924 matches
-
și într-un volum de articole propriu și, încă, fără ghilimele și fără să precizeze sursa! Aproximațiile domnului Boia Sever Voinescu face recurs în DILEMA VECHE din 5-11 aprilie la severa acuzație de colaboraționism adusă lui George Enescu de către Lucian Boia în Capcanele istoriei, carte în jurul căreia aceeași revistă a organizat cu o lună înainte o masă rotundă, la care ne-am referit și noi într-un număr recent. Trei sunt elementele pe care se bazează autorul cărții: un turneu de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
la Moscova alături de David Oistrah și apoi, înaintea unui turneu în SUA din a doua parte a aceluiași an, l-a avut invitat la București pe Yehudi Menuhin. Ciudată este, cu adevărat, cea de a treia afirmație a lui Lucian Boia, care a preluat-o fără s-o verifice: Sever Voinescu deține, el, informația că lui Enescu nu i s-a cerut consimțământul pentru candidatură. De altfel, în noiembrie 1946, el nu se afla în țară. Plecase cu două luni înainte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
1946, el nu se afla în țară. Plecase cu două luni înainte în SUA, de unde nu avea să se mai întoarcă. Nu-și va onora, așa dar, locul în parlamentul dominat de comuniști ca urmare a unor alegeri frauduloase. Lucian Boia nu dă atenție (n-o știe?) unei declarații din 1951 a lui Enescu, în care marele compozitor își explică exilul prin aceea că n-a vrut să-și încalce „principiile și sentimentele” acceptând ocuparea țării de către sovietici. Am semnalat în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
sunt atestate, în dicționarul tezaur, prin exemple foarte târzii, din secolul al XIX-lea. În lipsa unor cercetări detaliate, putem presupune fie o evoluție internă, care să fi fixat elipsa, fie un calc după structura franceză similară ne... que („Il ne boit que du lait” - „nu bea decât lapte”). Apariția târzie a construcției, în secolul al XIX-lea, ar susține ipoteza calcului; e totuși posibil să existe și exemple mai timpurii, care să nu fi intrat în corpusul folosit pentru dicționar și
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
Mihai I, George Călinescu, Eugen Lovinescu, M. Kogălniceanu, B.P. Hașdeu, Titu Maiorescu, N. Bălcescu, Al.I. Cuza, Inochentie Micu, Spiru Haret, Coresi, Ț. Arghezi, M. Sadoveanu, C. Noica, M. Vulcănescu, G.E.Palade, Petru Rareș, pionierii aviației românești. Cu siguranta, Lucian Boia, de la Centrul de Istorie a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
au fost cele mai semnificative pentru modificarea percepției identitare colective. Menționez dintre acestea câteva dintre cele mai importante din deceniul ultim al secolului trecut (prima decadă de libertate și speranță în România): bătălia din jurul mituri-lor declanșată de analiza lui Lucian Boia (1997 - 2000), disputa referitoare Istoria Transilvaniei (tratatul maghiar al Academiei de Științe și replicile românești) (1992-1993), mitul Nae Ionescu (1993 - 1995, 2000), scandalul din jurul Politicelor lui H.-R. Patapievici (1996), relevarea calității de victimă democrată a lui Mihail Sebastian în
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
Sorin Lavric După ce a publicat Tragedia Germaniei 1914 - 1945 și Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, două cărți de pe urma cărora Lucian Boia a căpătat o aură ingrată de spirit reacționar, istoricul nu-și dezminte pofta de a contraria și scoate o nouă mostră de interpretare leproasă. „Leproasă“ e acea gîndire care, căzînd în delictul de a nu se supune convențiilor epocii, e
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
repudiată pe motiv de recalcitranță ideologică, urmarea fiind că autorul primește unul sau altul din stigmatele în vogă. Și cum e o convenție ca, vorbind despre perioada interbelică, să spunem numai anumite lucruri și să trecem sub tăcere altele, Lucian Boia încalcă regula și spune tot: nu doar ce hram a purtat tabăra dreptei, cu excesele și paroxismele ei, dar mai ales originea celor care au reprezentat stînga epocii, cu aberațiile și motivațiile lor. Portretul vremii Lucian Boia îl reface sub
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
tăcere altele, Lucian Boia încalcă regula și spune tot: nu doar ce hram a purtat tabăra dreptei, cu excesele și paroxismele ei, dar mai ales originea celor care au reprezentat stînga epocii, cu aberațiile și motivațiile lor. Portretul vremii Lucian Boia îl reface sub bolta unei teme generoase: destinul intelectualilor români de-a lungul celor mai dense decenii din secolul trecut: 1930- 1950. Pe scurt, fluctuațiile, alunecările, căderile, ridicările, prăbușirile și supraviețuirile celor care au format elita culturală. De aceea, protagoniștii
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
tabăra oportuniștilor: exemple neverosimile de schimbare a părului din nevoia de a supraviețui, cu tot atîtea povești biografice din care se desprinde un portret deplorabil al cărturarilor vremii: multă inteligență altoită pe o lacună drastică de caracter. Arta lui Lucian Boia e că își reduce la minim retorica însoțitoare, lăsînd numele, datele și cifrele să vorbească singure, printr-o atentă selecție a detaliilor. De fapt, Boia are cîteva calități care îl scot din condiția de istoric, preschimbîndu-l în schimb într-un
