833 matches
-
cînd am sosit aici, mi-a surîs, Împotriva bolii, ideea de a face experiența unei singurătăți vremelnice. Și constat acum cît de fals ar fi să credem că În singurătate oricine nu moare sfîrșește prin a deveni singur. Desigur, a blama singurătatea În sine ar fi un gest la fel de stupid ca acela al perșilor de a Învinovăți marea și de a o biciui pentru Înfrîngerea lor. Aristotel avea dreptate, solitarul poate fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527 ; vezi capitolul „Jidul nu e om”)"/>. Și un intelectual evreu ca Felix Aderca făcea elogiul „in-dife- renței” etnice. La sfârșitul anilor ’30, Aderca nu-i blama doar pe antisemiți, ci și pe filosemiți, despre care - spunea el - „se vorbește mult prea bine”. „Simpatia, atracția, afecțiunea pe care le exercită evreul asupra unora nu e, În ochii mei, o satisfacție și nici un temei de liniște sufletească. Cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intervenind de multe ori În favoarea coreligionarilor sau chiar criticându-l deschis pe Conducător pentru atitudinea sa discriminatorie față de evrei. Din această cauză, pentru un timp a fost chiar deportat În Transnistria, de unde s-a Întors În 1944 pentru a fi blamat și pus la zidul infamiei În 1947. Iată care era punctul 1 din „moțiunea” emisă la data de miercuri, 12 noiembrie 1947 și semnată de: „Președintele Comunității evreilor din Huși - Dr. M. Froimovici; Secretar general al Comunității evreilor - Gutman Iancu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
precum (nume șterse, n.n.), condamnați ca legionari”, etc. Încă de la reintrarea pe scena politică a țării, la 23 august 1944, resuscitare favorizată În mod nemijlocit de către regele Mihai I (căruia ar fi trebuit să-i mulțumească, nu să-l blameze cu orice ocazie), partidul comunist român a Început să-și inventeze dușmani iar cei mai la-ndemână iau fost legionarii de care se temeau, măcar declarativ. Pe 17 decembrie 1973, un cadru al Securității vasluiene scrisese olograf pe o coală
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sînt în stare să gîndească cinematografic. în mîinile lor, blockbuster-ul (tipul de spectacol pe care Spielberg practic l-a definit pentru epoca modernă) a degenerat fie în expoziție tehnologică, fie în bombardament de sunete și lumini. Spielberg însuși poate fi blamat că le a deschis calea, dar nu se poate spune că filmele lui inclusiv cel mai recent, Indiana Jones 4 nu sînt cinema. Ce altceva e secvența (lungă de 20-25 de minute) care începe cu o dispută sitcomistă între membrii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Lucra singură, judeca bine, iar în privința celorlalte obiecte, sclipea! Citea mult, știa mult și temeinic pentru clasa și vârsta ei și venea acasă dezamăgită că doamna nu e atentă, că greșește la aritmetică. O temperam cu grijă, să n-o blameze vehement pe colega de profesie, dar pentru că la aritmetică corecta greșit rezolvarea corectă a fiicei mele și la citire caldarâmul era carâmb și colosul era „cocoloș, așa cum fac mamele voastre”, cer inspectorului să-mi mute fiica la o altă școală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
postuniversitare" câteva momente semnificative din 1967-1968: 31 ianuarie 1967, stabilirea de relații diplomatice, la nivel de ambasadă, între România și Republica Federală a Germaniei, țara noastră fiind prima dintre țările socialiste, după URSS., care stabilea relații diplomatice cu RFG., act blamat de celelalte "state frățești", care probabil "în secret" și-ar fi dorit și ele un atare demers pozitiv pentru pacea în Europa și dezvoltarea relațiilor lor bilaterale cu prosperul stat vest-german. Repercusiunile asupra stabilirii de relații cu RFG aveam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Caragiale. Ăsta este elementul care-l făcea pe Lovinescu să-l socoată pe Caragiale un autor lipsit de obiectivitate, pentru că împingea lucrurile până la stări paroxistice și asta ținea de esența lirismului, acest paroxistic, lirism pe care, cum știți, Lovinescu îl blama în arta care ar fi obiectivă, în proza obiectivă. Or, stările astea paroxistice la Caragiale sunt de esența paroxismelor dostoievskiene. Cu alte condiționări, la cheie, bineînțeles. Dar această intensitate extraordinară este corelată cu pregătirea surprizei. Apariția lui Cațavencu este apariția
