1,685 matches
-
de bună dispoziție, dar încercam să nu las să se vadă asta, pentru că restul ar fi observat poate că devin prea atașată de el și deja aveau destule motive de îngrijorare în privința mea. Ar fi putut chiar să zică vorbe binevoitoare - că eram tânără, că o să am și eu copii cândva etc. și știam sigur că nu sunt pregătită să-i aud. L-am dus pe JJ în casă să-și ia „pălăria de plimbare“. Când mama căutase o pălărie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mustață. Fermieri din Africa de Sud sau Imami din Pakistan. P.S.: Nu îmi mai da sfaturi. Sâmbătă seara Rachel m-a invitat la ea și la Luke - o ofertă pe care nu o puteam refuza. Doar dacă voiam să aud o predică binevoitoare. M-am simțit destul de bine până când, după vreo două ore, m-a cuprins panica, o senzație care începea să pară înfiorător de cunoscută: trebuia să plec. Rachel n-avea să mă lase să plec decât după ce mă interoga îndeaproape asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ceva“ nedefinit. Dacă nu obțineam ceva ce îmi doream - o slujbă, un autobuz, o pereche de blugi de mărimea potrivită - aveam obiceiul să spun că „n-a fost să fie“, ca și cum ar fi existat o divinitate, un fel de păpușar binevoitor, care avea un scenariu pentru noi toți. Unul căruia îi păsa de hainele pe care le purtam. Dar acum când eram încolțită, acum când chiar conta, realizam că nu știam ce să cred. Nu credeam că Aidan era în rai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Am râs în hohote până când mi-au dat lacrimile. Dar nu era un râs firesc, și cei doi erau vădit șocați. Eugene m-a luat în brațe, apoi Ornesto ne-a strâns în brațe pe amândoi, o îmbrățișare stranie, dar binevoitoare, de grup. — O să fie mai bine, să știi, mi-a promis Eugene. Chiar o să fie mai bine. Capitolul 18tc "Capitolul 18" Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Lucky Star PI@yahoo.ie Subiect: Slujbă! Mi-e rușine să-ți spun, Anna. Filarea Dettei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mult mai încâlcite decât a noastră. În realitate, era atât de solicitat, încât am fost nevoiți să stăm două ceasuri în sala de așteptare până să isprăvească treaba cu alte șase cliente. De îndată ce Salma își expuse cazul, afișă un zâmbet binevoitor, jurându-se că peste șapte zile problema ei va fi dată uitării. — Vărul tău are în cap un diavol minuscul pe care va trebui să-l alungăm. Dacă ar fi aici, l-aș vindeca pe loc. Dar am să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zece ani în urmă. Warda l-a servit ca pe un oaspete de vază, i-a oferit sirop de migdale și a pus dinaintea lui un imens coș plin cu struguri, caise, pere și prune. În schimb, a căpătat zâmbete binevoitoare și cuvinte menite s-o îmbărbăteze. Apoi ea s-a retras îndărătul unei uși, lăsându-ne să discutăm. Restul anului s-a scurs în întregime în neobosite demersuri și interminabile consfătuiri. Uneori, persoane din afara familiei veneau să ni se alăture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
interlocutorul meu cam pe când se putea trage nădejde că ciuma va dispărea. — Epidemiile precedente s-au isprăvit toate înainte de începutul lunii mesori. L-am rugat să repete ultimul cuvânt, pe care credeam că nu-l auzisem bine. Avu un zâmbet binevoitor. — Mesori este, în limba coptă, luna din an în care creșterea apelor ajunge la punctul de vârf. Am murmurat: — Egiptul are măcar calitatea de a fi musulman, dacă Nilul și ciuma urmează tot calendarul faraonilor. După modul de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să sculpteze, dar orice înfățișare a chipului este condamnată. E considerată o sfidare la adresa Creatorului. — I se aduce o prea mare cinstire artei noastre dacă se crede că ea poate rivaliza cu Creația. Făcuse o strâmbătură de uimire și întrucâtva binevoitoare. Mă văzusem silit să replic: — Nu este oare adevărat că Michelangelo, după ce l-a sculptat pe Moise, i-a poruncit să meargă sau să vorbească? Raffael zâmbise, șiret. — Așa se povestește. Asta încearcă să evite oamenii din țara mea. