5,205 matches
-
odraslele sale să nu audă toate aceste lucruri îngrozitoare și foarte urâte, îi silea să intre în casă pe toți. Bătrânul lui tată, care era dascăl, mereu spunea aceste cuvinte: - Nu va termina bine această familie cu atâtea înjurături și blesteme! Nu va termina bine! Crescură mari copiii lor și cei mai mari își găsiră loc prin lumea aceasta, făcându-și familiile lor. Fugiseră cât mai departe de casa părintească, care era pentru ei un loc de care nu doreau să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fie închis și bătut, deznădăjduit și plin de frică, își puse capăt zilelor ca și mama sa, în același fel și în același loc. Așa a ajuns acel loc să fie frica și teama satului. Sfântul Paisie Aghioritul spune despre blestem: „Blestemul, când este rostit de o persoană care are dreptate, are mare putere. Dacă cineva își bate joc de o persoană, care este mâhnită și îndurerată, iar aceasta din urmă o va blestema, gata, s-a terminat, se pierde neamul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
închis și bătut, deznădăjduit și plin de frică, își puse capăt zilelor ca și mama sa, în același fel și în același loc. Așa a ajuns acel loc să fie frica și teama satului. Sfântul Paisie Aghioritul spune despre blestem: „Blestemul, când este rostit de o persoană care are dreptate, are mare putere. Dacă cineva își bate joc de o persoană, care este mâhnită și îndurerată, iar aceasta din urmă o va blestema, gata, s-a terminat, se pierde neamul său
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a părăsit tot și nu a mai revenit la acel loc care a rămas blestemat pentru totdeauna. Știu că nu este un subiect plăcut, dar sunt sigură, că multe persoane, în momente de întristare, de îndurerare, nedreptate și mânie, rostesc blesteme. Cei care au blestemat pe cineva și își mărturisesc cu părere de rău acest păcat, odată cu mărturisirea dezlegă și blestemul pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și pe cel blestemat de nenorocire
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
este un subiect plăcut, dar sunt sigură, că multe persoane, în momente de întristare, de îndurerare, nedreptate și mânie, rostesc blesteme. Cei care au blestemat pe cineva și își mărturisesc cu părere de rău acest păcat, odată cu mărturisirea dezlegă și blestemul pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și pe cel blestemat de nenorocire. Prorocul David constată despre omul blestemat că el singur își cheamă blestemul prin depărtarea sa de Dumnezeu. „Și a iubit
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de rău acest păcat, odată cu mărturisirea dezlegă și blestemul pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și pe cel blestemat de nenorocire. Prorocul David constată despre omul blestemat că el singur își cheamă blestemul prin depărtarea sa de Dumnezeu. „Și a iubit blestemul și va veni asupra lui, și n-a binevoit binecuvântarea și se va îndepărta de la el”. Blestemul îl poate ajunge pe om numai dacă se va lipsi de binecuvântarea lui Dumnezeu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și pe cel blestemat de nenorocire. Prorocul David constată despre omul blestemat că el singur își cheamă blestemul prin depărtarea sa de Dumnezeu. „Și a iubit blestemul și va veni asupra lui, și n-a binevoit binecuvântarea și se va îndepărta de la el”. Blestemul îl poate ajunge pe om numai dacă se va lipsi de binecuvântarea lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel insistă ca oamenii să nu blesteme
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
blestemat de nenorocire. Prorocul David constată despre omul blestemat că el singur își cheamă blestemul prin depărtarea sa de Dumnezeu. „Și a iubit blestemul și va veni asupra lui, și n-a binevoit binecuvântarea și se va îndepărta de la el”. Blestemul îl poate ajunge pe om numai dacă se va lipsi de binecuvântarea lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel insistă ca oamenii să nu blesteme sub nicio formă, chiar și când dau de necazuri: „Binecuvântați-i pe cei ce vă prigonesc, binecuvântați
