699 matches
-
prin scăderea cantității de oxigen solvit în apă. Chiar după dispariția peliculei de petrol, algele planctonice afectate mai grav, se refac mai greu, locul lor fiind luat de alte specii de alge mai rezistente, ceea ce determină schimbări profunde în structura biocenozei (Ramade, 1977). Petrolul din peliculă suferă treptat transformări, unele din produse, cele mai volatile se evaporă și ajung în atmosferă, altă parte este dispersată în apă, ceea ce sporește treptat suprafața de contact cu apa și facilitează pătrunderea în diferite organisme
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
transportului ionilor de calciu în organism datorită reducerii activității unor enzime precum ATP-aza, etc. Influența indirectă a pesticidelor asupra ecosistemelor este foarte complexă; prin efectele pe care le au pesticidele asupra fluxului de energie, a circuitului nutrienților sau asupra autocontrolului biocenozei, acestea deteriorează adesea rețelele trofice care reprezintă practic compartimentul de ciclare a elementelor minerale, conducând la modificări profunde ale circuitelor biogeochimice. De exemplu, în cazul circuitului oxigenului în ecosistemele acvatice, acesta este afectat ca urmare a diminuării procesului de înmulțire
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
parte la scăderea consumului de dioxid de carbon de către plantele acvatice, iar pe de altă parte, moartea plantelor provocată de pesticide, conduce la creșterea cantității de dioxid de carbon din apă și implicit la diminuarea cantității de oxigen, modificând profund biocenozele acvatice. Circuitul carbonului poate fi afectat de fungicide și bactericide care acționează asupra descompunătorilor și detritofagilor, grupări cu rol esențial în menținerea fertilității solului și mineralizării substanțelor organice. De asemenea, circuitul azotului poate fi afectat prin aplicarea pesticidelor, acestea determinând
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și în cele terestre. Tratamentul cu pesticide influențează și relațiile pradă-prădător. Aplicarea ierbicidelor în ecosistemele acvatice are ca efect scăderea cantitativă a sursei de hrană pentru nevertebratele ierbivore, diminuarea substratului (macrofiteă pentru fauna fitofilă, determinând scăderea diversității și simplificarea structurii biocenozei cu consecințe asupra transferului de energie și substanță din ecosistem. O altă problemă a folosirii intensive a pesticidelor se referă la crearea de adaptări specifice ale dăunătorilor, în scopul obținerii rezistenței la acțiunea acestor substanțe. Astfel, multe specii de dăunători
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
poate fi naturală sau culturală (accelerată). În cazul eutrofizării naturale, cauza este acumularea treptată de nutrienți și materiale transportate de apă de la suprafața terenurilor (eroziuneă sau din subteran, având ca efect colmatarea primară sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
prin mobilizarea rezervorului bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea condițiilor de biotop (modificarea regimului de lumină/oxigen); perturbarea productivității biologice; redimensionarea, anularea sau apariția de noi conexiuni între populațiile biocenozei. Procesul de eutrofizare determină scăderea calității estetice a apelor ca urmare a înfloririlor; deteriorarea calității organoleptice a apei; îngreunarea procesului de potabilizare (datorită colmatării filtrelor); modificarea regimului de oxigen în apă (ceea ce determină mortalitate în masă, scăderea cantității și calității
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pe o distanță de 1-3 km în aval de punctul de deversare și pe verticală, poate ajunge la jumătate din adâncimea apei. Perturbarea ciclului termic sezonal, care se poate manifesta în mai multe feluri: prelungirea verii fenologice, exprimată prin dezvoltarea biocenozelor, mai ales a producătorilor primari (alge și macrofiteă, cu alte cuvinte sezonul de dezvoltare a producătorilor primari. La noi în țară, dezvoltarea normală a acestor plante se face dei aprilie-mai până în octombrie-noiembrie. În cazul deversării apelor de răcire, vara fenologică
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
afectată starea trofică a ecosistemului respectiv datorită perturbării regimului nutrienților, fie în mod direct prin afectarea solubilității, fie indirect, prin influențarea ratei de transfer între diferitele compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice Odată cu creșterea demografică și cu intensificarea exploatării resurselor biologice în vederea satisfacerii necesităților umane, intervenția omului în ecosferă a căpătat un caracter abuziv, ceea ce a condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
protecție a pădurilor la scară planetară. Suprapășunatul Pășunatul intensiv de către animalele ierbivore are drept consecință directă distrugerea covorului vegetal. Există o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă este depășită (numărul de animale creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității prădătorilor, poate crește și frecvența bolilor și paraziților. În cazul animalelor domestice, lucrurile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele fluviului și cele de tip lacustru din Luncă, iar pe de altă parte, schimburile dintre biocenozele deltaice și cele marine. Se poate vorbi de contribuția îndiguirilor la multiplicarea efectului de barieră în calea migrației organismelor acvatice, datorită fragmentării habitatelor. Planctonul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o parte schimbul de componente biologice între biocenozele fluviului și cele de tip lacustru din Luncă, iar pe de altă parte, schimburile dintre biocenozele deltaice și cele marine. Se poate vorbi de contribuția îndiguirilor la multiplicarea efectului de barieră în calea migrației organismelor acvatice, datorită fragmentării habitatelor. Planctonul din Dunăre este sărac în specii caracteristice, majoritatea speciilor planctonice provenind din apele stagnante. În perioada
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
zooplancton, în timp ce atunci când apele cresc, multe elemente ale florei și faunei bentonice din fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei și în mod deosebit, migrații ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