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mat, barba aia, zâmbetul veșnic satisfăcut... Nu se putea să mă înșel! Se cuvenea totuși să întreb: — Cum se numește omul ăsta? — Messer Abbado. Este unul dintre cei mai bogați armatori din Neapole. Abbad din Sousa! Am murmurat o înjurătură binevoitoare. Îl vezi curând? — Din mai până în septembrie e deseori plecat în călătorie, dar iarna și-o petrece în vila sa dinspre Santa Lucia. Punând mâna pe o foaie de hârtie, am compus la repezeală un mesaj destinat celui ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Sunt treaz. Se ridică. — Pleci acum? Se așezară în grădină, la masa de sub copaci. Pe cer sclipeau ultimele stele. O briză ușoară adia dinspre mare, aducând miros de apă sărată și de flori. Lumea părea ieșită din mâinile unui zeu binevoitor. Ce facem acum? Titus tăie câteva felii din pâinea rotundă pe care un sclav o pusese pe masă, împreună cu laptele și brânza. Ce facem acum, dacă Otho a murit? — Ne întoarcem să păzim granița. — Vitellius va fi împăratul nostru. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de pe la vânzătorii din dughene, terorizându-le pe semenele domnișoarei Jyotsna sau ale lui Pinky. De ce să facă așa ceva, când puteau foarte bine să capete de mâncare mult mai ușor, stând pur și simplu lângă Sampath și primindu-i pe oamenii binevoitori care veneau sus tocmai în scopul, după câte se părea, de a aduce alune și banane? Pline de afecțiune, maimuțele femele îl țesălau pe Sampath când acesta stătea, mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mănăstirească? Bietul fotograf fu așa surprins că-și scăpă geanta cu echipamentele. — Nu-i da atenție, spuse împăciuitor domnul Chawla. Știe el cumva lucrurile astea. Dar, te rog, nu-ți face griji, nu mai spun nimănui. Și totuși, în ciuda cuvintelor binevoitoare ale domnului Chawla, fotografului îi trebuiră câteva minute bune să-și revină și să-și adune puterile ca să se urce la loc în copac. Împreună cu domnul Chawla, puse pânza în spatele lui Sampath și, atârnând nesigur de crengi, făcu tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Selinei Street, tot cursul vieții mele s-a schimbat sau s-a transformat imperceptibil. Antipaticul apartament a răspuns încet prezenței feminine cu un geamăt smuls de efort. Își aranjează ținuta greoi, cu mișcări stângace, încercând să pară drăguț, atent și binevoitor. Doar arareori lasă să-i scape prin mască o privire în care tremură licărul nesincerității. Își rafinează comportamentul. Își pune în ordine prosoapele. Îl pune pe burlac la treabă. Da, chiar și pentru nările mele înfundate, mirosul din casă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și sportul și spun al meu mult mai des decât o facem noi, au ceea ce bărbații numesc încredere în sine și te acuză pentru crimele pe care li se pare lor că le-ai comis, sunt teroriști care conspiră, dictatori binevoitori), dar sunt pământene, și ne seamănă atât de mult. Femeile sunt mai civilizate. Gagicile sunt sexul slab. Îți pot da dureri de cap acasă, dar nu-ți fac zile fripte pe stradă. Bărbații sunt adesea mânați de femei să descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
poate lua chip protector, binevoitor. Frumosul și urâtul sunt valabile doar în arta Occidentului? Altfel spus, doar în arta Occidentului le înțelegem în acest fel? O mască oribilă în concepția unui european poate fi, pentru un trib primitiv, un zeu binevoitor; la fel cum pentru un străin imaginea lui Christos răstignit poate părea îngrozitoare, iar pentru un creștin, nu1. Ceva frumos pentru un popor sau pentru o epocă poate fi urât pentru alta și invers. Aceasta pare o concluzie evidentă care
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
compania mea sau nu, dar m-am dus la el. —Scuză-mă, acest scaun este ocupat? S-a uitat în sus, cu gândul în altă parte, de parcă era adâncit într-o reverie. —Sam, zise el. Nu era un salut foarte binevoitor, dar nici nu a fost spus, de exemplu, cu resemnarea cu care o întâmpinam eu de obicei pe Baby. În aceste circumstanțe, asta a ținut loc de „bun venit“. M-am așezat lângă el. —Ce mai faci, Simon? — Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Înghiți ambele gogoși. Ideea de a-l minți pe tata În mod sistematic Începea să mă apese, ceea ce i-am și comunicat lui Fermín de Îndată ce tata plecă să ducă un comision. — Daniel, relația patern-filială se Întemeiază pe mii de minciuni binevoitoare: Moș Crăciun, ZÎna Măseluță, capeți ceea ce meriți și așa mai departe. Asta e una dintre ele. Să nu te simți vinovat. CÎnd veni momentul, am mințit din nou și m-am Îndreptat spre domiciliul Nuriei Monfort, căreia Îi păstrasem atingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
