935 matches
-
de consistență) se află grevată de inabilități structurale: autorul extrapolează abuziv și transformă evocarea secolului al XVI-lea în polemică pe teme contemporane; în ochii lui, Ioan-vodă ar fi fost un fel de reprezentant al poporului aflat în luptă cu boierimea. Cartea de istorie ia accente de articol politic, extras parcă din presa liberală a timpului. în registrul comicului involutar se plasează și titlul acestei monografii: Oameni mari ai României. Ioan-vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
de verificat, cîteva dintre tezele de rezistență ale viziunii marxiste asupra istoriei. Astfel, el constată că, în mod paradoxal, revoluția de la 1848 a avut în primele sale rînduri reprezentanți ai unor familii boierești, fapt ce infirmă teza marxistă potrivit căreia boierimea era clasa retrogradă, în numele eliminării căreia de către burghezie a fost necesară acțiunea revoluționară. Realitatea românească a fost în multe privințe diferită de cea din țările din apusul Europei (luate de Marx drept model la scrierea operei sale). La noi, dimpotrivă
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
era clasa retrogradă, în numele eliminării căreia de către burghezie a fost necesară acțiunea revoluționară. Realitatea românească a fost în multe privințe diferită de cea din țările din apusul Europei (luate de Marx drept model la scrierea operei sale). La noi, dimpotrivă, boierimea a jucat rolul de avangardă a modernității. Scrie Alexandru George: „Ei au adus primii din Occident nu doar produsele de tot felul ale civilizației, dar și activismul societăților, mult mai accentuat pe acolo, uneori preluînd un rol pe care în
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871, a debutat în Convorbiri
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
și politic respectiv, din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susține ipoteza unei limbi moldovenești "purificate" de elementele latine atît de mult prețuite dincoace de Prut, de către reprezentanții boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea țărănească, iar loialitatea față de imperiul sovietic urma a fi una de tip convențional socialist: clasa socială trece înaintea naționalității. Însă strategia a eșuat. Cum observă Charles King, țăranii moldoveni
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
adevăr, B.P. Hasdeu a fost un consecvent și înflăcărat susținător al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pledând pentru împroprietărirea țăranilor și votul universal. "Ciocoismul", scria B.P. Hasdeu, "nu vrea împroprietărirea săteanului nu pentru că ar socoti proprietatea ca hrisovul din cer al boierimii, nu! ci pentru că bietul sătean nu va ști ce să facă cu proprietatea sa. Un exces de filantropie! El nu vrea votul universal, nu pentru că acesta ar nimici orice deosebire de clase sociale și politice, nu! ci pentru că el cuprinde
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
ca și Russo, tot de ftizie și tot pe la vîrsta de 40 de ani, înainte de a fi apucat să vadă înfăptuită Unirea Principatelor, pentru care luptase atît de mult. Spre deosebire însă de Alecu Russo, Dimitrie Ralet, provenit din marea boierime, a jucat un rol politic proeminent în epoca pașoptistă; timid ca scriitor, și-a pierdut timiditatea atunci cînd s-a decis să militeze pentru ideile liberale și pentru Unire. Participarea sa la Revoluție a fost reală, iar funcțiile guvernamentale ocupate
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
Scrise la sfîrșitul carierei, piesele sale de teatru cuprind o trilogie din istoria Moldovei (Apus de soare - 1909, Viforul - 1910, Luceafărul - 1911), precum și trei piese în decor contemporan, total diferite ca formulă dramatică; acțiunea lor se desfășoară în lumea micii boierimi (Irinel), a intelectualilor (A doua conștiință) ori a mahalalei bucureștene (Hagi Tudose). Originalitate pregnantă întîlnim doar în drama istorică. Pentru a reînvia figura lui Ștefan cel Mare în cea mai reușită dintre piesele trilogiei, în Apus de soare, scriitorul, posesor
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
