1,369 matches
-
Magheru, pref. Mircea Zaciu, Reșița, 1998. Ediții, antologii: Ion Roșca, Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937; Antologie rădăuțeană, pref. edit., Cernăuți, 1943; Ioan Slavici, Atitudini și mărturisiri, pref. edit., Timișoara, 1975; Horia Bottea, Game și pendulări, pref. Geo Bogza, postfață Ilie Radu-Nandra, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Ilie Radu-Nandra).Traduceri: Adela Popescu, Between Us, Time, ed. plurilingvă, Washington DC, 1992 (în colaborare); Mihaela Bidilică-Vasilache, Existențe - Existences, ed. bilingvă, Brașov, 1999. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 81-82, X, 256-261; E.
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
în afară de rigorile echilibrului clasic. Dintre toți oamenii pe care îi cunosc, și cunosc câțiva despre care sunt sigur că au trăsături de geniu, înaintea oricărui altul, Tudor Vianu îmi pare a fi fost echivalența umană a templului de pe Acropole. GEO BOGZA Cercetările lui Tudor Vianu asupra stilului, simbolului, metaforei, operei literare reprezintă o fază de sincronizare cu o direcție importantă a criticii europene din epoca interbelică și primele decenii de după război. Stilistica devine și la noi o disciplină cunoscută, datorită, în
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Vianu, ST, 1957, 12; Al. Dima, Tudor Vianu la 60 de ani, IL, 1958, 1; Dumitru Micu, Un umanist, GL, 1958, 11; Victor Iancu, „Versuri”, O, 1958, 4; Al. Rosetti, Tudor Vianu, LCF, 1964, 13; Arghezi, Scrieri, XXVII, 430-431; Geo Bogza, Mărturisiri, CNT, 1964, 22; Eugeniu Sperantia, Tudor Vianu - evocare, TR, 1965, 37; Simion, Orientări, 215-220; Ion Biberi, Tudor Vianu (Omul și opera), București, 1966; Călinescu, Eseuri, 122-124; Căprariu, Jurnal, 51-59; Ciopraga, Portrete, 247-259; Oarcăsu, Oglinzi, 27-35; Papu, Luminile, 42-59; Ion
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
gesturi care pe alții i-au înălțat; săraci și mândri și cu idealuri înalte culturale, modești”. Pe scurt, jurnalul intim a devenit cronica unui coșmar trăit de o ființă care crede în Dumnezeu și în cultură. Când un scriitor, Geo Bogza, îi oferă un liliac și un mic aparat de radio se emoționează. Jurnalul e o scriere complexă, credibilă, un document existențial de prim ordin. Este un indirect roman de familie povestit de o Madame Bovary a misticii ortodoxe, cum crede
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
zile (1975) încep să își facă loc comentariile despre scriitorii contemporani, acestea devenind preponderente în Lancea lui Ahile (1980). Aici, ca și în Viaticum (1983), poate cea mai densă carte a sa, aplică metodele criticii moderne. Astfel, opera lui Geo Bogza este analizată prin prisma „elementelor” lui Gaston Bachelard, iar proza lui Marin Preda prin diverse grile de lectură, decriptându-i-se numeroase sensuri ascunse (revolta împotriva tatălui etc.). În timp, Z. consacră articole și cronici unui mare număr de scriitori ai actualității
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
181-184, II, 106-111, 326-329; Șerban Cioculescu, „Plante și animale”. „Brățara nopților”, ADV, 1929, 1 406; Octav Șuluțiu, „Brățara nopților”, VRA, 1929, 87; Sebastian, Eseuri, 219-223, 233-235; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 349-352; Geo Bogza, Pulsul recenziei, „unu”, 1930, 21; Ionescu, Război, I, 146-148; Octav Șuluțiu, „Invitație la bal”, VRA, 1931, 193; Constantinescu, Scrieri, V, 227-240; Al. A. Philippide, „Zodiac”, ALA, 1931, 540; Șerban Cioculescu, „Incantații”, ADV, 1931, 14 691; Al. A. Philippide, „Incantații”, VR
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Ist. lit. rom. cont., 178-179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 782-784, Ist. lit. (1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
din cartea Printre scriitori și artiști (1988) oferă, într-o formulare exactă, supravegheată, adesea apodictică, detalii inedite și observații surprinzătoare legate de cercul de la „Sburătorul” și de unii literați ai vremii, Felix Voican, Pericle Martinescu, Dan Botta, Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, cărora li se schițează portrete memorabile. Însemnările dezvăluie un intelectual cu vaste și profunde lecturi și sunt o sursă de observații inedite în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Valeriu Cristea, „Zeii prind șoareci”, GL, 1968, 18; Constantin Călin, „Zeii prind șoareci”, TMS, 1968, 9; Felea, Reflexii, 122-127; Manolescu, Metamorfozele, 121-122; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 107-112; Piru, Panorama, 133-138; Cubleșan, Miniaturi, 157-164; Mincu, Critice, I, 184-185; Geo Bogza, Stelaru, CNT, 1971, 49; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 467-474; Constantin, Despre poeți, 38-41; Martin, Poeți, II, 90-96; Popa, Modele, 62-63; Caraion, Duelul, 148-154; Ciobanu, Panoramic, 79-83; Grigurcu, Teritoriu, 42-46; Munteanu, Opera, 102-105; Balotă, Umanități, 395-397; George, Sfârșitul
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Laurențiu Fulga, Dziwna panna Ruth [Strania domnișoara Ruth], Cracovia, 1981, Podwójna zbrodnia siostry Diany [Dublă crimă a sorei Diana], Cracovia, 1981 (în colaborare); Ana Blandiana, Pi¸eta Achillesowa i inne wiersze [Călcâiul lui Achile și alte poezii], Cracovia, 1984; Geo Bogza, Lata i wieki [Ani și secole], Cracovia, 1986. Repere bibliografice: Velea, Interferente, 71-73. St. V.
SZUPERSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290031_a_291360]
-
epigramatica, adresat sieși) intitulat Adevăr și poezie. Cei mai fideli colaboratori în materie de lirica sunt Radu Cârneci, Horia Arama, Alexandru Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, care va debuta aici în 1953. Alături de aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Victor Tulbure, Emil Manu, Florin Mugur ș.a. În ceea ce privește proza, e ilustrata de schițe, nuvele, fragmente de român, reportaje. Autori sunt Tita Chiper, Nicolae Mărgeanu, Mircea Radina, Vera Hudici, Sorin Titel, care debutează aici cu
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
impunând astfel temele, motivele și modalitățile chemate să configureze nouă epistemă a „realismului socialist”. În viziunea autorilor de normative literare - Traian Șelmaru, Mihail Novicov, N. Mihailov, Sergiu Fărcășan, Eugen Frunză, Mihu Dragomir, Vasile Nicorovici, Georgeta Horodinca, Teodor Vârgolici sau Geo Bogza - funcția fundamentală a actului artistic este nonficționalizarea, „redarea” realității în care țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
membru în Consiliul Național al Audiovizualului. Debutează în 1965, la „Contemporanul”, cu un articol despre dramaturgia lui G. Călinescu, iar editorial cu monografia Destin teatral - Aurel Baranga, apărută în 1986. Anterior realizase câteva antologii tematice: Misiunea scriitorului contemporan (1974), Geo Bogza interpretat de....(1976), Cumpăna cuvântului (1939-1945), cuprinzând „mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial” (1977, în colaborare cu George Ivașcu), Discursuri de recepție la Academia Română (1980, în colaborare cu Octav Păun). A publicat, de asemenea
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
comportamentului în paralel cu schimbările din manifestările literar-culturale ale fiecărei epoci. SCRIERI: Destin teatral - Aurel Baranga, București, 1986; Proiecte universitare, București, 2001; Breviar de retorică, București, 2002. Antologii: Misiunea scriitorului contemporan. Idei și atitudini literare, introd. edit., București, 1974; Geo Bogza interpretat de..., pref. edit., București, 1976; Cumpăna cuvântului (1939-1945). Mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial, introd. George Ivașcu, București, 1977 (în colaborare cu George Ivașcu); Discursuri de recepție la Academia Română, pref. Octav Păun, București
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
în colaborare cu Octav Păun); ed. 2, București, 1997; Ten Steps Closer to Romania, București, 1999 (în colaborare cu Cipriana Petre); Proiecte universitare, București, 2001; Unde sunt manierele de altădată?, București, 2002; Strategii ale comportamentului european, București, 2003. Ediții: Geo Bogza, Priveliști și sentimente. Cartea Oltului, I-II, pref. edit., București, 1979; Al. A. Philippide, Poezii, pref. edit., București, 1981; ed. 2, București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41; Aurel Martin, „Misiunea scriitorului contemporan”, CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48; I. D. Bălan, „Misiunea scriitorului contemporan”, CREL, 1976, 2; Mihai Ungheanu, „Geo Bogza interpretat de...”, LCF, 1976, 35; Nicolae Manolescu, Criteriile unei colecții, RL, 1976, 38; Horia Pop, „Geo Bogza interpretat de.....”, O, 1976, 10; Cristian Popișteanu, Conștiințe de veghe, RMB, 1978, 10 330; Paul Georgescu, Cuvântul la grea încercare, RL, 1978, 2
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48; I. D. Bălan, „Misiunea scriitorului contemporan”, CREL, 1976, 2; Mihai Ungheanu, „Geo Bogza interpretat de...”, LCF, 1976, 35; Nicolae Manolescu, Criteriile unei colecții, RL, 1976, 38; Horia Pop, „Geo Bogza interpretat de.....”, O, 1976, 10; Cristian Popișteanu, Conștiințe de veghe, RMB, 1978, 10 330; Paul Georgescu, Cuvântul la grea încercare, RL, 1978, 2; Liviu Leonte, O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Arta plastică” (1966-1968). Debutează cu poezia Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933 deschide o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
