818 matches
-
și chiar înainte ca situația să atingă o fază tragică, am aranjat o abilă campanie preliminară de publicitate și le-am angajat in corpore pentru ceea ce este în general considerat un scop perfect legitim. Într-adevăr, aceste femei își cunosc binefăcătorul și se consideră în mod special ca agenții mei personali. Jefferson Dayles făcu o pauză, apoi continuă politicos: - Sper, domnule Craig, că aceasta va explica în oarecare măsură metoda ciudată prin care ați fost adus în fața mea. Domnișoara Kay Whiterwood
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
a casierului de bilete și magazionier Mihai Emanoil, care s-a stabilit definitiv în Hlipiceni. Cu timpul, după școlarizare și instruire, toate posturile, în afară de cel de șef de gară, au putut fi ocupate și de băștinași. Acest lucru a fost binefăcător, care a adus mari și multe schimbări în viața oamenilor: străbaterea distanțelor într-un timp de 8-10 ori mai repede, scutire de efort, lărgirea ariei de cunoaștere, trimiterea de corespondență și mărfuri, obiecte, vietăți, în deplină siguranță, apoi noi locuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a casierului de bilete și magazionier Mihai Emanoil, care s-a stabilit definitiv în Hlipiceni. Cu timpul, după școlarizare și instruire, toate posturile, în afară de cel de șef de gară, au putut fi ocupate și de băștinași. Acest lucru a fost binefăcător, care a adus mari și multe schimbări în viața oamenilor: străbaterea distanțelor într-un timp de 8-10 ori mai repede, scutire de efort, lărgirea ariei de cunoaștere, trimiterea de corespondență și mărfuri, obiecte, vietăți, în deplină siguranță, apoi noi locuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
li se recunoaște un drept de proprietate asupra regiunii Balcanilor. S-au mai pus înainte și considerațiuni de recunoștință. România știe să-și împlinească datoriile de mulțumire; ea a dovedit aceasta totdauna. Ea nu-și uită nici istoria, nici numele binefăcătorilor ei; ea cinstește, în Caterina cea Mare și în Nicolae I pe generoșii făptuitori ai tratatelor de la Cainardji și de la Adrianopol. Dară ea-și aduce totodată aminte și de toate acele sacrificii pe cari și le-a impus pentru mărirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cred că nu întâmplător, tocmai cu Maria Magdalena. Despre femeile respective ni se spun două lucruri capitale: că fuseseră vindecate la un moment dat „de duhuri rele și de slăbiciuni” (ca urmare, deducem noi, au hotărât să-l urmeze pe binefăcătorul lor) și că făceau parte din „lumea bună” a Magdalei, printre ele aflându-se chiar soția unui „epitrop”, rang de mare demnitar la curtea regelui Irod. Femeile din anturajul lui Isus nu au o simplă funcție decorativă. Dimpotrivă, ele își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu o scurtă prezentare a atribuțiilor fiecăruia: Uriel veghează asupra lumii și tartarului; Rafael, asupra duhurilor oamenilor (îngerul Providenței); Raguel („prieten al lui Dumnezeu”) pedepsește luminătorii (stelele sunt însuflețite, la fel ca în cosmologia greacă); Michael are grijă de oamenii binefăcători și de popoare; Sariel „se ocupă” de cei care păcătuiesc împotriva duhului; Gabriel are în grijă paradisul și heruvimii; în sfârșit, Remiel (derivat dintr-un verb care în ebraică înseamnă „a se ridica”) e „responsabil” cu învierea. Capitolele XXXI-XXXVI dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se terminase bateria. Din șirul meu de minciuni, asta era nesemnificativă. Pe parcursul săptămânii care a urmat, am tot mutat cartea de colo-colo. Așa cum unii dintre cei care se ascunseseră se furișaseră din pivnițe în dulapuri și apoi în grote atunci când binefăcătorii începeau să se teamă, vecinii deveneau suspicioși sau banii cu care cumpărau tăcerea unora se terminau, așa găseam și eu mereu locuri noi unde să îmi ascund povara. Am luat-o din torpedou și am pus-o la loc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
