831 matches
-
din altă lume, / Ce nu știam despre mine tu pari a ști aproape tot, / Bestie neadormită.“ (Bestia din tine nu doarme) Există în carte și versuri care au o anumită prospețime, în special cele care evocă liber, dezinvolt, condiția de boem: „E timpul să te apuci de ceva serios, / îmi spune tata, / altfel o s-ajungi un spărgător, / unul fără odihnă, fără casă, fără cuvinte de rostit. // În felul lui, tata a avut dreptate. / Am ajuns fără ‹ țară, fără casă, fără odihnă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care veghează ușa.“ „Lapis - piatră. A delapida, a dărâma piatră cu piatră. Nu se poate spune așa despre o persoană.“ Dar dacă s-ar fi putut, s-ar fi zis așa despre acești tineri. Unele dintre bietele fete miroseau. Protestul boem le făcea cel mai mult rău. Era ceva elementar printre sarcinile și problemele civilizației, se gândi domnul Sammler, că anumite părți din natură cereau mai mult control ca altele. Femelele sunt În mod natural mai predispuse la scârboșenie, au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îmbrăcau În șalvari, lăsându-și favoriții să crească. Aceasta era deplinătatea lor simbolică. O oligarhie de tehnicieni, ingineri, oamenii care manevrau mașinăriile grandioase, mult mai sofisticate decât acest automobil, aveau să ajungă să guverneze cartierele industriale Întinse, pline de adolescenți boemi, narcotizați, Împodobiți cu flori și „Întregi“. El personal era un fragment, domnul Sammler Înțelegea acest lucru. Și avea noroc să fie așa. Totalitatea Îi depășea puterile În aceeași măsură În care nu era În stare să facă un Rolls Royce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la oameni precum Marx, Jean Jacques Rousseau, Marat, Saint-Just, oratori, scriitori excepționali, pornind În viață fără capital În afara capitalului mintal și ajungând să aibă o influență imensă. Și la toți ceilalți, avocați mărunți, cititori, fanfaroni, pamfletari, oameni de știință amatori, boemi, libretiști, ghicitori, șarlatani, paria, bufoni. Un avocat de provincie nebun care a cerut capul regelui și l-a și căpătat. În numele poporului. Sau Marx, un student, un tip de la Universitate, scriind cărți care cuceresc lumea. Chiar a fost un jurnalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
decis, Unchiule Sammler, dacă nu iese antrepriza asta cu Feffer, să mă duc În Cuba. — Cuba zici? Dar nu ești și comunist, nu-i așa, Wallace? — Chiar deloc. Dar Îl admir pe Castro. Are un stil nemaipomenit, e un radical boem și s-a ținut tare În fața superputerii Washingtonului. El și cu cabinetul său merg În jeepuri. Țin Întruniri pe plantațiile de trestie de zahăr. — Ce vrei să-i spui? — Ar putea fi important, nu mă lua peste picior, Unchiule Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sub aripă lângă fereastra lui Sammler. Whisky-ul dintr-o sticlă - zâmbise În sinea lui - făcuse din el un corespondent de război adevărat. Nu tocmai persoana potrivită ca să se grăbească la acest război, deși nu era mai nepotrivit decât acești boemi din Epoca de Piatră cu bărbile lor solemne. În plus, mai erau și alții care nu păreau a fi foarte utili Într-o situație de criză. Sammler urma să-și trimită rapoartele demodate domnului Jerzy Zhelonski la Londra spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
totdeuna al tău, Turc cinstit și amorezat, Emin aga“. Simțiți cum poate învia istoria, ba chiar literatura? rockin’ by myself Planoare muzicale Dumitru UNGUREANU Era în 1980. Mă întâlnisem în barul „Virtute“ cu un tip, Sică, figură celebră în zonă, boem desăvârșit, minte briliantă. Urma să emigreze în America, aștepta ultimele formalități (care au durat vreo 4 ani!). Dădea petrecerea de adio. Discutam diverse. Venind vorba de fotbal și de-un jucător, Bumbescu, Sică zice: „E specialist în planoare!“. Se referea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
-mi finanțez cea de-a doua mare călătorie. În timpul iernii am făcut economii; voiam să plec din Düsseldorf, un oraș care se dădea drept un „mic Paris“ și al cărui micuț popor de artiști se costuma, luându-și un aer boem, pe la chefurile pictorilor. La vremea aceea am avut alături - una după alta și apoi, timp de câteva săptămâni, simultan - două dansatoare ce se lăsau lesne conduse, ca moștenire a unor petreceri dansante de carnaval. Mai întâi una, apoi cealaltă, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și Ea, poemul de timp născut din înseratele vieți de boeme și amestecat în tăcerile calme de Sorți. O unduire răcnește, Un ochi mă vinde, un ochi rămâne calm în atingerea apogeului ucis, nu e nici o înserare neagră și nici un BOEM Zidit în margini de cer și cuvânt. Lacrima din mine mă arde, mă minte prin ceruri de gând... și-mi cere în durere RENAȘTEREA Tălpile timpului se descompuse spre un hazard suferind de unde s-a desprins un DECOR DE CEARĂ
