806 matches
-
și 1924. Atât ca episcop de Iași, cât și ca arhiepscop de București, acesta s-a implicat în multe poiecte culturale și a încercat să susțină presa catolică și să o dezvolte (Dănuț Doboș, "Arhiepiscopul Alex. Th. Cisar. Un mare binefăcător al institutului Presa Bună din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-10). 885 Ibidem, p. 5. 886 AARC București, dosar 126/1925, f. 342. 887 Ibidem. 888 Ibidem, dosar 127/1926-1927, f. 83. 889 Ibidem, f. 84
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929, 129/1928-1929, 130/1929-1930, 117/1928-1929, 11771928-1933, 131/1930-1932, 132/1932-1933, 134/1934-1936. 979 D. Doboș, "Arhiepiscopul Alex. Th. Cisar. Un mare binefăcător al Institutului "Presa Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 980 Proiectul de statut cuprindea 16 puncte, în care se precizau scopul înființării și modul de organizare al societății: "1. Se înființează la Iași o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
100, 3/120. 87 Despre aceasta, vezi: „Elogii pentru o nobilă doamnă”, Curierul Israelit, 19 noiembrie 1944; „Un om În vremuri de neomenie: Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" ”, Revista Cultului Mozaic, nr. 432, 15 martie 1979; „Poporul evreu nu uită binefăcătorii săi: Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" a smuls din ghearele morții peste o mie de evrei”, Revista Cultului Mozaic, nr. 532, 15 iunie 1983. 88 Scrisoarea lui Moșe Schwartz XE "Schwartz, Moșe" , unul dintre fruntașii Comunității din Roman XE "Roman
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Iosef, Avram" (doctor) (vezi supra, nota 71). 105 Depoziția sub jurământ a Vioricăi Agarici În ședința Tribunalului din București, 18 iunie 1948, ibidem, vol. 1, partea a II-a, p. 524 (USHMM, microfilm 47). 106 „Poporul evreu nu uită binefăcătorii săi”, vezi supra, nota 87. 107 O colecție de zeci de astfel de fotografii din Roman XE "Roman" se află la secția de fotografii a Muzeului Holocaustului din Washington. 108 Declarația lui David Laufer XE "Laufer, David" (vezi supra, nota
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Agarici, Viorica" , sub presiunea amenințărilor, a fost silită să demisioneze de la președinția filialei [Roman XE "Roman" ] Crucii Roșii și să se refugieze la București, casa rămânând pustie, au intrat și i-au distrus mobila”. Vezi „Poporul evreu nu uită pe binefăcătorii săi”, vezi supra, nota 87. Regimul comunist i-a confiscat parcela de pământ și casa și nu i-a recunoscut fapta nobilă. Șef-rabinul Moses Rozen a căutat-o și a găsit-o trăind Într-o crasă sărăcie. Federația Comunităților Evreiești
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
într-un proiect frumos. Istoria e lungă. Fundația Gojdu s-a constituit după moartea celui care a fost Emanoil Gojdu, unul dintre cei mai mari avocați ai Imperiului Austro-Ungar și mecena al artelor și al literelor. Un mecena cosmopolit, liberal, binefăcător al Universității din Budapesta, al Facultății de Drept din Viena. A susținut numeroase asociații de români și le-a finanțat inițiativele. Generos, la sfârșitul vieții a înțeles că uzul optim al averii sale nu se poate face decât într-un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și obiectelor, al spețelor și al stihiilor. Solitudinea poetului apare înconjurată de singurătățile microcosmice care alcătuiesc macrocosmul: "Lacrima se odihnește în ochi,/ Timpul face la fel, în sineși.//(...) Apa, în picătura ei,/ scaldă mulțimile,/ văzduhul primenește păsările/ cu aerul lui binefăcător/ Și zborul, uneori,/ în aripi se odihnește.// Somnul își doarme/ somnul în somnul lui,/ Și seva copacilor/ face la fel" (Neodihnita). Un creator care este spectatorul propriei sale solitudini, devine vrînd-nevrînd și spectatorul solitudinilor, în șir infinit, pe care le
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
de faptul că atât El cât și ei aveau să sufere aceste umilințe. Nu puteau înțelege atitudinea Lui.” E.White, Hristos- Lumina lumii, cap. Umbrele crucii. Este scris că „pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s-ar găsi cineva să moară” Romani 5:7. De-a lungul timpului, mulți oameni s-au găsit să moară pentru libertate, pentru dreptate, pentru idealuri sau pentru persoane iubite și respectate. Un Mihai Viteazul nu ar
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