pare a fi fost la originea tuturor relelor. Odată început, rechizitoriul pare fără sfârșit: „Sub raportul practic însă, nu pot numi rezultatul acestei creșteri decât deplorabil. Și tata, și mama se trezise la viață ca membri ai celei mai înalte boierimi, adică ai acelei clase care izbutise să puie stăpânire pe întreaga putere politică din țară, care putea tot, care își asigurase monopolul domniei și totodată era în stare să înfrunte pe domn când el nu ținea seamă de privilegiile și
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
i-am avut în țară au reprezentat o ruptură brutală cu tot trecutul și nu numai atât, ci și o acuzare că tot ce ar fi fost în trecut era rău. Un mister al istoriei noastre este acela că vechea boierime se stinge, în mod natural, cam de la 1900 încoace, nu numai din cauza comunismului - care fără îndoială i-a împrăștiat peste tot, i-a împiedicat să aibă copii, i-a omorât la Sighet sau la Canal - ci, pur și simplu nu
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Sicilia la mijlocul veacului al XIX-lea. La noi, cu vreo 50 - 60 de ani mai târziu se petrece același lucru. Într-un articol scris la München prin anii ’80 am subliniat un lucru mai puțin cunoscut și anume că marea boierime a reprezentat un fel de clasă aparte față de restul boierimii mai mici; nu era evident, fiindcă, până pe la 1600, nu apar nume de familie, ci doar prenumele, fiind astfel foarte greu să duci o genealogie dincolo de secolul XVII; foarte puține
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
50 - 60 de ani mai târziu se petrece același lucru. Într-un articol scris la München prin anii ’80 am subliniat un lucru mai puțin cunoscut și anume că marea boierime a reprezentat un fel de clasă aparte față de restul boierimii mai mici; nu era evident, fiindcă, până pe la 1600, nu apar nume de familie, ci doar prenumele, fiind astfel foarte greu să duci o genealogie dincolo de secolul XVII; foarte puține familii ca Brâncoveanu, Băleanu, Bălăceanu, îi numeri pe degete. În
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
aristocrație de conducere; vă dau vreo patru nume dintre oamenii cei mai distinși dintre cele două războaie (1920 - 1940), despre care ai crede că sunt nou veniți: Titulescu, I.G.Duca, Gafencu, Tătărescu. Ei bine, toți au o mamă din marea boierime! Titulescu era fiul unei Urdăreanu, Gafencu era fiul unei Lupu- Costachi - mare familie din Moldova, Tătărescu era fiul unei Pârâianu - foarte mare familie de boieri prin veacul al XVI - XVII-lea, dar care mai decăzuse puțintel, iar I. G.Duca
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
clase politice, anormale. Se presupune că vechea clasă a trebuit să fie înlocuită în absența, încă, a uneia noi. Așa s-a întîmplat de exemplu cu puțin înainte de 1848. Factorii progresiști și chiar revoluționari nu erau de găsit în marea boierime care dădea aproape numai "tombatere"(adică retrograzii vremii). Ei s-au recrutat din boierimea mică și mijlocie și, în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
absența, încă, a uneia noi. Așa s-a întîmplat de exemplu cu puțin înainte de 1848. Factorii progresiști și chiar revoluționari nu erau de găsit în marea boierime care dădea aproape numai "tombatere"(adică retrograzii vremii). Ei s-au recrutat din boierimea mică și mijlocie și, în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu prilejul evenimentelor anului 1848, drumul spre politică și spre civism. Dacă privim cu atenție
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
contractul funcționînd eficient între Domnitorul care, magnanim, distribuie sate după victorie acoliților săi, suitei feudale. Însă nu se limitează numai la asta. El, Ștefan, zidește deopotrivă, de fiecare dată, o vrednică biserică. El îi face dar lui Dumnezeu, nu numai boierimii feudale - și face uneori daruri suprem dezinteresate. La Războieni, care a fost un veritabil Thermopyle al României, unde a pierit floarea aristocrației moldovenești, 20000 de oameni, biserica ridicată acolo este un mausoleu, un imens mormînt. Acestea depășesc calculul cîștigului imediat
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