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ar fi știut fraza asta, l-ar fi încântat și probabil că și-ar fi pus-o ca moto pentru opera lui. (Dar din fericire hegelian nu a fost, având un instinct salubru, pe care evident Noica l-ar fi blamat, mușcat cum era de acest morb tetanizant !) ÎNTREBARE : — Cum explicați Dvs. tragismul pur care există în unele dintre nuvelele lui Caragiale ? RĂSPUNS : — Vă referiți la acele nuvele numite tragice ? Uitați-vă cum le explic, dacă e vorba să-mi permit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
responsabil, oricât de mult se mira de rezultat. Dar de poezia care se făcea prin el, adică de ceea ce e propriu-zis creația, era inocent și iresponsabil. Cum iresponsabil (și în fond inocent) era și în viață. Câți nu l-au blamat pentru asta, Doamne ! Nu era nimic de făcut. Fatalitatea geniului său (geniului rău ? geniului bun ?) îl ducea implacabil pe drumul pe care a mers și pe care în ultima vreme și l-a accelerat cu bună știință. Daniel Turcea, Nichita
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
comunități profesionale, nu în găști. Înclin să cred că nu avem încă o masă critică de oameni care preferă să trateze lucid problema distribuirii și asumării responsabilității. Este cel puțin de neînțeles cum oameni cu educație superioară tind să-i blameze mereu pe alții pentru tot ce li se întâmplă (eventual guvernele), sunt gata, nu pentru critică, ci pentru demolare și trecere în derizoriu. Probabil că normalitatea continuă să fie donquijotism curat. Text publicat în 22, 19-25 iulie 2005 Leagănul politic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Marelui Arhitect. Aici este miezul problemei legionare și din această perspectivă trebuie să se vadă cine și de ce ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment greu, când Țara răvășită de hoardele și anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ai memorialiștilor, și-au spus În egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii În rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista În cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se Încadrează În acest domeniu, blamat de unii și susținut de alții. Dacă, imediat după revoluție, câțiva istorici au Început, cu pași timizi, să realizeze interviuri cu foștii luptători din munți, cu cei care au cunoscut ororile sistemului penitenciar sau cu alte categorii de victime ale
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
demascările. Aveau o cameră alături și-acolo trebuiau să spună: le dădea hârtie, creion și să scrie. Ce fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau părinții, biserica, religia... Asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au Încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Votcă - rușii; Tzuica - românii; dedans - înăuntru“ (v. I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, Ed. pentru Literatură, București, 1962, p. 387 și notele, p. 724). Imprudența jurnalului lui Damé și Caragiale a fost blamată de ziarele vremii, de Telegraful și Războiul (acesta din urmă considera zvonul „o glumă infamă“ în numărul său din 2/14 septembrie 1877), iar Pressa, la „Cronica interioară“ (an. X, nr. 178, 2 septembrie 1877, p. 2) publica o relatare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le luăm milionul, ne plătim zilele cu sânge. Se spunea că Bănulescu ar avea o datorie de vreo cinci sute de mii de lei! Sumă măreață, scandaloasă, nu doar din punctul de vedere al forurilor de partid gata oricând să blameze decadența artiștilor rupți de popor, ci, mărturisesc, și din cel al unui inginer obișnuit ani de zile cu disciplina austeră a unui salariu care, În ierarhia socialistă, nici nu era cel mai rău. Nu prea știam ce să spun și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre angajamentele politice ale lui Mircea Eliade. Ceea ce nu s-a acceptat Însă nici până astăzi este că Norman Manea a făcut atunci un gest de curaj, util culturii și istoriei românești, un gest pentru care este și acum fie blamat, cu cele mai ciudate argumente, fie Îngropat sub o tăcere răuvoitoare”. Revista 22 a beneficiat mult de pe urma unui astfel de ghidaj echilibrat, receptiv la adevăr și deschis dialogului Între puncte de vedere diferite sau opuse, menținând tonalitatea dezbaterii principiale, obiective