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sub pământ Din cimitirul albastru o voce se înalță Și-mi prinde trupul adormit în patul alb de scrum Pentru o legendă vie, pe o altă dimineață II Unde mi-e somnul, o dulce mângâiere Din răstignirea visului ca un Boem Carnal, Și în țărâna nopții pe-o rază de mistere. M-aș logodi prin ploaia unui CHIP ASTRAL. Să simt o fericire din aburi de pământ Ce se ridică-n noaptea de ceruri plânse, Unde toți îngerii au făcut legământ
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
știi... Da, probabil. El a mai întârziat cel puțin douăzeci de minute. Ea a aștep tat până când nervii i-au sfârâit ca-ntr-o tigaie încinsă. Tastele telefonului, apăsate cu arătătorul. — Ce faci, nu vii? Spanioli, patruzeci patruzeci și cinci, boemi, nu foarte bine dispuși. Ea e frumoasă. Bronz auriu. Păr șaten deschis, lung. Șlapi. Unghii urâte la picioare. — Aveam vreun motiv să cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri, băsmăluțe colorate, ochelari de soare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
prea mult. Evgheni își simte toți cei șaptezeci de ani ridicați la pătrat. — O să se cheme THULE. Așa o să se cheme restaurantul nostru! Îți place, Evgheni? 14. Eu. Mama. Eu A durat puțin. Șederea mea și a mamei în apartamentul boem, de după despărțirea părinților mei. Atâta cât a fost, însă, a avut ceva de film suprarealist, în care s-au perindat personaje alb negru, personaje color și personaje care deja nu mai au chipuri, ci sunt sudate într-un alai al
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mi-l asumasem ca fiind chipul meu. Deși vederea nu-mi era deloc afectată, nu purtasem niciodată ochelari, în fața oglinzii vedeam ca prin ceață. Bănuiam că semăn cu ceilalți, dar nu mi cunoșteam trăsăturile particulare care îmi dădeau un aer boem, după cum mă recunoșteau alții. Era ca și cum aș fi purtat o mască, dar cu adevărat nu știa nimeni ce se află în spatele ei, nici măcar eu. Înainte să ies din casă obișnuiam să mă ating cu multă atenție, să simt dacă părul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ar mai fi putut rămâne din cercul magnetic al unui trecut care se stingea în aer, ca rotocoalele țigărilor cu hașis. Ani după despărțirea de Pandora și Cain, după ce se întorsese din aventura sa siberiană, Corto îl întâlnise în Parisul boem și sacadat al jazzului pe unul dintre ofițerii ce serviseră în trenul blindat al ducesei. Îmbătrânit și solitar, ofițerul îi înmânase o carte de Turgheniev, ca și cum l-ar fi făcut părtaș la un secret al vieții sale. Sceptic, Corto îi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
băiat și o fată... BUFONUL: ... Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana... DOAMNA LUME: Oameni normali... BUFONUL: ... îndrăgostiți. REGIZORUL: Nea Costică, scoate Precuvântarea. Să vină îndrăgostiții! (Nea Costică scoate Așezământul, iese cu Doamna Lume. Bufonul trece la arlechin. Intră Ieronim și Cezara.) Cadru boem. La libera voastră fantezie! CEZARA: O pereche de papuci... IERONIM: Și să nu uităm motanul negru. E de efect. REGIZORUL: Fiți serioși! Auzi colo, un motan negru! Stabiliți cadrul. Și atmosfera. CEZARA: Bineînțeles, romantice. REGIZORUL: Bineînțeles. Ia gândiți-vă: presupunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
înaintea adorării geometriei. Dar pariez că tu te simți foarte confortabil aici. Becker, cum crezi că o să-i placă pușcăria de la Alex? — Ce? Mititica? Foarte geometrică, domnule. Cu toate barele alea de fier. — Ca să nu uităm de toți tipii ăia boemi care vor fi acolo și care fac viața de noapte a Berlinului faimoasă în toată lumea. Violatorii, ucigașii, hoții, bețivii - au o grămadă de bețivi în pușcărie, care vomită peste tot.... — Este într-adevăr groaznic, domnule. Așa e. — Știi, Becker, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
