9,503 matches
-
școală, ne-au mai rămas Încă 11 trimestre În care să fim Îndrumați de profesorul Augustin Z. N. Pop, cel care ne-a Învățat gramatica (morfologia, sintaxa și fonetica), literatura română și mai ales, pe unii dintre noi, În particular, biografia lui Eminescu și a altor scriitori. Îmi aduc aminte că la analiza uneia dintre poezii și anume „Viața”, - poezie postumă, găsită În halatul lui Eminescu, după ce a murit În sanatoriul Dr. Șuțu, de pe strada Plantelor nr.74, din București, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și să știm noi ce-a vrut să scrie poetul, În poezia respectivă, deoarece el n-a făcut cunoscut acest lucru?” La această Întrebare m-a luat frumos de-o parte și mi-a spus:”Măi, Pompilică, nu-i cunoști biografia lui Eminescu, am să te Învăț și atunci ai să Înțelegi ce-a vrut să spună În fiecare dintre poeziile sale.” Și așa a Început să mă Îndrume În literatura română și În cea universală (engleză, franceză, poloneză, rusă, spaniolă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de la Cluj, mi-a adus un tablou al său, realizat de colegul nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck din Iași, În 1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prof.dr.doc Augustin Z.N.Pop avea ca scop valorificarea moștenirii literare și În care se comentează o telegramă oficială adresată lui Eminescu, În anul 1875, precum și răspunsul său de peste 7 ani, În ziaristică, „materiale neincluse Încă În marea lui biografie de mâine”. Se păstrează și astăzi conceptul Ordinului Ministerial nr.9943 din 8 dec. 1875, de sub ministeriatul lui Titu Maiorescu, iar la Arhivele Statului din Iași, există originalul telegramei prin care i se cerea, revizorului-poet, să Înainteze chestionarul folcloric cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Vasilache Două sînt simezele pe care lumea literară pune tablouri de familie. Pe de-o parte, jurnalul, ping-pong cu prieteni și dușmani, arhivă cu cercuri frecventabile și cu delimitări mai de ochii lumii ori mai de sertar. Pe de alta, "biografiile" țintite de grup, fie (re)compuse de critificționari, fie cărți cu prieteni, de înșiși scriitorii. Aș fi putut alege, dintre două asemenea expoziții stînd pe-același raft, Jurnalul lui Mircea Zaciu, apărut la Dacia, în patru volume, acum zece ani
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
poate că s-ar fi răspuns ceva decent, de genul: una sau mai multe lucrări muzicale de calitate, câteva "capodopere", să zicem. Astăzi, însă, se răspunde - fără urmă de remușcare, și după un tipic jurnalistic - astfel: o fotografie și o biografie, tipărite cu un minim de cuvinte pe Internet. Nimeni nu mai e interesat să-i asculte muzica, eventual să o și înțeleagă. Nu! Importante sunt numai lucrurile senzaționale: că s-a născut la Tîrnăveni, că la 10 ani s-a
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
1995) și Gh. Grigurcu (într-un articol din România literară prilejuit de centenarul marelui critic, în iunie 1999), dintre criticii noi, și Adrian Marino, dintre cei vechi, totuși călinescian ca formație și care luase drept model în Viața lui Macedonski, biografia lui Eminescu scrisă de maestrul său. Decepționat de oportunismul acestuia, Marino își va orienta acțiunea proprie spre critica de idei generale, ostilă în principiu impresionismului de tip călinescian, și va polemiza cu toți călinescienii generației ^60. Ce e drept, articolele
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
a întors într-o casă goală și s-a întins în cadă cu o carte în mână, fericit că nu trebuie să stea de vorbă cu nimeni. Daisy, fiica sa cea intelectuală, chiar un pic prea intelectuală, îi trimisese o biografie a lui Darwin; cartea avea legătură cu un roman al lui Conrad pe care ea voia să-l citească și de care el încă nu se apucase - călătoriile pe mare, indiferent de substratul lor moral, nu-l prea interesau. ș
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
