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147079_a_148408]
-
noi de plante (UPOV) (Actul de la Geneva, 1991); Comitetul Mixt poate decide că paragraful 1 al Articolului 25 să fie aplicat altor convenții multilaterale. 2. Părțile confirmă importantă pe care o acordă obligațiilor decurgând din următoarele convenții multilaterale: - Convenția de la Berna pentru protecția lucrărilor artistice și literare (Actul de la Paris, 1971); - Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale (Actul de la Stockolm din 1967 și amendat în 1979); - Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (Washington 1970, amendat în 1979 și modificat în
ANEXA din 26 noiembrie 2001 la Acordul de comerţ liber între România şi Republica Lituania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147184_a_148513]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului aderarea României la Convenția de la Berna pentru protecția operelor de literare și artistice din 9 septembrie 1886, în forma revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE
DECRET nr. 626 din 8 decembrie 1997 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a aderării României la Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 septembrie 1886, în forma revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 şi modificată la 28 septembrie 1979. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119339_a_120668]
-
corp A, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Heleșteului nr. 22 A și garaj, sectorul 1 - Bd. Mărăști nr. 49, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Șipotul Fântânilor nr. 2, et. 5, ap. 63, sectorul 1 - Str. Berna nr. 7, etaj. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Moliere nr. 11, et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 12, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Av. Mircea Zorileanu nr. 45, ap. 1
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
1948 Ministerul Apelor, gică Mondială (O.M.M.) Pădurilor și Pro- tectiei Mediului 6. Organizația Mondială a Madrid 1975 1975 Ministerul Turismului Turismului (O.M.T.) 7. Organizația Maritimă Londra 1948 1948 Ministerul Transpor- Internațională (O.M.I.) turilor 8. Uniunea Poștală Univer- Berna 1874 1874 Ministerul Comuni- sala (U.P.U.) cațiilor 9. Uniunea Internațională Geneva 1865 1865 Ministerul Comuni- de Telecomunicații cațiilor (U.I.T.) 10. Organizația Aviației Montreal 1944 1965 Ministerul Transpor- Civile Internaționale turilor (O.A.C.I.) 11. Acordul General pentru Geneva
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
1924 1958 Ministerul Agricultu- nală pentru Controlul rii și Alimentației Semințelor (I.S.T.A.) 36. Interpol Paris 1923 1973 Ministerul de Interne 37. Organizația Mondială Geneva 1971 1978 Ministerul Culturii a Proprietății Inte- lectuale - Uniunea de O.M.P.I. O.M.P.I. la Berna - drepturi de autor 1886 - 1927 Berna 38. Fondul Cultural al Strasbourg 1954 1991 Ministerul Culturii Consiliului Europei 39. Centrul Internațional Roma 1958 1960 Ministerul Culturii Roma de Studii pentru Conservarea și Restaura- rea Bunurilor Culturale 40. Fondul Patrimoniului Paris 1972
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
Controlul rii și Alimentației Semințelor (I.S.T.A.) 36. Interpol Paris 1923 1973 Ministerul de Interne 37. Organizația Mondială Geneva 1971 1978 Ministerul Culturii a Proprietății Inte- lectuale - Uniunea de O.M.P.I. O.M.P.I. la Berna - drepturi de autor 1886 - 1927 Berna 38. Fondul Cultural al Strasbourg 1954 1991 Ministerul Culturii Consiliului Europei 39. Centrul Internațional Roma 1958 1960 Ministerul Culturii Roma de Studii pentru Conservarea și Restaura- rea Bunurilor Culturale 40. Fondul Patrimoniului Paris 1972 1990 Ministerul Culturii Cultural Mondial 41
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
Interna- Paris 1950 1965 Ministerul Hotărârea condu- țională de Culturii cerii Academiei Numismatica Române 6. Organizația Inter- Praga 1968 1970 Ministerul România participă națională a Sceno- Culturii din anul 1970 grafilor, Tehnicieni- lor și Arhitecților de Teatru 7. Federația Interna- Berna 1950 1960 Ministerul România participă țională de Arta Culturii din anul 1960 Fotografică 8. Societatea Inter- Paris 1923 1923 Ministerul Aprobarea Uniunii națională de Muzica Culturii compozitorilor și Contemporană muzicologilor din anul 1990 9. Uniunea Interna- Nisa 1949 1991 Ministerul
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
versantului, natura terenului, existența pânzei freatice, etc. În principiu tehnologia de execuție se rezumă la următoarele faze de execuție: se decapează terenul vegetal de pe ampriza canalului; se sapă taluzul canalului dinspre coastă la profilul stabilit prin proiect, se asigură o bernă la cota superioară a zonei ce urmează să fie betonată; se execută trepte de înfrățire pentru fundarea digului dinspre aval; se execută drenul longitudinal de colectarea apelor de infiltrație din versant și din canal, cu descărcarea laterală prin tuburi de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