se concentreze în perioade scurte de timp, astfel apărând inundațiile, cu un puternic caracter negativ. Efectele negative ale extinderii sistemului de irigații sunt variate și greu de prevăzut. În general, ele constau în: modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului; modificarea structurii biocenozei; indirect, afectează sănătatea populației. În regiunile aride, cu climă caldă, o irigare prost făcută (fără să fie corelată cu un drenaj adecvată provoacă salinizarea excesivă a terenului, prin urmare compromiterea recoltelor. Toate apele de irigație conțin cantități variate de săruri
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
evaporare, iar sărurile dizolvate rămân și se acumulează în sol. Atât apa freatică, cât și apa de irigație pot contribui la fenomenul de sărăturare secundară a solului. Acumularea de săruri în straturile superioare 89 ale solului, duce la modificarea structurii biocenozei în detrimentul producției biologice. Acest flagel (sărăturareaă este întâlnit astăzi în întreaga lume, acolo unde se practică irirgarea terenurilor agricole. În SUA, aproape fiecare hectar de teren valorificat prin irigație, echivalează cu un hectar devenit nefavorabil din cauza salinizării. În România, pe
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
gazdelor intermediare și a vectorilor acestor maladiiă. De exemplu, țânțarii, care sunt vectorii paludismului (malarieă, boală care a reapărut în ultimii ani; onchocercoza, etc. Combaterea acestor vectori și a gazdelor intermediare cu diferite pesticide implică un risc ridicat pentru întraga biocenoză acvatică, precum și pentru calitatea acestor ape, care prin drenere ajung în pânza freatică sau în apele curgătoare. Cauza acestor neajunsuri nu o constituie procesul de irirgație în sine; când este rațional aplicată, irirgația se soldează cu beneficii pentru agricultură, fără
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de fluviu prin modificarea debitului, ceea ce are consecințe importante asupra procesului de sedimentare; modificarea stării trofice atât a lacului de acumulare cât și a ecosistemelor acvatice din aval, datorită mobilizării substanțelor nutritive de pe o mare suprafață, proces ce afectează structura biocenozelor, productivitatea biologică, în special cea piscicolă. În România, există peste 250 de lacuri de baraj, majoritatea de dimensiuni mici în comparație cu marile lacuri de baraj de pe Glob. Lacul de la Porțile de Fier de pe Dunăre intră în categoria lacurilor mari de baraj
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
lacului față de nivelul natural al barajului. În urma creșterii de nivel au fost inundate mari suprafețe de teren, zone de vărsare ale râurilor, ale bălților temporare și permanente din zonă, 92 fenomen ce a avut ca efect local și imediat dispariția biocenozelor specifice acestor zone. Dereglarea regimului hidrologic manifestat mai ales prin reducerea vitezei de curgere a apei de la 1,5 5 m/s la 0,2 0,9 m/s în zona lacului, determină intensificarea procesului de sedimentare a materialului mineral
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
aceștia, prin distrugerea digurilor, au contribuit la producerea inundațiilor catastrofale. Mangusta (Herpestes auropunctatusă, micul mamifer carnivor din Malaezia, introdus în insula Jamaica, pentru a distruge șobolanii care produceau pagube culturilor trestiei de zahăr, în 10 ani au distrus aproape întreaga biocenoză a insulei. Același efect negativ l-au produs și porcii introduși în insula Galapagos, prin hrănirea cu ouăle broaștelor țestoase, afectând echilibrul ecologic al speciei de broaște. La noi în țară, au pătruns spontan specii de ciuma apei (Elodeea canadensisă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
depinde de aportul de noi indivizi. Este frecvent întâlnit la plantele ornamentale din ecosistemele urbane și rurale. menținerea speciei care are și posibilități de reproducere. Aceasta corespunde procesului de naturalizare. O specie nou introdusă poate avea efecte diferite asupra unei biocenoze, în funcție de caracteristicile sale. -să nu aibă nici un efect aparent negativ documentat, ceea ce poate duce la o sporire a diversității specifice. un organism specializat poate înlocui o specie indigenă ce ocupă o nișă similară, ducând până la posibila extincție a ultimei prin
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui lac. A reușit să urmărească populațiile din diferite biocenoze (plancton, necton, bentosă în dinamica și interrelațiile lor. A trecut apoi la cercetările hidrobiologice privind cunoașterea lacurilor de acumulare. Aduce contribuții meritorii în ceea ce privește valorificarea din punct de vedere piscicol a lacului de acumulare de la Podu Iloaiei. Abordează treptat un spectru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
terestru. Heterogenitatea fizico-chimică a apelor este mai mare decât se poate crede, diferind în timp și spațiu viteza de curgere, compoziția apei, temperatura, lumina etc. Prin urmare există o diversitate mare a habitatelor, ceea ce permite o diversitate mare în compoziția biocenozelor. Pe de altă parte oscilațiile de temperatură sunt mai atenuate ca în mediul terestru, iar zilele sunt mai scurte din cauza fenomenului de reflexie totală a razelor soarelui la suprafața apei când unghiul de incidență crește peste valoarea-limită. În plus, la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
construcțiilor social-administrative; ... c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; ... d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) și plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. ... Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal. Anexa 3 ASPECTE GENERALE abordate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225012_a_226341]
-
construcțiilor social-administrative; ... c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; ... d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) și plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. ... Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal. Anexa 3 ASPECTE GENERALE abordate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247128_a_248457]