929 matches
-
și-a schimbat tactica. Așa cum reiese din scrisoarea polonă, citată mai înainte, sultanul a încercat să-i atragă pe boieri de partea sa, afirmând că nu a venit în Moldova împotriva poporului (poporul căruia i se adresa fiind de fapt boierimea), ci împotriva domnului. Sultanul lăsa, astfel, să se înțeleagă că era în intenția lui să acorde boierilor libertăți mai mari decât le aveau sub Ștefan. Așadar, este vorba de o propagandă inteligent orchestrată, cu scopul de a-i convinge pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cunoscând caracterul autoritar al voievodului, ei știau că-și pun capetele, în cazul în care ar fi dat dovadă de șovăială în executarea poruncilor domnești. În afară de aceasta, trebuie avut în vedere și momentul în care sultanul încearcă să obțină asentimentul boierimii moldovene pentru planurile sale. După Valea Albă, Ștefan cel Mare avea pe lângă el o parte însemnată din forțele militare ale țării. În jurul acestui nucleu au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră că unitatea de luptă românească împotriva turcilor nu s-a putut realiza în secolul al XV-lea, pentru că, uneori, s-au aflat pe scaunul țării domni care n-au avut calități politice și militare deosebite, dar, mai ales, pentru că boierimea munteană a trădat mereu interesele țării și a colaborat cu turcii. Faptele voievozilor și ale boierilor trebuie să fie judecate în funcție de realitățile politice. După moartea lui Mircea cel Mare au urmat ani de lupte, care au sângerat țara în deceniile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comerțul cu turcii și asta le era de ajuns. Scrisoarea boierilor este alcătuită și într-o vreme în care Țepeluș se pregătea să atace Moldova împreună cu turcii. Nu trebuie exagerat, în sensul în care s-a stăruit o vreme, că boierimea era trădătoare din principiu. Când turcii au făcut eforturi să cucerească Țara Românească, boierii munteni au fost în cea mai mare parte alături de Radu de la Afumați și, în bătălii care au durat mai mulți ani, au reușit să salveze țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După opinia acestui autor, când are loc bătălia de la Șcheia, în Moldova erau doi domni: Ștefan și Hronodă vodă. Acesta din urmă a câștigat bătălia. Acest lucru s-a datorat faptului că în 1486 are loc „o adevărată revoltă a boierimii moldovenești împotriva lui Ștefan”, deoarece o mare parte a boierimii era împotriva politicii antiotomane dusă de domn. Într-o lucrare, ultima mare monografie despre Ștefan cel Mare, se afirmă că letopisețele moldovenești „au transmis doar o relatare seacă și palidă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Moldova erau doi domni: Ștefan și Hronodă vodă. Acesta din urmă a câștigat bătălia. Acest lucru s-a datorat faptului că în 1486 are loc „o adevărată revoltă a boierimii moldovenești împotriva lui Ștefan”, deoarece o mare parte a boierimii era împotriva politicii antiotomane dusă de domn. Într-o lucrare, ultima mare monografie despre Ștefan cel Mare, se afirmă că letopisețele moldovenești „au transmis doar o relatare seacă și palidă, urmare a unei evidente prelucrări ulterioare, făcută cu grija de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țara Rusiei”. Formal, domnul n-a anexat Pocuția în acel moment și, după cum avea să-i spună solului Firley, în 1503, a mai așteptat acolo aproape cinci săptămâni și jumătate. Logofătul Tăutu spune că „Domnul voievod, domnul nostru, chemând toată boierimea sa, și sfatul său, după ce domnii voștri nu au venit, și-a adjudecat acea țară. Și boierimea deopotrivă a adjudecat-o domnului nostru voievodul”. Domnul justifică astfel ocuparea Pocuției: „Noi știm, însă, ceea ce se știe, de altfel, în toată lumea, că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solului Firley, în 1503, a mai așteptat acolo aproape cinci săptămâni și jumătate. Logofătul Tăutu spune că „Domnul voievod, domnul nostru, chemând toată boierimea sa, și sfatul său, după ce domnii voștri nu au venit, și-a adjudecat acea țară. Și boierimea deopotrivă