1,682 matches
-
ca urmare a unor procese mai complicate. Nu există o pompă sau un canal de bicarbonat la nivelul membranelor celulelor tubulare. Sub influența anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel glomerular, se transformă în acid carbonic, disociază în apă și CO2, care vor difuza înapoi în celulă și vor fi folosiți pentru un alt ciclu de generare a protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la nivel glomerular, se transformă în acid carbonic, disociază în apă și CO2, care vor difuza înapoi în celulă și vor fi folosiți pentru un alt ciclu de generare a protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție, de vreme ce bicarbonatul ce apare în plasma peritubulară nu este același care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fi folosiți pentru un alt ciclu de generare a protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție, de vreme ce bicarbonatul ce apare în plasma peritubulară nu este același care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție, de vreme ce bicarbonatul ce apare în plasma peritubulară nu este același care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
respiratorie, la care se adaugă și funcția reglatorie a pH-ului pe care o are plămânul. Alcaloza metabolică Este o condiție ce poate rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
gustul de chimen nu era atât de pregnant ca în varianta bulgărească). „Mititeii ardelenești“, menționați de Radu Anton Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate, element care îi ajută să se umfle la foc fără a fi nevoie de bicarbonatul atât de des folosit pentru același scop. Totul bine și frumos, numai că, așa cum precizează Barbu Lăzăreanu, „mititelul nu e un produs al solului național întreg, ci este un sol al oastei alimentare muntenești; credem chiar că numai al celei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
primar al neuronilor respiratori chemosensibili. Deși hidrogen-ionii nu străbat cu ușurință bariera hemato-encefalică, în prezent se admite că efectele stimulante ale bioxidului de carbon sunt indirecte. Ele se realizează prin intermediul acidului carbonic format și disociat în ioni de hidrogen și bicarbonat la nivelul ariei chemosensibile. Răspunsul puternic al acesteia la concentrația crescută a hidrogenilor din sânge sau LCR scade în orele și zilele următoare, datorită tamponării lor de către ionii de bicarbonat rezultați din disocierea acidului carbonic. De aceea, creșterea bioxidului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acidului carbonic format și disociat în ioni de hidrogen și bicarbonat la nivelul ariei chemosensibile. Răspunsul puternic al acesteia la concentrația crescută a hidrogenilor din sânge sau LCR scade în orele și zilele următoare, datorită tamponării lor de către ionii de bicarbonat rezultați din disocierea acidului carbonic. De aceea, creșterea bioxidului de carbon în sânge are un puternic efect stimulant acut asupra respirației, urmat de efecte mai slabe ulterioare. Crescând frecvența și amplitudinea respirațiilor, bioxidul de carbon asigură mecanismul de feedback necesar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
solide (reziduu uscat), din care 0,2 g% anorganice și 0,4 g% organice, inclusiv celulele (epitelii, leucocite). Substanțele minerale ale salivei sunt reprezentate mai ales de combinații ale potasiului (concentrații mai mari decât în sânge), precum și de clor, sodiu, bicarbonați și fosfați. Clorurile din salivă activează ptialina. La rândul lor, substanțele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite și mucină (0,2 g/dl), enzime și alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substanțe organice neazotate. Principala enzimă din salivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1 mol bicarbonat pentru fiecare mol de acid clorhidric format. La nivel intracelular, atomii de hidrogen rezultați din metabolizarea glucidelor sunt preluați de sistemele respiratorii de transport. Din reacția lor cu oxigenul activat, rezultă apă care, disociind, generează OH- ce este reținut în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretor. Cantitatea totală de suc intestinal secretată în 24 de ore este de aproximativ 2 l. Reglarea sa fiind strâns legată de cea a secreției pancreatice și biliare, va fi discutată împreună. Datorită concentrațiilor crescute în clorură de sodiu și bicarbonați, prezintă un pH alcalin între 7,5 și 8,3. Reacție acidă are doar secreția duodenală înaltă. Secreția intestinală este formată aproape exclusiv din lichid extracelular, care poate fi rapid reabsorbit de către vilozitățile intestinale. Această circulație a lichidului de la cripte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali ai bilei sunt săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină, acizi grași, mucină și substanțe anorganice: cloruri de Na, K, Ca, bicarbonați și fosfați. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis și nu conține enzime, cu excepția fosfatazei alcaline, ce se excretă prin bilă. Sărurile biliare sunt glicocolatul și taurocolatul de Na și K. Sinteza lor se efectuează în ficat, plecând de la acizii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din intestin și care acționează printr-un mecanism de feedback pozitiv. În timpul digestiei, secreția biliară poate crește și prin mecanisme endocrine. Astfel, secretina, stimulată de prezența chimului acid în duoden, crește fluxul biliar (efect coleretic), în special în ceea ce privește conținutul de bicarbonat, clorură de Na și K. Gastrina, colecistokinina, glucagonul și histamina exercită efecte coleretice, dar într-un grad mai redus decât secretina (fig. 112). II.4.7.2. Reglarea evacuării bilei este efectuată pe cale nervoasă și umorală. Controlul nervos, vago-simpatic, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezentate prin cationi de Na+, K+, Mg2+, Ca2+ și anioni: HCO3-, Cl+, PO43-, SO32-. Cantitatea de anion bicarbonic crește, pe măsura creșterii debitului secretor al pancreasului. Rolul său este unul din cele mai importante, în combinație cu Na+ dând naștere bicarbonatului de sodiu ce asigură alcalinitatea puternică a sucului pancreatic (pH = 8,0 - 8,5), cu acțiune de neutralizare a sucului gastric la sosirea acestuia în duoden. Dintre substanțele organice, cele mai importante sunt enzimele. Acțiunea acestora se exercită asupra celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată pe cale vagală. Gastrina ar stimula, la rândul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale directă, fie prin activarea secreției acide a stomacului, care, sosită în duoden, ar intensifica secreția de bicarbonat de către celulele canaliculare. Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor în stomac și este reglată nervos și umoral. Distensia peretelui gastric declanșează prin reflex vago-vagal secreția de suc pancreatic bogat în enzime, continuată și intensificată apoi puternic de către stimularea eliberării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în chim determină eliberarea din mucoasa duodenală a secretinei, care, ajunsă în sânge, excită celulele glandulare pancreatice și stimulează secreția biliară și intestinală. Administrată parenteral, este distrusă de sucurile digestive. Ea determină o secreție bogată în apă și săruri anorganice (bicarbonat), dar săracă în enzime (secreția hidrolatică). Mucoasa duodenală eliberează secretină atunci când pH-ul scade sub 4 și stimulează prin intermediul acesteia producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat, care tamponează acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretină reprezintă astfel un mecanism
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de sucurile digestive. Ea determină o secreție bogată în apă și săruri anorganice (bicarbonat), dar săracă în enzime (secreția hidrolatică). Mucoasa duodenală eliberează secretină atunci când pH-ul scade sub 4 și stimulează prin intermediul acesteia producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat, care tamponează acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretină reprezintă astfel un mecanism de protecție a mucoasei intestinale față de acțiunea peptică a sucului gastric. Ajunsă pe cale sanguină la nivelul stomacului, secretina stimulează secreția de pepsină și inhibă formarea de HCl
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]