chiuveta de la bucătărie și În debara găsi niște căldări galbene de plastic și urcă la loc. Realiză că are anxietățile tipice rudei sărace. În mod clar Îi displăcuse casa asta, Întotdeauna. Găsise că-i e greu, câtă vreme mânca pâinea binefăcătorului, să se poarte firesc aici. În plus, tot acest comfort dens, camerele pline ochi de piese de conversație, puncte de atracție, stăteau pe o fundație de nulitate. Opera domnului Croze, cu gura lui de boboc de trandafir, nările proeminente, pieptănătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de bani făcătoare de minuni. Astfel am devenit martor. Ai fi putut, cu un braț prelungit după voie, să arunci undița. Cu câțiva tovarăși, te-ai fi transformat, dacă nu în delincvent, atunci, conform unui plan bine gândit, într-un binefăcător, într-un Robin Hood fericindu-i pe săraci, atât de aproape era ispita celor mai noi articole de cult. Până atunci, salariul meu pe șantiere era de nouăzeci și cinci de Reichspffennigi pe oră. Cu ore suplimentare, se aduna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
față de Mișu. - Of, ce mi s-au umflat gleznele! începuse chiar să vorbească singură prin casă. Țin apă, asta e! În toate aceste supărări era însă și ceva bun: gândul sinuciderii nu o mai vizitase în ultima vreme. Simulatul, dar binefăcătorul instinct matern îi învie un instinct mult mai prețios, acela al autoconservării. În plus, printr-un ciudat mecanism al destinului și legii compensației, Contesa îi preluase cumva vocația sinuciderii. Deși cele două nu se cunoscuseră niciodată, erau legate prin doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
băuturi. Din când în când, această lungă sesiune de degus tare bahică îl făcea pe bravul căpitan să apeleze la sprijinul lui Tintin spre a se întoarce în cabina sa, de unde un sforăit ritmic și sonor anunța apoi sosirea somnului binefăcător. Indiferent la peisajul marin, zidit în lumea sa de calcule și de formule, Tournesol își consuma energia reflectând, în fața unui carnet pe care nu îl părăsea niciodată - înnegrind pagină după pagină, cu sentimentul că niciodată nu este prea târziu să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
trebuia să spun asta și altora”. Criticii de ocazie și cârcotașii ar putea găsi aspecte encomionice în capitolul dedicat Forever-ului, dar oricine va avea o asemenea experiență de redobândire a echilibrului și vitalității ar fi tentat să aducă laude binemeritate binefăcătorilor săi, trezirea la o nouă viață aduce o mare bucurie care se cere împărtășită. Iată un moment pe care autoarea îl prezintă cu căldură și bucurie, elemete care fac ca această carte să fie interesantă și apreciată: “..... a venit soțul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și nenumărate greșeli de tipar grosolane din edițiile precedente, greșeli care uneori schimbau enorm sensul originalului; apoi vor fi adnotate și comparațiile cu Biblia, În care sunt condamnați vehement creatorii acestei cărți scandaloase. („Mâna lor nu era călăuzită de mâna Binefăcătorului.“) Se poate spune că truda sa nu a fost zadarnică. Orice editor al Conspirației, și nu numai din Franța, ci oricare editor serios, care nu se mulțumea cu o glorie imediată și nu se gândea numai la beneficiul financiar va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vale să-și vândă măturoaiele. De câte ori îl îmbie pe Ilie cu un măturoi, acesta îl ia și îi dă de trei ori prețul pe el. De câte ori îl lua în căruță, de atâtea ori țiganul voia să-i dăruiască un măturoi binefăcătorului său, dar acesta îi spunea cu blândețe: Dar tocmai mi-ai dăruit unul". "Mi-ai dat de trei ori cât face măturoiul", zicea țiganul, cumva bucuros de bani, cumva dorind să-l răsplătească pe acest om care-l purta prin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
căruț de măturoaie, te vei întoarce cu de-ale gurii la copilași". Țiganul se uita la mânz, se uita la Ilie, încă mai credea că visează. Nu a putut zice decât: "Bogdaproste, omul lui Dumnezeu" și a plecat din ograda binefăcătorului său știind că acesta i-a ales o Cale grea, dar că la capătul acesteia țiganul nu mai era atât de țigan. Va fi fiind și el om în rând cu lumea. Coborând dealul, se gândea în sinea lui: oare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cândva, vârsta candorii: au fost copii blânzi, niște mucoși care plângeau în hohote când era tăiată o găină. Și ce-a ieșit din ei? E limpede, Actorul e din aceeași stirpe și nu urmărește decât surparea autorității de drept. Răul binefăcătorului său. Regele-mi dorește același lucru, dar se abține. Nimeni nu-i susține mai bine decât mine fantasmagoriile lui păgubitoare. Înseamnă că am putere; trebuie s-o exercit. ACTORUL. Dă-mi tăria, Doamne, să o fac. Să pier, aidoma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