R: rutina, rugina, ramoleala. E, așadar, un dascăl de nevoie - și ce profesor de română nu cunoaște ,stilul", absolutist, zice Eliza Farina, șefa lui de catedră, o damă platinată, distinsă în felul ei, cu funcții multe înainte, cu regrete de boierime în agonie după. Deschis, pare-se, cu elevii, poartă cu ei, în gang, la o țigară, conversații, așa cum sînt ,transcrise", grozav de nefirești: ,"Păi nu sînteți profesor?" se interesase cel mai scund dintre ei [...] "De ce materie?" se interesase ,fumătorul". "Ghiciți
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
după apariția, neașteptată, a Henriettei Yvonne Stahl în sala Crematoriului supravegheată de activiștii bătrîni cu brasardă roșie. Era cam spre sfîrșitul ceremoniei. Aceasta fusese surpriza cea mai mare. Era, ca și cum la căpătîiul lui Belu Silber, s-ar fi înfățișat toată boierimea română dintre cele două războaie. Nou-sosita se oprise înaintea coșciugului mic, îmbrăcată toată în doliu, purtînd un văl cernit ce-i ascundea figura. Eram numai ochi, sala înlemnise. Henriette Yvonne Stahl își ridică vălul de pe față, apoi, înainte de a se
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Poate, spune tot el, fiindcă boierii contrazic, prin firea lor ("te miri de unde atîta cinste și vază!" ce li s-a dat...), idealul romantic de consecvență. Sînt cei mai mutabili, cei mai de tranziție dintre straturile societății. Dacă în Ardeal boierimea s-a maghiarizat, iar la sud s-a turcit, "la noi a oscilat în toate părțile, unii s-au Turcit, alții s-au făcut Poloni, alții Ruși, după timpuri și împrejurări." Lucruri care presupun, de bună seamă, uitarea originilor și
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
e ca la Petersburg și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
clasele exploatatoare, considerată în cadrul acestor clase că distinsa, manierata etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște uzanțele: persoană dornică de petreceri, exuberanta, veselă". Cuvîntul protipendada este însă definit la fel în 1958 și 1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească" - textul schimbîndu-se doar la a doua ediție a DEX-ului, în 1996: "marea boierime, care se bucură, în evul mediu, de privilegii speciale; (prin extensie
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
protipendada este însă definit la fel în 1958 și 1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească" - textul schimbîndu-se doar la a doua ediție a DEX-ului, în 1996: "marea boierime, care se bucură, în evul mediu, de privilegii speciale; (prin extensie) elită socială". Amestecul și tranzițiile istoriei românești au făcut și mai ambiguu conținutul terminologiei sociale: cu o ierarhie în permanență schimbare, cu mereu alți noi îmbogățiți, cu noi repere
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
domeniu agricol, pe care boierul trebuia să îl administreze, fiind implicat activ în viața satului. Tocmai pe acest lucru am vrut să punem accentul în conceptul turistic pe care l-am creat: să readucem în prim-plan acea atmosferă de boierime implicată intens în muncile câmpului, ale livezii, ale grădinii, și care, după o zi de muncă, se schimba în haine de seară și lua cina cu bucate alese, tradiționale, alături de copii și guvernantele lor. Însă nu am vrut să lăsăm
Idee de vacanță: Ca pe vremea boierilor la Conacul Polizu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63604_a_64929]
-
este fondatorul familiei Venier din Moldova și el ar fi fost fiul lui Scarlat Venier, supus venețian la Istanbul, conform unui arbore genealogic publicat în revista ,Teodor Codrescu" de către Lucian Venier, soțul Henriettei Sturdza. Venierii moldoveni au făcut căsătorii în boierimea moldovenească, în familiile Racoviță, Sion și în cele deja amintite, obârșia lor prezumată propulsându-i pe scara socială. Cu același patronim a existat în București, spre sfârșitul secolului XVIII-lea un pictor italian cu prenumele de ,Giorgio" sau ,Giorgiu" sau
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
nu au văzut din păcate lumina tiparului. Unde se află ele? Dacă nu s-au pierdut, regăsirea și publicarea lor ar fi cu certitudine un prilej de încântare literară, dar și o contribuție substanțială la cunoașterea felului de viață al boierimii românești din trecut.
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]