1,784 matches
-
a folclorului Invizibil, țăranul literaturii noastre vechi apărea doar în împrejurări paroxistice. Acestea îl scoteau din matca lui tăcută, din rosturile lui și-l arătau lumii : un țăran răzvrătit, unul ieșit din minți, altul eroic, alții victime excesive ale secetei, birurilor, invaziilor. În rest, tăcere. Și a venit anul 1848. De atunci pînă astăzi, țăranul român e supraluminat, hipervizibil, înzestrat simultan cu toate calitățile și cu toate cusururile. Supradimensionat ideologic, mizer și inocent, savant analfabet, metafizician sărac, martir producător de aur
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nevoie. Până aici ai gândit ca un cercetaș adevărat. Întrebarea-i cine și cum îți asigură spatele? Eu aș desfășura cu mare grijă o grupă pe buza râpei, cu tot armamentul îndreptat spre marginea lizierei. În caz că <inamiculă vrea să dea bir cu fugiții, să-l atace prin surprindere. Celelalte două grupe le aș plasa una dincolo de drum și alta pe cealaltă latură a pădurii... Asta înseamnă mișcare serioasă, Toaibă. Altfel nu poți neutraliza o grupare inamică bine înfiptă în teren. Ca să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfârșit, dacă va voi să-și păstreze și mai departe faima de om darnic, va fi nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărându-l cu biruri, și va face tot ceea ce se poate face pentru a obține bani. Lucrul acesta va aduce însă cu sine ura tot mai mare a supușilor săi și, totodată, puțina prețuire din partea tuturor, deoarece el va ajunge un om sărac; în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
vor socoti tot mai darnic, întrucât vor vedea că, făcând economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește război împotriva lui și că poate să întreprindă lucruri mari fără să apese cu biruri asupra poporului. Astfel, el va fi darnic față de toți aceia cărora nu le ia nimic, și care sunt nesfârșit de mulți, și va fi zgârcit față de aceia cărora nu le dă nimic, și care sunt puțini. În vremurile noastre, am
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gândit apoi nici o clipă s-o păstreze pentru a putea purta războaie. Regele de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate, fără a pune biruri noi pe supușii săi, numai pentru că economia lui îndelungată i-a îngăduit să facă aceste cheltuieli suplimentare. Iar regele de azi al Spaniei, dacă ar fi fost socotit darnic, n-ar fi întreprins atâtea războaie și nici n-ar fi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care-și poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mâinile pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Întradevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
văzut totuși după aceea că, în momentul cel mai înalt al acțiunilor lui, soarta l-a respins. Astfel încât, rămas fără viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor din Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana, și să-i lecuiască rănile vechi și adânci, care de multă vreme sângerează. O vedem rugându-se Domnului să-i trimită pe cineva care s o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și pe mîna puterii dregătorului. 21. Iscoditorii aceștia L-au întrebat: "Învățătorule, știm că vorbești și înveți pe oameni drept, și că nu cauți la fața oamenilor, ci-i înveți calea lui Dumnezeu în adevăr. 22. Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?" 23. Isus le-a priceput viclenia, și le-a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiți? 24. Arătați-Mi un ban. Al cui chip, și ale cui slove sunt scrise pe el?" "Ale Cezarului", au răspuns ei. 25. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
gura Lui." $23 1. S-au sculat toți, și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2. Și au început să-L pîrască, și să zică: Pe omul acesta l-am găsit ațîțînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, și zicînd că el este Hristosul, Împăratul." 3. Pilat L-a întrebat: "Ești Tu Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus, "sunt." 4. Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: "Eu nu găsesc nici o vină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușania sfintii mănăstiri”,... iar vel vistiernicul “să le dea și pecetluiri pe fețile și chipurile lor să fie cunoscuți dintr-altă țară” și “acești oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii”. ― Din cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și pogonăritul pe aceste vii să aibă a-l scuti... Așijdere să aibă a scuti o sută de vite cu cai orice dare ar ieși supra vitelor nice un ban să nu de. Și pentru douăzeci liud (i) streini fără bir... acești oameni să fie pentru slujba mănăstirii”. De asemenea, vodă nu uită de cei o sută de lei “din vama cea mare, de aice din Ieși, pre tot anul”. ― Același voievod Ioan Theodor Calimah confirmă mănăstirii Dancul la 23 mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se aplicau “pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor”. Asta ar cam însemna că pecetluirea se făcea cu fierul roșu. ― Este de remarcat, părinte, faptul că până la această dată închinarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie 1776, Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în fruntea poporului. 