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de asemenea abordarea rațională a evenimentelor psihotraumatizante din copilăria pacientului precum și reținerile sale referitor la părintele de sex opus și la raporturile dintre ei în timp. Faptul se datorează atitudinii mereu reconfirmate ale acestui părinte de a-și critica și blama partenerul de același sex cu pacientul, aflat bineînțeles la vârsta copilăriei. FOREHAND, McMAHON (1981Ă și PATTERSON (1982Ă descriu mediul familial dominat de stilul intolerant, hiperpunitiv, victimizator și non-empatia care afectează plenar relația conjugală dar și raporturile parentale. În cadrul acestora din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
seductive, dar relațiile sunt superficiale și trecătoare, manifestându-se impulsiv și cu resentimente. Este nestatornic, necinstit, incorect, nesincer și calculat. Inventează ușor, încercând să convingă pe alții de lucruri ireale. E indulgent cu sine. Nu admite responsabilitatea personală și îi blamează pe alții. Dincolo de aparența sociabilă și plăcută, pot avea izbucniri de furie dacă ceva îi nemulțumește. Psihopatul impulsiv („risk-taking”Ă. Aceasta se angajează impulsiv în acțiuni cu risc pentru sine, nu pentru câștiguri materiale sau reputație, ci pentru a se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
social. Fiecare din acești factori vor fi discutați pe rând în continuare. 16.1. Factorii psihologici individuali care contribuie la rezistența psihologică la insulină În fața acestei bariere considerabile în a iniția tratamentul cu insulină, tendința generală a fost de a blama pacientul, de a-l considera "inconștient", "iresponsabil" sau, în cel mai bun caz, "non-compliant". Această reacție era una de așteptat, din moment ce nu exista, cel puțin din partea psihologiei clinice, un răspuns mai bun, validat experimental. Ultimele decenii ale secolului trecut au
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
În Statele Unite, cultura umanistă, dacă este legitimă, nu este constrângătoare. Autorii pot lua în calcul imagini noi, provenind din universurile tehnice și din modernitatea care decurge de acolo în timpul celei de-a doua revoluții industriale, fără a risca să fie blamați pentru asta. Cititorii pot contribui și ei cu idei chiar prost formulate, cu atât mai mult cu cât aceste texte se adresează unui public nou, pentru care funcția textului de ficțiune nu este aceeași ca pentru cititorii cultivați 38. În
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în ritmul lui! NU verificați informațiile date de copil prin confruntarea lui cu agresorul căci stresul poate fi prea mare pentru copil și riscul va fi retragerea celor spuse sau fuga copilului; NU blamați copilul pentru ce s-a întâmplat! Abuzul sexual nu se petrece niciodată din vina copilului! Pentru a înțelege amploarea consecințelor abuzului sexual în dezvoltarea copilului trebuie să ținem seama de faptul că trauma și diagnosticul sindromului de stres posttraumatic au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în care punea problema existenței a două tipuri de jurnalism catolic: unul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
amuzant, și Rousseau se amuză și el, să vedem cum tânărul Jean-Jacques se lasă îmbiat de vinul gustos al gazdei și cum își justifică el politețea interesată de care dă dovadă, apărându-se de o ipocrizie pe care o va blama mai târziu. Acceptarea acestei politeți oneste, el o atribuie vârstei lui tinere, unei inocențe ce va fi în curând dezamăgită. Dorința de a fi găzduit pentru el însuși îi este satisfăcută la Doamna de Warens, dar nu se va întâmpla
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]