exterioară a galeriilor de acces și de injecții se va curăța de impurități și se va sufla cu aer comprimat. În zonele în care panta versantului depășește 30° se vor amenaja trepte cu înălțimea maximă de 2,0 m, lățimea bernei de 1,5 2,0 m, taluzuri între 1:1. În momentul când galeria de vizitare injecții și drenaj este executată în zona centrală a barajului și betonată pe minim 4 tronsoane (20 m) din zona versanților se pot începe
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
habitatelor naturale (http://ecoazimut.roă. După 30 de ani, Uniunea Europeană participă la eforturile desfășurate pentru protejarea patrimoniului natural al continentului și joacă un rol activ pentru restrângerea pierderii biodiversității la nivel internațional. Aceasta a participat activ la adoptarea Convenției de la Berna cu privire la viața salbatică și mediul natural al Europei, la Convenția de la Bonn din 1979 cu privire la speciile migratoare, la Convenția din 1991 cu privire la protecția 12 Alpilor și mai ales la Convenți de la Rio din 1992, care a dat naștere principiului dezvoltării
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
rețelei Natura 2000 este completat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, precum și Agențiile pentru protecția mediului de la nivel local, regional și cea națională precum și administrațiile ariilor protejate deja desemnate și Garda Natională de Mediu, ca autoritate de control. Convenția de la Berna (Elveția) urmărește să asigure conservarea vieții sălbatice și a mediului natural din Europa, printr-o cooperare interstatală, fiind adoptată în data de 19 septembrie 1979. ACTE NORMATIVE: Decizia 82/72/ a Consiliului Europei din 3 decembrie 1981. SINTEZA CONVENȚIEI: Fauna
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
patrimoniu natural de interes major care trebuie conservat și transmis generatiilor viitoare, printr-o serie de programe naționale de protectie, incluse într-un sistem la nivelul întregii Europe, bazat pe cooperarea între state. Astfel, părțile implicate în respectarea Convenției de la Berna, se angajează să : pună în practică politicile naționale de conservare a florei și faunei salbatice și a habitatelor naturale; integrarea conservării faunei și florei salbatice în politicile naționale de dezvoltare și de mediu; încurajarea educației și promovarea informației cu privire la necesitatea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
conservare a florei și faunei salbatice și a habitatelor naturale; integrarea conservării faunei și florei salbatice în politicile naționale de dezvoltare și de mediu; încurajarea educației și promovarea informației cu privire la necesitatea conservării speciilor și habitatelor. Statele semnatare ale Convenției de la Berna sunt obligate să ia măsuri legislative și de reglementare în scopul protejării speciilor de floră salbatică, enumerate în anexa I, fiind interzise culegerea, ridicarea, tăierea sau dezrădăcinarea acestora. Speciile de faună salbatică, ce se regasesc în anexa II trebuie să
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
-și coordoneze eforturile în domeniul conservării speciilor migratoare, enumerate în anexele II și III și ale căror arii de repartiție se întind pe teritoriile lor. Un comitet permanent, va prelua aplicarea prezentei convenții și a punerii în practică. Convenția de la Berna este în vigoare de la data de 6 iunie 1982 (www.anpm.ro). CAPITOLUL 2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE BIODIVERSITĂȚII 2.1. Componentele conceptului de diversitate Conceptul de diversitate se referă la varietatea componentelor unui sistem, fiind o măsură a heterogenității acestuia
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la Amsterdam. Temerea că jocul practicat pe continent ar putea ieși din „canoanele” statornicite în fotbalul insular și, ca urmare, autoritatea lui International Board ar putea fi subminată, a determinat federația engleză să trimită o delegație la Congresul F.I.F.A. de la Berna (1905) și să ceară la 1 aprilie afilierea lui Football Association, cerere care a fost aprobată de europeni. Mulțumit că realizat uniunea cu fotbalul britanic, R. Guerin se retrage din funcția de președinte al F.I.F.A. și cedează locul englezului Dan
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cadrelor de la Centrul tehnic al Federației Italiene de fotbal. După 0-0 cu Ungaria și 1-2 cu Elveția în preliminariile Campionatului Mondial 1982, la 17 octombrie 1981, conducerea C.N.E.F.S. aprobă propunerile F.R.F. ca pentru meciul Elveția România, din 11 noiembrie, de la Berna, conducerea tehnică a lotului reprezentativ să fie alcătuită din Mircea Lucescu (jucătorantrenor la Corvinul Hunedoara) ca antrenor principal și Mircea Rădulescu (până atunci antrenor federal pentru juniori) ca antrenor secund. Rezultatul de la 11 noiembrie: 0-0 !!! Participarea selecționatei de juniori a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