10. Cînd te vei apropia de o cetate ca să te bați împotriva ei, s-o îmbii cu pace. 11. Dacă primește pacea și-ți deschide porțile, tot poporul care se va afla în ea să-ți dea bir și să-ți fie supus. 12. Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. 13. Și după ce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mîinile tale, să treci prin ascuțișul săbiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
de poezie am trecut în sufragerie unde ne aștepta masa întinsă, pregătită de menajeră, cu bucate aduse de la un restaurant din apropiere. Moșneagul ținea morțiș să golim 21 de sticle de șampanie (numărul anilor Mihaelei), dar el cel dintâi dădu bir cu fugiții, ducîndu-se la culcare pe două cărări. Rămași singuri am mutat petrecerea în grădină continuînd-o sub umbrela teiului (ploaia stătuse între timp). ― S-a făcut târziu, i-am șoptit Mihaelei. Nu pățești nimic acasă? ― Soră-mea e în deplasare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Israel s-a dus în corturile lui. 17. Copiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda, au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18. Atunci împăratul Roboam a trimis la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, și a murit. Și împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19. Astfel s-a dezlipit Israel de casa lui David pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pe atunci, țăranul nostru care pe atunci putea să se păstreze în putere cu mămăligă, brânză și verdețuri, căci munca puțină cerea consumare puțină // va putea să trăiască astăzi același trai? astăzi când muncește de zece ori pe atâta, când birurile sunt cu mult mai grele, când mersul societății îl silește să producă mult mai mult? Nu, și daca chiar ne-am înșela pe un moment, vedem îndată că legile naturei [sunt] inflexibile, că cine produce mult și consumă puțin moare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am deschis hazne denainte Curții gospod. Și altă cișme am adus la feredeu...De treaba haznalilor, am așăzat și doi oameni meșteri... Dima și frate-său, Costantin, arnăuți cu leafă...Și ei, suiulgii, încă să fie amândoi scutiți de tot birul...doi oameni olari de făcut oale la haznale scutiți de peceți și altele toate.” „Asta îi o treabă gospodărească, fiule.” Nu știu cum, dar chiar în timp ce bătrânul spunea acestea, eu am dat peste un alt manuscris din vremea lui Ghica vodă. Sigur
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă și scuteală de birul Visteriei... Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credinciosului boierului nostru dumisale Sandul Sturza vel logofăt ca să scrie și a noastră pecete să pue. Și s-au scris hrisovul acesta aicea, în orașul Iașilor, în a treia domnie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hrisov hotărăște ca să fie scutit el cu toată casa lui și să ia câte 20 de lei leafă pe lună de la camara gospod la Paști și la Crăciun câte un postav i un atlaz...și 8 oameni scutiți de tot birul...ca să fie numai pentru lucrul tipografii. Așijderea și pentru cât plumb spiglos și hârtie va aduce pentru treaba tipografii nici un ban vamă să nu de. Și de s-ar tâmpla să tipărească domnii noastră vreo carte,...să i se plătească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tatăl său, 3. dar s-a dedat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască și nu s-a abătut de la ele. 4. Meșa, împăratul Moabului, avea turme mari și plătea împăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei și de o sută de mii de berbeci cu lîna lor. 5. La moartea lui Ahab, împăratul Moabului s-a răsculat împotriva împăratului lui Israel. 6. Împăratul Ioram a ieșit atunci din Samaria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
domnit nouă ani. 2. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuși nu ca împărații lui Israel dinaintea lui. 3. Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva lui; și Osea i s-a supus și i-a plătit un bir. 4. Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis și l-a pus în lanțuri într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]