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
al cărturarilor vremii: multă inteligență altoită pe o lacună drastică de caracter. Arta lui Lucian Boia e că își reduce la minim retorica însoțitoare, lăsînd numele, datele și cifrele să vorbească singure, printr-o atentă selecție a detaliilor. De fapt, Boia are cîteva calități care îl scot din condiția de istoric, preschimbîndu-l în schimb într-un gînditor al istoriei. Mai întîi nervul dialectic, pe care îl arată în felul în care știe să analizeze o problemă: autorul rupe tema în nuanțe
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
un mozaic de nuanțe pentru a căror descriere istoricul lasă impresia că nu a depus nici un efort, cînd de fapt totul e o punere în scenă făcută cu o vervă de comentator ironic. Din acest motiv, privit cu ochii lui Boia, trecutul își sporește claritatea și își pierde încordarea, umoarea lui sarcastică golind evenimentele de tensiunea patetică pe care au avut-o în epocă. Așa se face că cititorul simte conflictele și le intuiește miza, dar le contemplă senin ca pe
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
că cititorul simte conflictele și le intuiește miza, dar le contemplă senin ca pe un șir oarecare de deșertăciuni omenești, care s-au petrecut o dată, fără nici un ecou care să ajungă în prezent. În plus, ironia îi dă posibilitatea lui Boia să păstreze mereu distanța față de evenimente, spre a preîntîmpina orice acuză pe care una sau alta din afirmațiile făcute le-ar putea isca. Și, slavă Domnului, sunt numeroase afirmațiile care îi vor atrage autorului stigmatul de „istoric reacționar“. Dar cum
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
așa fel dozate încît întregul lor emană o răceală impasibilă de observator neutru, numai vînătorii de tente ilicite îi vor imputa lui Boia îndrăzneala de a spune lucruri pe care cenzura are grijă să le țină ascunse. În această privință, Boia nu trebuie să aibă naivități: va intra în colimatorul celor care ne monitorizează cultura printr-o unică și obsesivă grilă și va fi trecut pe lista intelectualilor contagioși, care emană o halenă apostată de spirit neaservit. Sub unghiul verdictului pe
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
și va fi trecut pe lista intelectualilor contagioși, care emană o halenă apostată de spirit neaservit. Sub unghiul verdictului pe care îl pune curentelor socialiste din epoca interbelică, cartea e strivitoare. Prin statisticile etnice și geografice pe care le prezintă, Boia confirmă caracterul de grefă ideologică pe care l-a avut tabăra comunistă, dezvăluind niște detalii ilicite de pe urma cărora autorul se va alege cu o faimă greu de purtat. Dar adevăratul cîștig al cărții nu stă în tentele ei ilicite, ci
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
judeca trecutul după optica prezentului e tactica curentă la care recurg actualii supraveghetori ideologici, din dorința de a impune un punct de vedere care să fie unic și universal valabil, adică o altă variantă de unanimitate obținută cu forța. Lucian Boia nu cade în nici una din aceste greșeli: nu deformează, nu omite și nu scoate din context. Îi caută pe intelectulii români (studenți, publiciști, universitari, academicieni etc.) sub toate unghiurile vieții lor publice, fără să-i cruțe în părțile neplăcute ale
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
părțile neplăcute ale biografiei. Mai mult, e o încîntare să-l urmărești pe Boia în acele puncte delicate ale istoriei în privința cărora știi deja cum procedează istoricii pentru a le contraface. Numai că Boia nu le contraface, ci spune adevărul. Boia e un spirit liber, unul dintre puținii intelectuali despre care se poate spune că nu sunt chirciți sub apăsarea unor calcule de moment, volumul de față fiind cea mai curajoasă lucrare pe care a scris-o pînă acum. În ritmul
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
care se poate spune că nu sunt chirciți sub apăsarea unor calcule de moment, volumul de față fiind cea mai curajoasă lucrare pe care a scris-o pînă acum. În ritmul acesta, dacă va acoperi și celelalte decenii de după 1950, Boia va reconstitui verosimil (și fără omisiuni) epopeea intelectualității române în secolul XX. Să așteptăm așadar continuarea cărții de față, spre a încheia un ciclu și pentru a îndrepta culpa de omisiune la care s-au pretat atîta timp istoricii noștri
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
îi lăsăm să creadă că istoria nu le va consemna mizeria morală pe care au întruchipat-o în timpul dictaturii proletare? De ce să-i facem să creadă că Apelul către lichele nu i-a privit și pe ei? În speranța că Boia ne va vindeca de acest orb al omisiunii retrospective, să-l lăudăm pentru scrierea unei cărți de pe urma căreia va avea de pătimit.