a adjudecat-o domnului nostru voievodul”. Domnul justifică astfel ocuparea Pocuției: „Noi știm, însă, ceea ce se știe, de altfel, în toată lumea, că dacă cineva are o asemenea învoială și sorocire și zi hotărâtă și nu vine la acea zi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie să stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul Vodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie peste toți”. De atunci, în titlul domnului apare formula singur stăpânitor. Recunoașterea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bani din visteria domnească și prin confiscarea domeniilor boierilor trădători.” Este reluată, așadar, teza lui B. T. Câmpina, dar cu o redactare mai elegantă. Domnul a dăruit din domeniul domnesc, astfel reconstituit, “principalilor susținători ai puterii domnești: biserica și mica boierime.” Dominium eminens este o categorie juridică specifică instituțiilor feudale apusene, semnificând dreptul de stăpânire superioară, asupra întregului pământ al țării. Valeria Costăchel considera că domnii români au avut și ei acest drept. H. H. Stahl a combătut existența domeniului eminent
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruie mânăstirii Putna. Lista unor domenii, care se desfac în a doua jumătate a secolului al XV-lea, este mai lungă. Nepoții boierilor, care stăpâneau mari moșii, cu privilegii date de Alexandru cel Bun, vând satele moștenite, încât opoziția marii boierimi față de Ștefan cel Mare se destramă de la sine, odată cu destrămarea domeniului. În afară de vânzarea satelor moștenite, care duce practic la micșorarea sau chiar la dispariția unui fost domeniu de pe vremea lui Alexandru cel Bun, are loc pulverizarea domeniului boieresc prin împărțirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În privilegiile acordate bisericii sunt menționate scutirile (imunitatea), deoarece domeniile bisericii sunt de dată mai recentă și au la origine daniile domnești. Domeniile boierești sunt de origine foarte veche și „au la bază dezagregarea obștii din sânul căreia a ieșit boierimea gentilică”, iar domnia a recunoscut drepturile imunitare ale domeniului boieresc. Un argument ar fi o analogie cu ceea ce s-a întâmplat în Serbia lui Ștefan Dușan sau în Lituania. Dar o parte dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă călare). Autorul Letopisețului, contemporan cu faptele descrise, nu se poate înșela atunci când îi pune în două rânduri pe viteji înaintea boierilor „de la mare până la mic”. Dacă ar fi fost vorba doar de o ridicare a unor țărani în rândul boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol - aflăm dintr-o altă scriere a lui Iorga- primi el însuși o „bală” din Chiperești, trimeasă pentru a arăta destoinicia vasalului. Douăzeci de ani mai târziu, de data asta chiar în Iași, își începea producția o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Székely Istvan, preluată de Marco Bandini, a fost acceptată și de doctorul sas Andreas Wolf (1741-1812), care a venit din Transilvania în Moldova. Ca medic al domnitorului, al episcopilor de Huși (Inochentie (1752-1782) și Iacov Stamati (1782-1792) și al marii boierimi, a stat în aceste locuri aproape două decenii. După întoarcerea în orașul natal, Sibiu, a publicat o carte deosebit de interesantă pentru cunoașterea societății moldave de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pe care istoriografia ulterioară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
drepți domnești și i-au dat lui Barnovschie Vodă pentru slujba lui și pentru un cal bun”. Aflându-se pe treapta cea mai joasă a societății, țiganii constituiau o forță de muncă ieftină pentru domnie, pentru instituțiile ecleziastice și pentru boierime. Statutul lor real era de sclavie, proprietarul (instituție sau persoană fizică) având drept de viață și de moarte până târziu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printr-un hrisov, Alexandru Iliaș a donat Episcopiei Hușilor sălașul țiganului domnesc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași și de Hârlău. Cei doi fii ai lui Petru Rareș, Ilie (Iliaș, 1546-1551) și Ștefan Rareș (1551-1552), care i-au succedat la tron, au fost aspru condamnați în istorie de cronicarul Eftimie, nemulțumit de măsurile luate de domni împotriva boierimii și a clerului. Iliaș Rareș, care trăise la Constantinopol ca ostatic, avea să dovedească aplecare spre religia islamică; or, acest lucru era absolut condamnabil în țările române, state de veche tradiție ortodoxă, care au făcut pe parcursul Evului Mediu din ortodoxism