trece prin Geneva, Nyon (unde se întîlnește cu tatăl său), Fribourg, Laussane (unde, sub alt nume, dă un concert), Vevey, Neuchâtel (aici continuă să dea lecții de muzică, pe care, tot predînd-o, a sfîrșit prin a o învăța). Trece prin Berna și Soleure, unde a fost reținut de ambasadorul Franței, apoi este trimis la Paris ca educator al unui copil. Face pe jos drumul pînă la Paris; dar, neînțelegîndu-se cu tatăl "elevului", se întoarce, tot pe jos în Savoia, la Charmettes
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ordonă arestarea autorului și arderea cărții. După ce Émile a fost arsă pe scările Palatului de Justiție, sprijinitorii lui Rousseau l-au sfătuit să fugă. Ajuns în Elveția, se stabilește cîteva săptămîni la Yverdon. Expulzat printr-o hotărîre a senatului din Berna, după ce Émile a fost arsă și la Geneva, găsește adăpost la Motiers-Travers, în comitatul Neuchâtel. Aici începe redactarea Confesiunilor și rămîne doi ani. Persecuțiile inițiate împotriva lui de guvernatorul Franței și de biserica elvețiană i-au sporit faima europeană. Era
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Scrisoarea către de Beaumont a dat o lovitură neașteptată, fără replică, arhiepiscopului de Paris, care, în urma scrisorii, i-a păstrat lui Rousseau un respect deosebit pentru sărăcia voită, geniul și buna sa credință. Scrisorile de la munte au fost arse la Berna, Haga, Paris, Neuchâtel. Persecuțiile continuă și se întețesc; apare și un pamflet usturător al lui Voltaire; pastorul din Motiers ațîța poporul împotriva lui. Era insultat pe stradă din cauza costumului său armenian; i s-au spart geamurile casei. De la Motiers s-
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
exotică. Și-a consemnat gândurile în jurnal, reflectând asupra a ceea ce poate pierde dacă o vreme se va prostitua onoarea, demnitatea, respectul față de sine. Se va lăsa în voia sorții, va lăsa să hotărască viața pentru ea. Pe Rue de Berne s-a angajat la un local ce aparținea patronului Milan. I s-a impus respectarea unor prime reguli: - să nu se îndrăgostească de vreun client; - să nu creadă în promisiuni și să încaseze banii cu anticipație; - să nu consume droguri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
parțiale de-a lungul întregii lucrări. Referințe bibliografice și lecturi recomandate - Mihail M. BAHTIN [1975]: Probleme de literatură și estetică, Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers 1982. - Catherine FUCHS (ed.): Aspects de l'ambiguïté et de la paraphrase dans les langues naturelles, Berne, Peter Lang, 1985. - Roman JAKOBSON: Essais de linguistique générale, Paris, Minuit, 1963. - Roman JAKOBSON: Questions de poétique, Paris, Seuil, 1973. - William LABOV: Le Parler ordinaire, vol. 1, Paris, Minuit, 1978. - Michel MEYER: De la problématologie, Bruxelles, Mardaga, 1986. - Thomas PAVEL: Univers
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ciel, concierge, chemise, lit", Saussure aujourd'hui, Linx, nr. special, Université de Paris-X, 1995: 431-438. - Ferdinand DE SAUSSURE: [1915, 1967, 1977] 1998. Curs de lingvistică generală, trad. Irina Izverna Tarabac, Iași, Polirom. - Herman PARRÊT: Prolégomènes à la théorie de renonciation, Berne, Peter Lang, 1987: 42-43. - Ferdinand DE SAUSSURE [2002] 2004: Scrieri de lingvistică generală, trad. Luminița Botoșineanu, Iași, Polirom. - Jean STAROBINSKI: Les mots sous les mots, Paris, Gallimard, 1971: 14. Despre textul lui Benveniste - Jean-Michel ADAM: "Discours et interdisciplinarité. Benveniste lecteur
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ADAM: "Du fait divers au poème futuriste de Blaise Cendrars", cap. 8 al Linguistique textuelle, Paris, Nathan, 1999. - Michel CHAROLLES: "Les palans d'organisation du discours et leurs interactions" în S. Moirand et alii (ed.), Parcours linguistiques de discours spécialisés, Berne, Peter Lang, 1993: 301-304. - Bernard COMBETTES: Questions de méthode et de contenu en linguistique texte , Etudes de linguistique appliquée 87, Paris, Didier, 1992: 107-116. - Bernard COMBETTES: "Grammaire de phrase, grammaire de texte: le cas des progressions thématiques", Pratiques 77, Metz
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
L'Information grammaticale 76, Paris, 1998: 38-41. - Eddy ROULET: "Le problème de la définition de 1'unite textuelle minimale" în E. Roulet, L. Fillettaz, A. Grobet și M. Burger, Un modèle et un instrument d'analyse de l'organisation du discours, Berne, Peter Lang, 2001: 58-71. - Jean-Pierre SEGUIN: L'invention de la phrase au XVIIIe siècle. Contribution à l'étude du sentiment linguistique français, Louvain-Paris, Peeters, 1993. 2. Coeziune textuală și progresie tematică 2.1. "Perspectiva funcțională a frazei" Un bun exemplu care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]