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înjurături, se îndepărtează Duhul cel Sfânt, prin urmare, cel rău are putere mai mare în aceste momente, atât asupra persoanelor, cât și a locului și pune stăpânire pe tot. În acea casă, fusese un loc unde se rostiseră atâtea înjurături, blesteme și ocări, încât diavolul era întru totul stăpân pe ele. Fiind lipsiți de credință, acei oameni erau lipsiți și de binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu, care se îndepărtase de ei. Și încă ceva, nu numai că terminase rău familia, care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de el, se lăsă prins fără probleme. Care este concluzia ce ne-o putem face din toate aceste istorioare? Să binecuvântăm! Părinții pe copii și noi toți unii pe alții, căci cuvântul spus are putere. Să nu blestemăm nicicând, că blestemul, de cele mai multe ori, se întoarce asupra noastră sau a copiilor noștri. Dumnezeu să ne miluiască pe toți! O lecție de neuitat Era recreație. Copii gălăgioși alergau pe coridoare. Unii intrau grăbiți pentru a-și lăsa ghiozdanele la locul lor, ieșind
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în niciun fel din această capcană. Alex nu se va căsători niciodată, și chiar dacă ar face-o, nu este ea femeia pe care ar alege-o. Și atunci, ce o atrage așa de tare la acest bărbat? E ca un blestem. Nu s-a lăsat niciodată copleșită de sentimente, a încercat mereu să optimizeze ce era de optimizat, să poleiască o viață de mizerie, a încercat să se mintă mereu, să se autosugestioneze că este fericită, că viața ei nu a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
atins-o ușor cu degetul pe tâmplă, s-a uitat uimită la profesoară și nu a înțeles atunci ce spune, sau mai degrabă nu voia să înțeleagă, vocea din interiorul ei o speria de moarte, o simțea ca pe un blestem, ca pe o vrajă, nu voia să se confrunte cu ea, la Berna a învățat să cânte corect, foarte corect, să scoată sunetele cele mai curate din vioară, uneori acestea erau atât de cristaline, încât dirijorul oprea restul orchestrei și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cânta boierului cântecul ei de pe urmă, lucrurile nu se schimbă niciodată, ea nu este decât o țigancă reșapată și folosită ca atare, Doamne, de ce și-a făcut iluzii, dar nu și le-a făcut, pasiunea aceasta a căzut ca un blestem peste ea, a îndurat atâta durere și atâta umilință încât ar trebui să se vomeze, s-a și vomat de atâtea ori, zile, luni și ani a umblat în propria ei vomă, Aide se uită la ea cu privirea aceea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea de vorbă și cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
convingă că e sânge din sângele ei. Ina părăsi camera nu fără a scăpa câteva lacrimi. Veni lângă soțul său cu ființa răsturnată și răscolită, cu lacrimile încă pe obraji și într-o nestăpânită stare de tristețe : - Alex, Alex, ce blestem pe capul nostru! Între acești doi copii este o diferență ca de la cer la pământ. Intuind substratul mâhnirilor soției sale, Alex căută să o îmbuneze: - Nu te îngrijora, stă în puterea noastră să-l facem pe Vișinel să înțeleagă că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aghezmuit. Când îl văzu bunica, primul lucru a fost să-l caute în sân de bani, dar surpriză!, banii toți dispăruseră, să-i mai ieie de unde nu-s. Ce a fost la gura ei nu vă pot spune, dar majoritatea blestemelor s-a abătut asupra deținătorilor de cârciumi. Sâlică, presimțind că tărăboiul se putea lungi fără nici o hasnă, o liniști oarecum pe bunica, zicând că va reface traseul banilor prăpădiți, precum munteanca Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu. Era o noapte
