1,026 matches
-
nr. 237, bl. 45, sc. 1, et. 3, ap. 20, sectorul 2. 33. Shahin Hatem, cetățean egiptean, născut la 3 martie 1973 în localitatea Alexandria, Egipt, fiul lui Kamal El Din și Bouthaina, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Calea Bogdăneștilor nr. 2, sc. A, ap. 13, județul Timiș. 34. Bataineh Mohammed, cetățean iordanian, născut la 8 iulie 1956 în localitatea Barha, Iordania, fiul lui Daiffalla și Faizeh, cu domiciliul actual în București, str. Aurel Botea nr. 1A, bl. D24, sc.
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
Harghita. 259. Kovacs Ladislau-Tiberiu, născut la 23 ianuarie 1960 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ladislau și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Harterfeldstr. 15/6/23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Calea Bogdăneștilor nr. 134, județul Timiș. 260. Rotar Iulian, născut la 12 iunie 1967 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Rotar Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4360 Grein, Kreuznerstr. 48c, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Sandra, județul Timiș, România, fiul lui Emil și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 83308 Trostberg, Altottingerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sandra nr. 402, județul Timiș. 205. Kasper Felicia, născută la 9 septembrie 1967 în localitatea Bogdănești, județul Vaslui, România, fiica lui Bahrim Vasile și Tita, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, Fischerhauserweg 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bârlad, str. Saturn nr. 5, județul Vaslui. 206. Kovacs Alexandru, născut la 20 aprilie 1982
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă a localităților Stâncă, Badiuti, Bobulesti, Românești, Damideni, Iliseni, Bogdănești, Ringhilesti-Deal, Ringhilesti, Santa Mare, Libertatea, Călărași, Plesani, Pogorăști, Rauseni și Doina", județul Botoșani, prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri
HOTĂRÎRE Nr. 255 din 25 aprilie 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi��ii "Alimentarea cu apa a localităţilor Stâncă, Badiuti, Bobulesti, Româneşti, Damideni, Iliseni, Bogdanesti, Ringhilesti-Deal, Ringhilesti, Santa Mare, Libertatea, Calarasi, Plesani, Pogorăşti, Rauseni şi Doina", judeţul Botosani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112659_a_113988]
-
2. 68. Beierlein Codruța Afrodita, născută la 20 iulie 1969 în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiica lui Cartis Mircea Traian și Lucia Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86163 Augsburg, Friedbergerstr. 116, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Calea Bogdăneștilor nr. 5, județul Timiș. 69. Indries Petru, născut la 9 noiembrie 1965 în localitatea Tileagd, județul Bihor, România, fiul lui Petru și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 3923 Zwettt Jagenbachstr. 62, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Milcovului
HOTĂRÂRE nr. 630 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119351_a_120680]
-
de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sută de vii), avea cîteva vinuri reputate: de Jăvereni (azi Viișoara), de Flocești (localitate devenită între timp Florești), de Tîrgu Ocna, de Gioseni, de Răcăciuni. Lista poate fi lungită cu „vinurile țărănești” bune de Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se înțeleagă undeva - le prefera, căci îi „producea(u) însemnări pentru caietele sale”. Cineva susținea că și „podgoria Panciu este o metamorfoză a centrului viticol Pîncești din regiunea Bacău”.6) Cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știu, ce-mi amintesc și ce mi s-a povestit despre ÎNVĂȚĂTORII de pe meleagurile Frasinului; pe lângă ei să povestesc despre cât mai mulți oameni din această frumoasă comunitate - Frasin. Leocadia-Georgeta Carp Familia M-am născut în refugiu, în 1944, la Bogdănești - Râmnicu Vâlcea, din părinții Olga și Macarie Grosu - învățători. La acea vreme, tata era pe front, în linia întâi, mama era la catedră, în Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
această frumoasă comunitate - Frasin. Leocadia-Georgeta Carp Familia M-am născut în refugiu, în 1944, la Bogdănești - Râmnicu Vâlcea, din părinții Olga și Macarie Grosu - învățători. La acea vreme, tata era pe front, în linia întâi, mama era la catedră, în Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi mai erau bunicii din partea mamei, Ștefania și Ioan Pițul. În acel an, la bătălia de la Mărășești, tata a fost rănit. L-au găsit localnici inimoși
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari grădinari, plecați în această direcție, o parte se îndreaptă spre sud, spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt locuri, drumuri și piețe, foarte binecuvântate de dânși. În anii cu vreme proastă și târguri slabe, ei îngrămădesc marfa lor în gările Bogdănești și Iargara (de pe linia Bârlad-Basarabeascaă, trimițând-o spre Chișinău, Iași, Roman, etc. Deși muncesc mult și de cele mai multe ori câștigă bine, lipsa raționalizării muncii pământului, practica pe scară întinsă a alcoolismului, înlocuirea lor prin Români, din ce în ce tot
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
galbeni; 2) Criveștii și Făcășenii; 3) Hăbășeștii a lui Jage Rober, 4 500 fălci. Bancherii frații Weissengrün: 1) Tăcuta a familiei Sturdza, 2 000 fălci, 40 000 galbeni; 2) Țigănaș a familiei Carp, 2 200 fălci, 40 000 galbeni; 3) Bogdănești a familiei Bogdan, 2 500 fălci, 500 000 lei; 4) Vățcanii, 5) Ghindești, 6) Talpa a familiei Urinovsky, 12 000 galbeni; 7) Buhaia, 8) Pescarii, 2 200 fălci, 10 000 galbeni; 9) șoldăneștii a familiei Florescu, 5 800 fălci, 22