nici un BINE. După un incendiu care avusese loc în oraș, speriată foarte, Harieta e nevoită să se mute. O roagă pe Cornelia Emilian să-i găsească o locuință modestă în Iași, pentru a fi împreună cu fratele ei bolnav mai aproape de binefăcătorii lor. Însă apelul Harietei rămâne fără nici un răspuns. Nu era bine ca acei aflați în suferință să fie pe aproape. Trebuiau să rămână departe. Hariete se indignează când unii contemporani, sub pretextul colectării de bani pentru ajutorarea poetului, se folosesc
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Ion Bianu, preluînd de la acesta Textele de limbă din sec. al XVI-lea și editînd, în facsimil Textele de literatură veche, dorind chiar a întregi Bibliografia românească veche cu o Bibliografie românească modernă. Tot Ion Bianu, pe care îl numea "binefăcătorul meu" este cel care-l numește "bibliograf-paleograf" la Biblioteca Academiei Române (1906). Sub conducerea sa, își trece teza de doctorat (Alexandria în literatura românească cu comisia formată din O. Densusianu, D. Russo, R. Ortiz și D. Onciul și tot Bianu este
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
sau a schiturilor și a metocurilor de călugărițe în schituri și metocuri de călugări se aprobă de către chiriarh, aducându-se la cunoștința Consiliului eparhial. (3) În mânăstirea, schitul sau metocul date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora. ... Articolul 76 Potrivit menirii sale, fiecare mânăstire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria: a) să-și rânduiască programul în așa
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
sau a schiturilor și a metocurilor de călugărițe în schituri și metocuri de călugări se aprobă de către chiriarh, aducându-se la cunoștința Consiliului eparhial. (3) În mânăstirea, schitul sau metocul date în folosință prin sfințire, niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora. ... Articolul 76 Potrivit menirii sale, fiecare mânăstire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria: a) să-și rânduiască programul în așa
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
și cea de profesor la universitate, care devenise țelul lui Heine. Heine și-a justificat convertirea, spunând că aceasta a fost „biletul său de intrare în cultura europeană”. De fapt se pare că nu a fost chiar așa. Vărul și binefăcătorul său, compozitorul Meyerbeer, nu a fost nevoit să se convertească pentru a pătrunde în cultura europeană. Pentru tot restul vieții, Heine a s-a confruntat cu elementele incompatibile ale dublei sale identități, germane și evreiești. Heine este cel mai bine
Heinrich Heine () [Corola-website/Science/300132_a_301461]
-
este notată data, 6915 (14079, indictionul 15, crugul soarelui 27, al lunii 18, când a început scrierea sa la Mănăstirea Bistrița. În introducere se fac considerații generale privind milostenia și mântuirea, apoi se arată că înscrierea în pomelnic a dreptcredincișilor binefăcători se făcea numai cu „sfatul egumenului și (a) tuturor celor întru Hristos frați”. Sunt pomeniți, în continuare, „binecinstitorii domni ai Moldovlahiei”. Despre domnii din secolul al XIV-lea, începând cu Bogdan I și sfârșind cu Iuga, nu se dau nici un
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
deci pomelnicul a fost scris într-un răstimp d aproape trei secole. Început în 1407, după ce Dometian a fost rânduit stareț al Mănăstirilor Neamț și Bistrrița, pomelnicul a fost retranscris, completat cu nume noi de domni, ierarhi, călugări și dreptcredincioși binefăcători și tălmăcit în limba română. Pe cât se știe, n-a pus nimeni, până acum, sub semnul întrebării locul unde s-a scris pomelnicul și nici autorii sau scriitorii acestui valoros document istoriografic. Din cuprinsul, său reiese limpede că locul unde
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
acestui sfânt locaș”. Scriitorii pomelnicului nu apar cu numele lor, sunt deci, anonimi, dar din cuprinsul său reiese că ei erau călugări care, cu siguranță, viețuiau la Bistrița. De pildă, hotărârea normativă de a scrie, în pomelnic, numele ctitorilor și binefăcătorilor, numai „cu sfatul egumenului și atuturor celor întru Hristos frați”, fusese luată în mănăstire; considerațiile teologice privind milostenia, răsplata și mântuirea, pe care le întâlnim în introducere, sunt făcute, foarte probabil, de un monah; menționarea corectă a rangurilor și titlurilor