în aventura scrisului. Prin povestiri cu aer de întreg sau țesătură epică structurată meticulos și așezat, scriitorii sinelui ajung să se impună în conștiința unui public avid de ingerarea modelelor livrești asimilabile drept paralele ale propriilor existențe. Oglindindu-se în biografia fictivă a protagoniștilor, cu experiențe și coduri culturale familiare, cititorii manifestă implicit o deschidere amplă către straturile de adâncime ale prozei. Folosindu-se de o suprafață recognoscibilă, ego-grafii manipulează - într-un crescendo isteric - gustul public către teritorii de interes în
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
nici un chip să fiu lăudat!".) într-o epistolă consolatoare trimisă poetului la Cluj, Vianu îl taxează pe Arghezi nu altminteri decît "un vechi profesionist al insultei iresponsabile". Dar să revenim într-o zonă mai senină. Pornind de la un citat din biografia lui Blaga, elaborată de Ion Bălu, conform căruia Arghezi a ignorat "studiul" (id est opera filosofică) "poetului de la Cluj", Zenovie Cârlugea scrie: "Că Tudor Arghezi va fi citit sau nu studiile Ťpoetului de la Clujť nu e lucru cert, sigur e
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
are și probleme cu cariera, e drept: în primul film, renunțase la finanțe pentru cariera de scriitor, acum romanul e refuzat de edituri, iar el scrie pentru seriale de televiziune ("nu te teme de clișee", îl sfătuiesc producătorii), reviste și biografii de vedete, pendulînd între Londra și Paris, cu destinația finală a lungmetrajului, Sankt Petersburg. Problema este că filmul trage înspre dramă, dar fără avînt, lipsindu-i totodată vîna de comedie. Morala? Amorul merită o abordare gnoseologică, femeile din viața cuiva
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
tertipuri. Cît despre tertipurile prozei (că de proză, nicidecum de simple notații după natură, e vorba) lui Constantin Argetoianu, o enumerare nu poate lăsa pe dinafară lungile note de subsol, povești în josul paginii, completare la întîmplări cu etaje. De pildă, biografiile comprimate, cu viciile scoase în vedetă (nu e un moralist, Argetoianu, doar un "hagiograf" de lume pestriță, căruia-i place să se amuze, pe socoteala cui o fi), ale unui Alexandru Georoceanu, discipol al lui Maiorescu, băiat de viitor, dar
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
cu frișcă numeroase personalități ale perioadei (se zice că mai bine de o sută). Merită pomenite, ŕ vol d'oiseau, exemple ca Marguerite Duras, Marco Ferreri sau Bernard-Henri Lévi, de la care a și luat o bătaie serioasă, dar ineficientă. O biografie mediatică formidabilă, mai puțin literară, dar pretându-se la literaturizări. Dovadă, imnul internaționalist improvizat de Luca Pițu: "Hai la crema cea moale,/Anarh cu-anarh să ne unim/ Și tarta decanonizatoare/ În plenul meclei să le-o trântim." Nu vă fie
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
nivel academic, valoroasă prin sinteză oferită, lectură cărții putând fi profitabilă atât pentru publicul avizat, cât și pentru publicul mai puțin avizat. Cristian BOCANCEA Ateismul și paradoxul tiraniei* Paul Johnson, Stalin (trad. Liliana Donose-Samuelsson), Editura Humanitas, București, 2014, 116 p. Biografii ale lui Stalin s-au scris și, fără dubiu, se vor mai scrie. Ceea ce deosebește biografiile în conținutul lor (și, indirect, modul in care sunt citite) este o întrebare simplă: care este intenția care stă la baza oricărui efort biografice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și pentru publicul mai puțin avizat. Cristian BOCANCEA Ateismul și paradoxul tiraniei* Paul Johnson, Stalin (trad. Liliana Donose-Samuelsson), Editura Humanitas, București, 2014, 116 p. Biografii ale lui Stalin s-au scris și, fără dubiu, se vor mai scrie. Ceea ce deosebește biografiile în conținutul lor (și, indirect, modul in care sunt citite) este o întrebare simplă: care este intenția care stă la baza oricărui efort biografice? De pildă, ceea ce-i aseamănă pe Lev Troțki și Paul Johnson este calitatea lor de biografi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
