2,274 matches
-
arme grele și am biruit prin sânge și foc. Iar Hristos? El este figura luminată care Și-a întemeiat Împărăția pe dragoste. Pe când soldații pier scrâșnind din dinți, ostașii lui Hristos se sting cu zâmbetul pe buze în lupta pentru biruință. Și cât de neegale sunt armele. Întâlnim pe de o parte coaliția tuturor suveranilor din lume, cu armele lor nesfârșite și contracte cu peceți multe! Iar de cealaltă parte nu armată, ci câțiva oameni. Ei n-au contract și nu
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
furibunda cohortă a uneltirii marilor rabini Ana și Caiafa a intrat în cadență și rânjet falanga uzurpatorilor, calomniatorilor și vânzătorilor după chipul și asemănarea Ispititorului; triumviratul ucigaș al celor trei slugi diabolice: Irod-Irodiada-Iuda. Vechiul Testament dezvăluie în istoria poporului „ales”, puține biruințe comparativ cu multele căderi și înfrângeri, cu multele dureri și războaie, cu multe uneltiri și intrigi, dar cu o singură speranță: Mesia, Cel prezis de prooroci. Seminție mândră și îndărătnică nu asculta nici de lege, nici de prooroci, ci doar
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Hristos Înviase. „Femeie, i-a zis Iisus, de ce plângi? Pe cine cauți? Apoi Iisus i-a zis:”Maria”! Ea s-a întors și i-a zis în evreiește: Rabuni!” adică „Învățătorule!” (Ioan 12). Iisus Hristos a dobândit cea mai strălucită biruință ,biruința asupra morții și asupra ignoranței omenești. Deși biruința i-a fost tăgăduită, credincioșii n-au uitat-o, sărbătorind-o cu bucurie și evlavie. În „moartea” Lui stă mântuirea neamului omenesc, în Învierea Lui stă triumful Luminii asupra Întunericului. Prin
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
Înviase. „Femeie, i-a zis Iisus, de ce plângi? Pe cine cauți? Apoi Iisus i-a zis:”Maria”! Ea s-a întors și i-a zis în evreiește: Rabuni!” adică „Învățătorule!” (Ioan 12). Iisus Hristos a dobândit cea mai strălucită biruință ,biruința asupra morții și asupra ignoranței omenești. Deși biruința i-a fost tăgăduită, credincioșii n-au uitat-o, sărbătorind-o cu bucurie și evlavie. În „moartea” Lui stă mântuirea neamului omenesc, în Învierea Lui stă triumful Luminii asupra Întunericului. Prin suferința
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
Pe cine cauți? Apoi Iisus i-a zis:”Maria”! Ea s-a întors și i-a zis în evreiește: Rabuni!” adică „Învățătorule!” (Ioan 12). Iisus Hristos a dobândit cea mai strălucită biruință ,biruința asupra morții și asupra ignoranței omenești. Deși biruința i-a fost tăgăduită, credincioșii n-au uitat-o, sărbătorind-o cu bucurie și evlavie. În „moartea” Lui stă mântuirea neamului omenesc, în Învierea Lui stă triumful Luminii asupra Întunericului. Prin suferința și moartea Mântuitorului ne bucurăm azi de Înviere
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
moartea Mântuitorului ne bucurăm azi de Înviere și trăim triumful lui Iisus Hristos asupra morții, ca și cum ar fi al nostru. El a murit pentru noi, și a înviat pentru noi. În Moartea Lui stă mântuirea omului, în Învierea Lui stă biruința omenirii.Bucuria și nădejdea noastră cea mai mare este bucuria pascală pe care o trăim nu numai în cele patruzeci de zile de sărbătorire, ci în fiecare zi și ceas al vieții noastre de creștin. Cu fiecare salut pascal „Hristos
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
uită la fața omului. Dacă depresia ta nu mai are rezolvare, dacă medicul nu te mai poate trata, dacă psihologul, preotul, duhovnicul sau păstorul nu te mai poate ajuta... vino acum în fața jertfei Sale în fața Sângelui scurs și prin puterea biruinței învierii lui, cere-I ajutor, cere-I iertare, mărturisește-I toate problemele tale. El este singurul care vrea și poate acum, să fii iertat, vindecat! Nu este niciun fel de boală care nu o poate vindeca, după voia Sa. Salvat
HRISTOS A ÎNVIAT ! – ADEVĂRAT A ÎNVIAT ! de IOSIF IANCULOVICI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344692_a_346021]