îndoiesc că institutul ar mai exista. Normal că avem o părere foarte bună despre el pentru asta. — Vă rog să nu credeți că vă învinovățesc. N-o fac. Dar v-a trecut vreodată prin minte că e la fel de probabil ca binefăcătorul dumneavoastră să meargă să-și facă nevoile în grădina altcuiva la fel cum o face Streicher în a voastră? V-ați gândit vreodată la asta? Mă izbește cât de murdar e cartierul în care trăim și îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
femeie târâtă de întâmplare, pe care am violat-o, am supt-o, am tras-o în țeapă. Dedesubt, mâini de gumă, nu ale mele, și totuși atât de ale mele, candide cârlige în lumea în care mă afișez ca un binefăcător. Bisturiul electric. Cauterizarea vaselor. Sunt încă afară, mă așteaptă. O să mă oprească așa îmbrăcat în halatul de chirurg, ce mod ridicol de a fi arestat. Pensă Kocher. Tampoane. Îmi lasă timp pentru regrete, iată de ce nu m-au prins mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nepătate vreodată de masa neagră a unui arbore, netulburate vreodată de pasul unui trecător sau de lătratul unui câine. Marele oraș tăcut nu mai era atunci decât o adunare de cuburi masive și inerte, în mijlocul cărora numai efigiile încremenite ale binefăcătorilor uitați sau ale oamenilor mari din vechime, înăbușiți pentru totdeauna în bronz, încercau, cu falsele lor obrazuri de piatră sau de fier, să evoce o imagine degradată a ceea ce fusese omul. Acești idoli mediocri tronau sub un cer dens, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
aceștia s ar fi aflat cu toții la un loc, Într-o presupusă epocă de piatră. Strînși În aceeași peșteră, pădure. Alfa, un fel de duh sfînt ce cobora un rod mult așteptat asupra unor femei necunoscute; putea fi socotit un binefăcător. Cui făcuse Thomas rău Însămînțînd, indirect, nu se știe cîte pîntece? Încercase, uneori, chiar el să răspundă, fiindcă nu cei care vorbeau În fel și chip despre asemenea lucruri erau În situația lui. Însă nici el nu mai era cel
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
capul. Îl recunoscu pe intrus, dar nu îl onoră cu vreun gest. Musafirul rămase în ușă, nesigur dacă să intre. Așteptarea nu dură decât o clipă. Tolea forfecă aerul cu picioarele și sări drept în prag, în fața fantomeu. — Deci, dumneata, binefăcătorule! Ceas bun... Reverență până la pământ. Apoi, un pas în lături, să facă loc înaltului oaspete. Acesta se decise, în cele din urmă, la singura acțiune posibilă: zâmbi. Îl privi pe profesor și lăți zâmbetul. Da, chiriașul era același. Pantaloni reiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la noi nici flori nu mai sunt decât pentru eroi. Vai, păcatele mele, numai ’mneavoastră țineți sufletul meu cătrănit... Și-ar șterge palmele de șorțul albastru încă și încă o dată, până s-ar apleca brusc de mijloc, să sărute mâna binefăcătorului. Ce faci, ți-am mai spus că nu sunt popă, pfui, fui, să nu te mai ploconești așa, doar ți-am spus. Mai bine cântăm noi doina aceea care zici că te rupe și după aia te lipește la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
deci și numărul. Dacă perfectul handicapat, concentrat, disciplinat, subordonat, cum se cere omului nou, nu aude și nu vorbește, cum prevedea Statutul, atunci o fi în preajmă nevasta, sora, menajera, fiul care să răspundă. Nu răspundea nimeni. Dacă nu vrea Binefăcătorul, Marele Măsluitor, n-ai ce face, nu poți forța roata norocului. Ba poți, uite că poți... perseverezi. Până și Marele Nevăzut se plictisește, cedează, doar e facut după chipul și asemănarea noastră, așa scrie în Cartea Cărților noastre de identitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Doina lui Eminescu. Abia când a început să citească și al optulea ins, misterul s-a dezlegat. Omul nu numai că ținea cartea invers (era volumul trei din Mucenicul zilelor, capitolul șaisprezece, „în care Rapsodil Goncea pornește să-și caute binefăcătorul“), dar începuse să vorbească fără să deschidă gura, ca un ventriloc. Și nici paginile nu le mai întorcea. Stătea cu mâinile întinse, cu cartea între ele, ca o tavă goală pe care tot aștepți să vină să ți-o ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dimineață sau după-masă. Când mai erau șapte minute, Victor o zări coborând dintr-o Dacie roșie. O abordă imediat: D-ră Sorina, știu că sunteți grăbită dar aș vrea să stăm un minut de vorbă. Se poate? A, sunteți domnul Popa, binefăcătorul nostru! Doamne, cât mă bucur să vă revăd. Te pot ajuta cu ceva, ești bolnav, sau doamna mata este bolnavă?! Suntem bătrâni și bolnavi amândoi ..., Liniștiți-vă, vă programez pe amândoi la anlize, vorbim cu un medic, plătesc eu totul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]