biserică, părintele Teoctist s-a dus direct la el și l-a întrebat: „Mă cunoști?”, iar bătrânul cu privirea în pământ, așa cum îi era felul lui de a sta, a răspuns: „Da, vă cunosc părinte!”. Atunci Patriarhul cu un aer boem a început a povesti cine este bătrânul din fața lor. A vorbit cu putere multă: „Acest om mi-a fost primul îndrumător duhovnicesc atunci când eram copil și am venit la mănăstire. M-a ajutat cu bani să-mi continui studiile la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu „Ești brigadier sau nu ești brigadier” în cap, cum îi etichetăm noi, că-i mai simplu să pui ștampile decât să înțelegi. Equal opportunities in Dania. Da, Mircea. Acolo ești demn și dacă ești cerșetor, femeie bătută, bătrân, universitar boem, femeie cu decolteu sau cu sânii goii care se încălzește pe o stâncă în puținul lor soare. E loc pentru toți. Încap unii de alții. Nu doar se tolerează, ci se încurajează să fie diferiți. Nu au de ce să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trei luni să mă mișc în voie și să mă simt în ape proprii. Adaptarea la normalitate e destul de rapidă. Îmi dau seama că la noi acasă ceea e cel mai greu pentru cineva de din afară sau cineva mai boem față de sistemul de referință e în continuare să se descurce în condiții anomice în care de fapt reguli există și închiriem în continuare o groază, dar cui îi pasă de ele? Regula generală este că se descurcă cine poate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
chelie în creștere, ochelari. Costum cacao, cravată cafea, față albă, de lapte. Parcă nu purtai ochelari... îngână, zăpăcită. Ștefan Olaru, inginerul. Sef de promoție. Ambițiosul care luase, prin efort și îndârjire, locul întâi, cuvenit altuia, celui care era însă prea boem și nepăsător. Deci, Ștefan, zis Fănică... trăise cu Laura, mititica pentru care își tot trăgeau pumni amatorii, apoi, scurt, cu Nora, apoi se însurase, surprinzător, cu Salomeea, fecioara uscată, căreia i-a turnat rapid doi miopi rotofei, apoi o părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
legătură pe care localnicii o urmăreau cu invidie și revoltă. Anatol Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc, dintr-odată. O cam încurcase, până la urmă, sprințarul Tolea! Senzaționala eliminare din corpul didactic amintea nu doar ceea ce poate fusese codificat în multe dintre bizarele sale impertinențe publice, ci și ceea ce contrazicea aceste bizarerii. Atașamentul dus până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
penultima mohicană, și pe care o admir fiindcă reușește să publice Teatrul azi, gazetă excelentă, de ținută. Dinu Kivu, marele meu prieten, critic de rară finețe și boier minunat, care menaja neajunsurile reprezentațiilor, Încercînd să nu-i rănească pe realizatori. Boem, admirator de femei interesante și votcă de calitate, a plecat dintre noi la nici 50 de ani, nemaiizbutind să publice un volum de cronici. Noroc că după 1990 cartea lui a fost tipărită, datorită familiei, dar și lui Radu Boroianu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Împreună! La festivaluri, premiere, agape...Era un om inteligent și cu spirit critic incontestabil. A scris peste o mie de cronici memorabile. Dar și romane importante. A avut și incredibil de multe funcții de conducere. A fost și demnitar și boem. A lăsat cel puțin două lucrări fundamentale - Cartea cu artiști și Istorie literaturii române - dramaturgia. A mai editat o importantă revistă de teatru, la Uniunea Scriitorilor Drama. Știam că e bolnav. Dar nu mă așteptam să plece atît de repede
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Cand a aflat că sunt student, m-a dat afară. - Lasă poveștile. Nu e primul loc de unde ești dat afară. Ești un neadaptat. Un visător... Nu ești atent la detalii. - De la Fred am plecat singur. - Da, numai cu un alt boem, grec, puteai face team... Crezi că nu văd? Alții în șase ani au joburi bine plătite, și-au cumpărat o casă... - Stii că nu m- am ferit de muncă. - Știu - și ce dacă? Nu ai știut ce munci să iei
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
adorat-o! A făcut avere, și-a făcut relații și o situație acolo! Dar o familie n-a reușit să-și facă! — Soarta celebrităților! Așa Își plătesc aroganța, egoismul, cinismul din timpul vieții... Așa ajung să moară În mizerie! Alcoolici, boemi, nebuni, bolnavi de sifilis și de SIDA... părăsiți de toți, aruncați la groapa comună! — Ca Amadeus... Ca Eminescu. — Victor, care e de-o vârstă cu Traian, Își aduce aminte că mama lui Traian a fugit cu un bariton, tatăl i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]