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e dotat cu toate posibilitățile”. Strălucirea apariției împletește metalul apotropaic cu spațiul de trecere între lumi, definitoriu pentru condiția neofitului: „La podu cu zalele/ Răsărit-a soarele./ Nu mi-e soare răsărit,/ Ci mi-e neica-mpodobit/ Cu podoabe de argint;” (Bogdănești - Argeș). Ținuta excepțională a eroului dublează capacitatea solară: „Pare soare, când răsare,/ Lerunda Leru-i Doamne!/ Da nu-i soare răsărit,/ Că-i Ion împodobit” (Iclod). Iluzia creată în spațiul ordonat al lumii întărește forța benefică a astrului și dezvăluie deja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria de la nuntă floarea din grădină care se ofilește în așteptarea iubirii este expresia totemică a feminității casnice, diafane, sintagma „floare după mare” aduce conotația fecundității acvatice, punctul de maximă convergență între ape și femeie constituindu-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
necesar traiului și plecau în căutare de locuri de grădinărit, pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră a bulgarilor hușeni se realiza în două direcții: - spre est (Lunca Prutului) și spre sud (târgurile Leova și Fălciu până la satul Bogdănești), pe malul drept al râului, la sud de satele Pogănești și Stănilești; o altă parte se îndrepta de-a lungul Prutului, spre Iași. - spre vest: Valea Lohanului, Valea Crasnei, până la Bârlad și Valea Bârladului, spre Vaslui și Negrești. Reveneau spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a lungul râului, la început în liniște. La sfârșitul lunii iulie (26 iulie 1686), oștile polone se aflau în nordul Moldovei pe Prut, deplasarea lor având loc pe următorul traseu: din Sniatin, prin Lujeni (Lențești), Jujca (Boian), Murzonți, Vancicăuți, Pererita, Bogdănești, Racovăț (râu), Ciugur (râu și sat dispărut, lângă localitatea Ștefănești), Avrămeni, Giuleșteni (dispărut), Coiciaii, Iepureni (dispărut) și Zagarancea. Trecând prin Țuțora, unde și-au făcut apariția tătarii, marșul devenea din ce în ce mai dificil. Necontenit hărțuiți de tătarii lui Nuradin, care distrugeau totul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Infanterie). Armata 4 a primit misiunea de a trece la ofensivă, forțând Prutul. La 4 iulie, generalul Gh. Leventi, comandantul Corpului 5, care va fi înlocuit ulterior cu generalul A. Son, a hotărât să atace în sectorul dintre Fălciu și Bogdănești. Unele eșecuri ale combatanților din linia întâi au determinat introducerea în luptă a unor unități din Divizia 21 Infanterie, la sud de Fălciu. Cele mai înverșunate lupte s-au desfășurat la Țiganca, Hâncești, Stoenești, Leca, Epureni, Purcari, Cetatea Albă, Odessa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cărora va trăi pentru totdeauna. DONOSE, VICENȚIU (1942-2001) PROZATOR Scriitor și publicist, Vicențiu Donose a fost tenace și devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet. S-a născut la 6 februarie 1942 în satul Buda, comuna Bogdănești, județul Vaslui. Clasele primare lea urmat în satul său natal, iar cele gimnaziale în comuna Costești, județul Vaslui. După terminarea Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui (1955-1959) a devenit student al Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
listă de numărul fiecăruia pe unde se află sau de aceia cari nu sau putut depune toți la casarma călărașilor”. Iată rezultatele căutărilor vrednicului comisar Holban: „1) Carp Ion (reangajat din nou În armată); 2) Jecu Ion (la grădină la Bogdănești); 3) Cracea Ion (dus la casarmă se anecseasă chitanța); 4) Bleoju Anton (ține de Desp. I); 5) Mihai Costachi (idem); 6) Iliescu Gheorghe (se anecseasă chitanța); 7) Căprariu Ion (ține de Desp. I); 8) Rotariu Neculai (se anecseasă chitanța); 9
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rus), am considerat că e bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vechi dar autoritățile comuniste erau hotărâte să facă o „curățenie” generală, chiar și printre domnitorii români: „Școala de 8 ani <<Dr. Petru Groza>> din com. Popeni - Școala de 8 ani com. Popeni; Școala de 8 ani <<Ștefan cel Mare>> din Bogdănești - Școala din Bogdănești; Școala de 8 ani <<Stroe Belloescu>> din satul Belloescu - Școala de 8 ani nr.14; Școala de 4 ani nr.1 <<V.I. Popa>> din oraș BÎrlad - Școala de 8 ani nr.5; Școala de 4 ani nr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuniste erau hotărâte să facă o „curățenie” generală, chiar și printre domnitorii români: „Școala de 8 ani <<Dr. Petru Groza>> din com. Popeni - Școala de 8 ani com. Popeni; Școala de 8 ani <<Ștefan cel Mare>> din Bogdănești - Școala din Bogdănești; Școala de 8 ani <<Stroe Belloescu>> din satul Belloescu - Școala de 8 ani nr.14; Școala de 4 ani nr.1 <<V.I. Popa>> din oraș BÎrlad - Școala de 8 ani nr.5; Școala de 4 ani nr.2 <<Dimitrie Cantemir
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mănunchi de busuioc/ Să vă dea Domnul noroc (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să v-aducă mult noroc>>, n.n.)/ Cu mănunchi de mintă creață/ Să vă dea Domnul viață (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să vă dea o lungă viață>>, n.n.”). „Vălăretul” din satul Bogdănești, fusese văduvit DEFINITIV de cinci versuri: „Și cu sfinte daruri/ Ca să dăm la toți de toate/ Cele așteptate/ Că și lui Isus cu daruri/ I s-au Închinat”. În toate episoadele acestui studiu a fost și va fi pomenit numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]