-
de lume pentru apropierea de Dumnezeu, pe de o parte, și atașamentul față de lume, pe de altă parte, întrucât vocația omului este să fie în lume. Paradoxul vieții creștine nu constă într-un pesimism pentru lume și un optimism pentru biruința eshatologică, finală, a venirii Domnului, ci a unei implicări și retrageri simultane în și din lume [23] . Gustav Thills a adus subiectul valorii „realităților pământești” în fața grupului de la Chevetogne. Pentru Thills trebuie să existe o continuitate între stadiul prezent și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
să judeci un om dacă nu ai umblat cu mocasinii lui. Cine poate cântări durerea, lupta, agonia, plăcerea, repulsia, dorința după înalt și sublim ce se zbate în interiorul unui om ce se luptă, iar uneori cade după un timp de biruința asupra viciului. Cum se poate obține triumful și reabilitarea persoanei respective în astfel de situații? Oare câți bărbați și femei se zbat în situații asemănătoare agonizând și căutând să-și așeze picioarele pe o stâncă solidă de unde să nu mai
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
numai cei într-adevăr curajoși! Curajoși și singuri. Nici un pisc nu se cucerește în tandem. Văzută sau nevăzută, zeița Victoriei îl așteaptă pe câștigător, numai la capătul cursei. Ea este aceea care îi va schimba cununa suferinței cu cea a biruinței. Nu oricine poate să se ia de piept cu destinul, iar eu voi sta alături de dumneata în toate încercările. O durere de cap nu înseamnămai mult decât o durere de cap și medicina noastră clasică sau tradițională are leac și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut eu pe această bârnă mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință amoroasă. Ecce homo. Nicăieri, niciunde. Norocul existenței mele. Selbsterfahrung, cercetarea de sine. Voi mai dormi vreodată? Să-ți pierzi vocea, abia atunci începi să gândești. O lumină aurie îmi pătrunde prin pleoape. Cineva îmi smulge corzile vocale. Nu putem lăsa
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
amândouă. Puneau multă patimă în tălmăcirea zvonului, ajuns la urechile lor în stare nudă, tocmai bun de interpretat și ornat în laboratorul de pretutindeni al radioșanțului. Trebuiau mai întâi să-și limpezească și potrivească gândurile pentru a da șansă de biruință faptelor, descâlcirii unor ițe ale naibii de încurcate. Satul, cartierul, ulița, ulicioarele și toate maidanele nu scăpaseră împărțirii pe căprării, cu suținători pe criterii și motivații diferite, unele bizare invocând simpatia pentru vocabularul pseudo-porno „trimbulind” cu care își gratula, de
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Bărbatul sub Cruce, Cu picioarele fără de folos, Își îndreaptă fruntea spre Cer, Așteptând clipa ce-i este dată. Dacă bunătatea s-ar transforma în energie, Iar inima în putere, Atunci ar fi simplu să meargă din nou, Copil pe drumul biruinței. Doamne, dă-mi puterea de a mă ridica, Dă-mi o parte din fericirea îngerilor Tăi, Dă-mi șansa de a alege calea, Tu, Doamne, dă-mi pași aici, acum...! RÂNDUIELI Eram credincios Ca fluturii, Ca marea, Ca florile din
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
pentru El. FOCUL VIEȚII Copil cu scutec de foc Trece pe Calea Stelelor. Secetă mare în grădina Omului, Timpul va arde și el. Hrănit de înger în pustie, Prigonit de Lume, În vârtej de vânt Sfântul ia carul Cerului. Vântul biruinței Adie peste sat. Denenceputul și denesfârșitul, La întâiul cântat al cocoșului. Urechi de auzit și cuget de cugetat, Printre norii unde Sfânta Duminică Ne așteaptă la Cina Sufletului. URMELE SFINȚILOR Fiecare cu sfântul lui, Fiecare cu gândurile lui, Fiecare cu
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