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și cocoșat. Mătușa Viorica, învățătoare la școala din Vama, i-a dat o educație aleasă unicului copil, dar, după majorat, l-a scăpat din mână. Toți cei trei membri ai familiei au avut de suferit, de parcă i-ar fi apăsat blestemul căsătoriei nefirești : tanti Viorica a orbit total la patruzeci de ani, unchiul Milian a fost arestat și condamnat politic, iar după grațiere a fost degradat din drepturile civile, angajându-se, cu greu, ca simplu muncitor la Fabrica de cherestea, iar
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ideea lui Iosif, prietenul său de pahar, care avea mare influență asupra lui), să mă vadă niște călugări (nu-i prea suporta pe preoți), să-mi citească, să stau În fum de tămâie, că poate așa voi fi dezlegat de blestemul cumplit care se abătuse asupra mea, de vraja malefică ce mă transformase Într-o adevărată mumie (nu vă spun cât de tare mă lovise cu acest cuvânt!). Și, Doamne, nu-l crezusem niciodată atât de laș, de nepăsător pe bătrânul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
prea idealiști. Că nu Își poate explica În ce fel un om atât de rațional, bun tactician și fin cunoscător al psihologiei umane poate fi, dintr-o dată, un individ atât de influențabil și de necugetat! Nu cumva fusese ajuns de blestemul lui Napoleon I, care se răsucea În mormânt, pătruns de ciudă și de ură că internaționaliștii aceștia i-au dărâmat, „În numele frăției” coloana Vendome, Înălțată În cinstea victoriilor sale?... Ha, ha, ha, ce speculații caraghioase, lipsite de fond face uneori
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
extenuați. Goanță se văieta mereu că-l dor brațele, că nu se mai poate mișca de oboseală și de foame. Mormântul l-am făcut să arate ca și cum nici n-ar fi existat. Nu trebuia să afle nimeni. Cu jurăminte și blesteme ( Libelula se pricepea la plăsmuiri de cuvinte dintre cele mai terifiante) am pecetluit taina noastră. Astăzi, Însă, nu știu de ce... Cineva se izbi de umărul meu. Era un moșneag soios, mirosind a acru și bine hrănit cu alcool. Trecu În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
coleg. Piuitul nu-l slăbi .O reluă și se duse cu ea acasă. La vânătoare mai ieșea, din când în când, dar, numai acolo nu-i era gândul. Piuitul îl ucidea, clipă cu clipă, mai rău decât un blestemat de blestem. Ajunse să treacă de anii pensionării. Un gând i se sedimenta în minte, în inimă și-n suflet. Să facă, cumva, ca arma aceasta să dispară. După multe căutări, găsi și soluția pe care o aprecie ca fiind cea mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nesimțită; lume nesimțitoare! Mai rău, poate, desigur, da, mai rău! Asta-i lume-n care trăim! Asta-i lumea noastră! Ajungând în dreptul porții dincolo de care se află casa în care locuia, Corneliu Bichinez trăi un moment de uluire, ca un blestem de mare.Tatăl său, din poartă, beat și dușmănos, îl întâmpină cu întrebarea: ai văzut-o? Pe cine? Pe mamă-ta. Era lângă pubelă. Răgea după ajutor, ca un animal înjunghiat. Dar, lumea și a văzut de drumul ei, eu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
descânte; și să-ți cate-n ghioc. și, pe măsură ce-l descânta și-l ghiocea, vorbea, bolborosit: hapoi peste mare păcat ai dat, dragul meu. Da. Peste mare păcat. Ai căzut în bestemul hachițelor. Ce-s alea? Nervii. Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
spre care se vor grăbi în curând plantele să le scormonească orbitele cu rădăcinile lor, pentru a le suge seva, mă priveau acum, animați de o viață stăruitoare. Niciodată n-aș fi crezut că pot fi lovit de un așa blestem! Totuși un sentiment de vinovăție mă făcea să încerc, în străfundurile ființei mele, o bucurie unică și absurdă. Înțelegeam că avusesem pe vremuri un însoțitor în mizeria mea. Nu fusese oare decoratorul din vechime, acest decorator care pictase vasul acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]