speranța de a recupera timpul pierdut grație unui miracol al sfinților pe care Îi vizita cu atîta devoțiune În capelele catedralei. Mi-l imaginasem ca pe un căpcăun, o făptură nemernică și răutăcioasă, Însă mi s-a părut un om binevoitor, orbit poate, pierdut, ca toată lumea. Poate pentru că Îmi amintea de tata, care se ascundea de toți și de sine În acel refugiu de cărți și de umbre, poate pentru că, fără ca el s-o bănuiască, ne unea și năzuința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
viața. Nu teatrul ca viața, ci viața ca teatrul - astfel se poate defini specificul viziunii lui Caragiale ca dramaturg. În această privință, opera sa este o excepțională cronică a evoluției burgheziei, prezentată în toată gama de viziuni comice: de la cronica binevoitoare până la satiră și de la simpla caricatură, la grotescul monstruos: „simt enorm și văd monstruos”, zice Caragiale. Având simțul și gustul comicului enorm, Caragiale sa îndreptat cu deosebire spre caricatură. Despre aceasta, Paul Zarifopol notează: „Caricatura în opera lui Caragiale este
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
el o cămașă cadrilată și un șort negru și doar ultimul - cel care nici nu s-a ridicat din pat - are o pijama nouă, lucioasă și puțin cam mare pentru el. Păi bine, măi băieți, zice Grințu cu o voce binevoitoare, de ce nu vreți voi să m-ascultați, mă? Dacă s-a furat ceva din vreo cameră În timpul ăsta, ai? Cei doi care au dormit Îmbrăcați stau În picioare, s-au proptit cu câte o mână de masa din mijlocul camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mâna în ciuf. Cât ai clipi din ochi furtuna a încetat, cerul s-a înseninat, iar Părerea de Rău s-a întors în peștera ei. Roland, după această ispravă, a cerut Morganei cheile temniței, iar zâna , făcând acum o mutră binevoitoare, i-a întins o cheie de argint, spunându-i să umble binișor cu ea, fiindcă dacă ar sparge broasca, vor fi pierduți cu toții; un sfat care-l puse pe gânduri și l-a făcut să-și spună că Puțini dintre
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mod. Aștepta cu două fete uimitor de frumoase - asistentele lui, ne asigurase, dar fiecare făcuse probabil una sau două ture În rolul de iubită - pe covorul roșu, care fusese Întins pe pistă, cu un zâmbet cald care-i lumina fața binevoitoare. Costumul său era strâmt și se mula În modul acela care le e permis doar europenilor, iar combinația sa monocromă de cămașă și cravată verde nu făcea decât să-i lumineze pielea Închisă la culoare, părul negru și ochii verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
inventeze ca să fie ascultat din bancă! De obicei, profesorii, când ne examinau, ne scoteau la catedră. Simulescu era pregătit rareori, și cum avusese prilejul să se convingă că suflatul este cu atât mai eficace cu cât este mai aproape de colegul binevoitor, se hotărâse ca, măcar la câteva materii, să facă în așa fel ca să fie ascultat numai din bancă. Văzând că-i merge bine și că frații îi suflau conștiincios, s-a complăcut în situația creată, și aproape două luni de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bancă. Văzând că-i merge bine și că frații îi suflau conștiincios, s-a complăcut în situația creată, și aproape două luni de zile a fost examinat la toate materiile din bancă! Pentru aceasta, însă, a avut absolută nevoie de binevoitorul meu concurs. Într-o bună dimineață, m-am trezit cu el că mă cheamă deoparte și-mi spune pe un ton mai mult decât confidențial: ― Mă Băjenărică, vreau să te rog ceva... fac cinste! ― Bine, dom'le, dacă pot... ― Mă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-mi spui cine a tras semnalul de alarmă? Țiu să știi că această mărturisire îți ușurează foarte mult situația! Hm...! Auzi, șmecherie! Dar dacă l-aș fi tras eu, mi-ar fi convenit să mă dea în gât vreun coleg binevoitor? Și-apoi habar n-aveam. ― Nu știu, domnule director! ― Ia gîndește-te bine, poate că-ți aduci anume, băiețaș! ― Din moment ce nu știu, cred că e imposibil să-mi amintesc. ― Ce-ai făcut la cofetărie? ― Am stat cu ceilalți colegi ai mei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]