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
influența pe care a avut-o asupra literaturii de la noi instaurarea regimului comunist. Punând permanent în corelație literatura cu geografia literară și geopolitica, Cornel Ungureanu ajunge la un soi de demitizare a istoriei literaturii, de tipul celei realizate de Lucian Boia în istoria propriu-zisă. Acest fapt este, cu siguranță, în măsură să-i nemulțumească (este puțin spus, de fapt, să-i scandalizeze) pe tradiționaliști. Fără patimă, dar și fără pudibonderii nejustificate, autorul discută subiecte dintre cele mai delicate, ignorate sau pasate
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
în domeniul sănătății au fost descoperite avantajele pe care le aduc aceste animale persoanelor singure. Acum, psihiatrii vor utiliza câinele în tratarea bolilor psihice grave. Autor: Anca Murgoci În Barcelona, complexul de îngrijire de sănătate mentală Benito Menni din Sant Boi a lansat o inițiativă cu scopul de a utiliza acțiunea terapeutică a câinilor pentru tratarea adolescenților din spital. Astfel, propunerea se adresează celor internați în spital care prezintă grave tulburări mentale. Potrivit www.20minutos.es, pacienții trebuie să fie ghizii
Câini utilizaţi pentru tratarea adolescenţilor cu probleme mentale severe () [Corola-journal/Journalistic/67890_a_69215]
-
Doinei Papp, cu însemnări despre noua montare a „Scrisorii pierdute” de la Teatrul de Comedie, iar Daria Ghiu scrie despre Expoziția Vasile Grigore de la Galeria Dialog. Libertate versus justiție Revista 22 din 13-19 martie găzduiește un consistent interviu pe care Lucian Boia i-l acordă lui Octavian Manea în marginea recentei și mult dezbătutei cărți Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950. Chiar dacă întrebările lui Octavian Manea cad ca niște formule standard, puse parcă de un pilot automat, istoricul are
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4814_a_6139]
-
Partidului Național Român din Transilvania (1892). Este un volum care, deși cuprinde articole scrise între 1873 și 1915, respiră o evidentă unitate tematică și de idei, care vorbește de la sine despre obstinația pozitivă a scriitorului și justifică afirmația istoricului Lucian Boia, conform căreia Slavici a suferit nu de prea puțin, ci de prea mult caracter. Înainte de aceasta, însă, aș sublinia că volumul X al ediției confirmă două observații pe care mi le prilejuise volumul anterior: 1) că avem în Ioan Slavici
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
atac sinucigaș de la Beersheba l Liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, i-a adresat președintelui Rusiei, Vladimir Putin, o cerere prin care solicită suplimentarea forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria. 2 l Adjunctul ministrului israelian al apărării, Zeev Boim, a amenințat cu declanșarea de operațiuni militare împotriva Siriei, pe care Israelul o acuză de implicare în dublul atentat sinucigaș comis la Beersheva l Președintele polonez Alexander Kwasniewski a declarat că țara sa susține aderarea Turciei și apoi a Ucrainei
Agenda2005-01-05-septembrie () [Corola-journal/Journalistic/283237_a_284566]
-
noi a fost chiar "the last and the least" - Nicolae Ceaușescu). Ce este totuși "democrația", cuvîntul magic îndărătul căruia se ascund elemente care, aparent nu au nimic în comun? Un răspuns lucid la această întrebare încearcă să ofere profesorul Lucian Boia în cea mai recentă carte a sa, Mitul democrației. Adept al lui Fernand Braudel și al școlii de istorici formați în jurul revistei "Annales", Lucian Boia a introdus o viziune nouă în istoriografia românească (zona sa predilectă de cercetare este istoria
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]