vieți se irosesc astfel în beneficii străine. Nu poți să-i condamni: mai bine să lucreze pentru străini decât pentru noii ciocoi postdecembriști, care îi tratează cu un dispreț suveran. - Intrarea României în NATO și UE a fost, totuși, o biruință postdecembristă ... - Să fim serioși! Am intrat în NATO pentru că SUA, factorul decisiv al Alianței, au vrut-o. Aduceți-vă aminte că, în anul 1997, când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasă, pe atât de inutilă, SUA ne-au
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
din noi, Cu ea începe orice poveste, Cu ea se termină orice război... Iubirea e cea mai deplină minune, Toată zidirea e în zadar Pentru cel ce trudește, dacă nu pune La temelie un grăunte măcar. Nu e înfrângere, nici biruință, Fără ea moartea nu are mormânt, Iubirea e totul, fericită ființă Ce-i poartă în inimă numele sfânt! Referință Bibliografică: Iubirea e totul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de
IUBIREA E TOTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359546_a_360875]
-
creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
noi, privită, tratată și abordată dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic sau un fiasco. Privită însă, din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos, indiferent de activitățile și acțiunile pervertite și pervertitoare ale unora dintre semenii noștri!... Prin urmare, așa stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
omul! E iarnă, iar! E decembrie, e sărbătoarea aproape! Fuego iubește cântecul, poezia, omul, discuția...! Pe toate le încredințează publicului spectator. Spectacolele de sărbători cu Fuego sunt un șirag cu seri prețioase ale vremii imperfecte în relația iubirii vieții și biruința iubirii. Vor veni seri de aur și de incursiune cu melodia, decorul feeric, verbul evocator, prin țara ninsă de ninsori albe, ninsă de ninsori cenușii, ninsă și de ninsori sterile, anoste, dezolante; o vreme în care cântecul lui Fuego, este
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
îngăduitori, mai înțelepți, mai generoși - în prag de Sfinte Sărbători Pascale. Floriile, zi binecuvântată ce reprezintă pentru creștinătate celebrarea intrării Domnului nostru Isus Hristos în Ierusalim, prilej de înălțare și bucurie sufletească. Sărbătoare a vegetației, a reînnoirii, a trezirii, simbol al biruinței asupra morții prin învierea lui Lazăr de către Mântuitor în sâmbăta numită de-atunci „Sâmbăta lui Lazăr”, Floriile înseamnă mult mai mult decât ramuri de salcie și măslin pentru Biserica Creștină; praznic împărătesc, sărbătorit an de an cu o săptămână înaintea
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Lazăr de către Mântuitor în sâmbăta numită de-atunci „Sâmbăta lui Lazăr”, Floriile înseamnă mult mai mult decât ramuri de salcie și măslin pentru Biserica Creștină; praznic împărătesc, sărbătorit an de an cu o săptămână înaintea Sfintelor Paști, semn al prea-plinului biruinței prevestește Paștele, netezește cărări între oameni dezvăluindu-le bunătatea și dărnicia și înnoindu-le sufletele. Sâmbăta dinaintea Floriilor, la slujba de dimineață, în toate bisericile ortodoxe se sfințesc ramuri de salcie sau mâțișori simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din Sion, gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,/ Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome/ Și stih de bucurie răsune în Chedron. (Prohodire). Radu Gyr, poate cel mai mare poet al Crucii, și-a purtat cu demnitate crucea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cerului se scutură peste cireșul amărui al grădinii. Privirea sa ca o iie ațintită pe liliacul înflorit se leagănă-n cântarea privighetorii, iar din lanțurile de tăceri și-a nituit fulgere de-nvieri. Din orga milioanelor de piepturi/ cresc psalmii biruinții asupra morții;/ sunt Paștile: e soare, cânt și jocuri,/ Pe scene planetare de gând, se joacă însă tragedia sorții./ Doamne, mi-e inima pădure de Golgothe,/ și buzele s`adapă cu foc și cu oțet,/ și`n coasta lumii toate
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]