care devine repede un fenomen de succes, comercial, dar și sociocultural, atingând un tiraj puțin obișnuit. P. este unul dintre cei mai înzestrați reporteri literari ai perioadei 1970-1980, formându-se la școala ( și în fascinația) lui F. Brunea-Fox și Geo Bogza. Cea mai mare parte a scrisului i-a rămas în paginile revistelor. Reportajele din coloanele „Luceafărului” anilor ‘70 (multe semnate în colaborare cu Gabriela Melinescu) erau adevărate sărbători sociostilistice, descoperind fețele sensibile ale realității, universul poetic inocent al copiilor handicapați
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
2000; Rumunske i druge pesme [Cântece românești, și altele] îngr. și tr. Petru Cârdu, Vârșeț, 2002; Opera poetică, I-II, tr. Ioan Flora, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: [Vasko Popa], „Lumina”, 1985, 7-9 (semnează Alexandăr Petrov, Charles Simici, Aurel Baranga, Geo Bogza, Gellu Naum, Marin Sorescu, Alain Bosquet, Jean-Pierre Faye ș.a); [Vasko Popa], „Lumina”, 1987, 7 (semnează Simeon Lăzăreanu, Octavio Paz, Branko Mijkovici, Edoardo Sanguineti, Weöres Sandor, Tadeusz Rozewicz, Eugénio de Andrade, Gerald Bissinger, Paul Wiens, Eva Strittmatter, Ioan Flora, Charles
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
inovație, reabilitarea concretului, condiția manifestelor, arhitectura viziunii, oniricul, statutul ontologic al poeziei, rolul inconștientului etc.), în timp ce a doua secțiune cuprinde o serie de profiluri ale unor autori reprezentativi: Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De pildă, ideea convenționalizării revoltei e contrasă într-
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și ideile, la lansarea unei lungi diatribe la adresa criticii literare din epocă. Opiniile proprii sunt incluse și într-un grupaj de comentarii cu privire la Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, Adrian Marino, Al. Piru, Matei Călinescu ș.a., precum și într-o secțiune ce vizează mai ales literatura modernă și contemporană engleză și americană, încă puțin cunoscută la noi (Nathaniel Hawthorne, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike, Edgar Lee Masters, Robert Frost
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
va fi o colaboratoare constantă între 1923 și 1931, Q. va fi prezentă și cu versuri, grupate, mult mai târziu, sub titlul Nocturne, într-o plachetă din 1968. Ciclul Dedicații, care deschide singura ei carte, reunește versuri adresate lui Geo Bogza, Perpessicius, Marcel Iancu, Petru Comarnescu, Zaharia Stancu, Camil Baltazar, Ion Vinea. Timbrul liric care o definește poate fi însă recuperat din alte poeme, ce respiră un expresionism temperat, pe fondul unui feminism nonagresiv, nici iritant, nici provocator. Iubirea înseamnă foc
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
întoarceri în istorie și coborâri până în arheologie, sugerate de asocierea formei de arc a Olteniei cu firea aprigă a locuitorilor ei. În alt stil, cu rezonanțe de Cântarea României, de tabletă argheziană imnică ori din Cartea Oltului a lui Geo Bogza, uneori cu un meșteșug parcă împrumutat cusăturilor țărănești, paginile consacrate lumii oltene de altădată exemplifică abundent și variat imaginea pe care intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România, privită pe hartă, apare, prin sistemul ei hidrografic, ca o harpă, al cărei „punct de reazim” e Dunărea. Imaginând Dunărea (precum Bogza, Oltul) urcând la cer, scriitorul o asemănă cu un arbore gigantic, ale cărui crengi se pierd în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc” în lupta popoarelor riverane. Numai că, atunci când discursul e politizat în
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]