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ne amintim că evenimentele, reluate și de Nicolae Iorga, se desfășurau în plin Ev Mediu, în care ideologia religioasă domina întreaga societate europeană, de la Atlantic la Urali. Trecerea unui fiu de voievod român de la ortodoxism la islamism a înspăimântat clerul, boierimea și oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-al doilea fiu al lui Petru Rareș, Ștefan, fratele lui Iliaș, a întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în vechea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior de domn și va căuta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă a aduce bucate fără frică, să le dea bani. Deci Dumitrașco-Vodă îndat-au răpezit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de a se fi pus în scris tomos-ul patriarhal pentru eparhia Hușilor. Cert este că, odată întemeiată, Episcopia Hușilor s-a bucurat de sprijinul deplin al Mitropoliei Moldovei, al domnitorilor, care s-au succedat la conducerea Țării Moldovei, și al boierimii, care i-au făcut treptat mari și importante donații și privilegii de natură socia-juridică și economică. Printre acestea, biserica a primit și a păstrat dreptul de judecată asupra credincioșilor, cu excepția faptelor de maximă gravitate, cum erau crimele, pe care le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iezuiților, călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius al V-lea i-a trimis o scrisoare lui Petru Aron. Dar Bartolomeo Brutti, în condițiile în care întâmpina opoziția bisericii ortodoxe locale, reprezentată prin mitropolitul țării și prin boierimea tradiționalistă, va avea, în cele din urmă, un sfârșit tragic: din porunca domnului, va fi înecat în Nistru, în 1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
credincioșilor catolici din Huși, precum și din așezările vecine, era notat Remigio Silvestri, originar din Bologna, care venise în misiune la 29 iunie 1791. Medicul sibian Andreas Wolf, odată stabilit în Iași ca medic al mitropolitului Iacov Stamati și a marii boierimi, a cunoscut bine realitatea, pe care a notat-o, direct sau indirect, în cartea sa. Pe vremea când îl îngrijea pe Iacob Stamati ca episcop, Episcopia Hușilor era o dioceză săracă, pe care episcopul a ridicat-o spiritual și material
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
murit, însă, în 1849. Pentru a treia și a patra legislatură (1842-1846), alesul Fălciului a fost Scarlat Ruset (Rosetti). Aflat în opoziție, alegerea a fost anulată. În vara anului 1847, s-a desfășurat o intensă mișcare a burgheziei și a boierimii liberale împotriva majorității boierimii conservatoare, în frunte cu Mihail Sturdza, domnul Moldovei. Aceste acțiuni au avut loc cu prilejul alegerilor de deputați pentru Adunarea Obștească, care până atunci au fost în mod sistematic falsificate. În ședința Colegiului electoral din 30
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pentru a treia și a patra legislatură (1842-1846), alesul Fălciului a fost Scarlat Ruset (Rosetti). Aflat în opoziție, alegerea a fost anulată. În vara anului 1847, s-a desfășurat o intensă mișcare a burgheziei și a boierimii liberale împotriva majorității boierimii conservatoare, în frunte cu Mihail Sturdza, domnul Moldovei. Aceste acțiuni au avut loc cu prilejul alegerilor de deputați pentru Adunarea Obștească, care până atunci au fost în mod sistematic falsificate. În ședința Colegiului electoral din 30 iulie 1847, convocat pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]