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
car cunoșteau bine terminologia bisericească; referiri la vestiții copiști și miniaturiști din Mănăstirile Neamț și Putna - Gavriil, Paladie, Teodor - de asemenea, demonstrează că alcătuitorii pomelnicului erau monahi; în sfârșit, cine putea ști mai bine de unde erau unii monahi, ctitori și binefăcători - unii de la Neamț, alții de la Probota, Bisericani și Râșca - decât călugării care viețuiau la Bistrița! Cel mai probabil, acestă lucrare istoriografică, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a fost scrisă ori la altarul bisericii, ori al egumenie sub îndrumarea egumenului, ori în chiliile
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
zăpada cade la începutul lunii decembrie. Există și excepții când ninge la începutul lunii noiembrie, însă stratul de zăpadă nu depășește de obicei 60-70 cm. În regiune bat vânturile neregulate de sud-vest care uneori aduc seceta, alteori vin cu stropi binefăcători de ploaie. Printre cele mai frecvente vânturi se află Austrul numit de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
construită în 1705, ca biserică unită. Biserica, construită din piatră, cu turlă în stil baroc, este dintre cele mai vechi construcții de acest fel din cuprinsul județului Sălaj. Are hramul „Schimbarea la față”. Nu se cunosc numele ctitorilor și a binefăcătorilor, însă contribuția celor 50 de familii de săteni la acea dată a fost decisivă. Prima școală din sat este considerată cea mai veche din Sălaj, un act afirmând existența ei în anul 1851. Actuala școală a fost ridicată pe cheltuiala
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de Laszlo Suky (1741-1791), pe atunci curatorul Bisericii Unitariene și prim curator al Școlii superioare din Cluj, ultimul urmaș al celebrei familii nobiliare Suki. De altfel acesta și-a lăsat, prin testament, toată averea bisericii, devenind astfel cel mai mare binefăcător al bisericii unitariene din secolul al XVIII-lea.
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
din Saramas. Ioan Batranu (1953-1971) a venit la 1 noiembrie 1953. Era originar din comuna Harman. La 29 septembrie 1963, consiliul parohial a hotărât că toți credincioșii ce au donat 1.000 lei să fie numiți "ctitori", iar ceilalți doar binefăcători. Ctitori sunt: cântărețul Vasile Popica, Gheorghe Bularca, Petru Gusba, Nicolae Popica, iar binefăcători: Constantin Bocarnea, Ioan Bocarnea, Cristifon Purecel, Iuliu Moldovan, Susana Gabor, Alexandru Terzea, Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a pensionat. A urmat pr.
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
din comuna Harman. La 29 septembrie 1963, consiliul parohial a hotărât că toți credincioșii ce au donat 1.000 lei să fie numiți "ctitori", iar ceilalți doar binefăcători. Ctitori sunt: cântărețul Vasile Popica, Gheorghe Bularca, Petru Gusba, Nicolae Popica, iar binefăcători: Constantin Bocarnea, Ioan Bocarnea, Cristifon Purecel, Iuliu Moldovan, Susana Gabor, Alexandru Terzea, Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a pensionat. A urmat pr. Adrian Boghici (1971-1976), transferat de la Iarăși. Cu contribuția credincioșilor din parohie, în vara
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
pe mâinile unei rude(?) sus-puse, preotul Guillaume de Villon, care l-a crescut, îngrijit și educat între zidurile bisericii Saint-Benoît-la-Bétourné. Adolescentul François va menționa cu recunoștință că a avut șansa să fie "„eliberat din lanțurile sărăciei”" de câtre tutorle și binefăcătorul său, care i-a facilitat și admiterea la pretențioasa universitate catolică (la vremea respectivă) Sorbona, aflată în vecinătate, unde G. de Villon era profesor de drept canonic. François de Montcorbier (în , după cum a fost înregistrat în registrele universității) a obținut
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Testament” (1456) în care, printre altele, după o crimă și un jaf, poetul încearcă să-și îmbuneze protectorul, s-ar părea, fără reușită, deorece numele părintelui Guillaume de Villon nu a mai fost menționat ulterior. Deși Villon și-a considerat binefăcătorul ca "„mai mult decât un tată”" (""plus que père"" - p. 9 și 53) M.e. Guillaume Villon sau, de Villon, M. Nagel susține, pe baza octetului IX din „Micul Testament” și a octetului 23 din Marele „Testament”, că preotul nu
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]