era chiar posteritatea acestuia și care, pesemne, i-a atras moartea, resortul intelectiv al lui Johnson pare să fie altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie să ocolească alte două aspecte de interes: premisele asumate și scopul urmărit. În ceea ce privește premisele, Johnson elaborează biografia lui Stalin pe principiul că "evenimentele care se petrec în istoria omenirii ca rezultat al factorului uman sunt profund influențate, și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie să ocolească alte două aspecte de interes: premisele asumate și scopul urmărit. În ceea ce privește premisele, Johnson elaborează biografia lui Stalin pe principiul că "evenimentele care se petrec în istoria omenirii ca rezultat al factorului uman sunt profund influențate, și adesea determinate, de voință celor puțini, uneori foarte puțini" (pp. 5-6). Pornind de la această perspectivă subiectiv-voluntaristă (și nu obiectiv-deterministă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lui Stalin; altfel spus, pentru a vedea ce anume ilustrează, din punct de vedere categorial, modalitatea istoricului britanic de a zugravi viața lui Stalin. În această privință secundă aș vrea să prezint cartea lui Johnson, accentuând ideea că, în principal, biografia lui Stalin ilustrează paradoxul tiraniei, printr-un citat-cheie din Seneca (Scrisorile morale): Nefericit e omul care, după ce și-a folosit puterea fiind crud cu alții, e încă și mai nefercit în el însuși. Trăiește permanent cu frica, si de slujitorii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este inspirată doar prin scurtimea și incisivitatea formulării "paradoxului tiraniei", însă e departe de a fi originală cât timp prima problematizare aparține lui Xenofon în dialogul minor Hieron și care a făcut, ulterior, obiectul reflecției lui Leo Strauss 2. Dacă biografia semnată de Johnson concretizează afirmațiile generale făcute de Xenofon-Seneca asupra tiranului, în egală măsură, aceasta poate fi citită și dostoievskian, ca replicare a lui Dmitri Karamazov, personaj literar, în Iosif Visarionovici Stalin, personaj istoric. Chiar dacă Johnson nu își asumă nici
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Nicolae DRĂGUȘIN Note * Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/1408 63, proiect strategic ID 140863 (2014), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. 1 Lev Troțki, Stalin. Biografia politică (trad. Ion Grigoriu), Editura Timpul, Iași, 1996, 144 p. Chiar la începutul prefeției, acesta declară: "După cum cititorul va remarcă, mă voi ocupa mai amănunțit de formarea lui Stalin în perioada de pregătire decât de rolul său politic în prezent
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ion Grigoriu), Editura Timpul, Iași, 1996, 144 p. Chiar la începutul prefeției, acesta declară: "După cum cititorul va remarcă, mă voi ocupa mai amănunțit de formarea lui Stalin în perioada de pregătire decât de rolul său politic în prezent. Scopul acestei biografii politice este de a arăta cum s-a format o asemenea personalitate, in ce mod a cucerit și a primit dreptul de a avea un rol atât de excepțional. Iată de ce sunt interesante viață și dezvoltarea lui Stalin în perioada
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sub astrul libertății asocierii lor: "Critica nu trebuie să-și refuze nimic... Este genul (sau ar trebui să fie, dar nu e decît rareori) proteic prin excelență. Cum s-a spus că e romanul. Ironie, poezie, epic, teoretic, reflecție, puțină biografie, ceva autobiografie, jurnal, eseu de idei, transcriere de citate, conversație, teatru, lungi tăceri neapărat, totul însă în serviciul literaturii - adică rămînînd ce este, dar cu toate mijloacele la îndemînă, desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul "extraordinar de
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]