927 matches
-
prăpastiei. Prietenii țineau tare mult la mine; inventam jocuri, povesteam tot felul de basme, eram căpetenia celor ce dădeau iama prin livezi după smochine, migdale, prune. Ne ghiftuiam de minune și alergam cât ne țineau picioarele, desculți. Geronimo, taică-meu, bombănea, asta numai dacă i se plângea mama vitregă. Devenea de-a dreptul sever și o dată m-a bătut fiindcă i-am furat o sulă. Vânătăile le-am avut cam o lună: avea mâini mari și puternice, și știa să se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în plus ar fi fost de mare ajutor pentru a salva familia de la mizeria ce-o aștepta. Erau mai multe guri de hrănit, iar vederea începea să-l lase, în unele momente i se lăsa o ceață pe ochi. Caterina bombănea, arțăgoasă, fără să știe ce-o așteaptă; și ea suferea, sărmana, între ciocan și nicovală, între dorința de a-și vedea fiul în sutană și scutit de o viață de obidă și suferință, și cea de a-l lăsa să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
surâzând și-mi desfăceam brațele ca semn că mă predau: doar atunci ieșeau din ascunzișuri și mă înconjurau. Cât soare ascunde ochii acelor copii! Trupșoarele lor însă sunt ciupite și cocârjate de slabe ce sunt și de boli. Unii doar bombănesc ceva, sunt deja pradă unor ținuturi sterpe tot mai resimțite în vegetație și peisaj. Uneori nu e nici o diferență între un copil și un pietroi:ambele stau acolo și se uită cum trece timpul. Sunt ocazii în care se amuză
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lanțuri la picioare, mai mult de două sute, răsculații au fost transferați la Monteleone și îmbarcați spre Napoli, unde au ajuns pe opt noiembrie la bordul a patru corăbii: pe catargul fiecăreia atârna spânzurat un cadavru. În portul de la Napoli mulțimea bombănea și rânjea zgomotos, stârnită de Jacopo Antonio Marta. Morții aceia atârnați de catarg sunt pietre de moară pe conștiința lui fra' Tommaso Campanella. Fra' Tommaso nu zicea nimic, lanțurile de la picioare scoteau un zgomot sinistru. Căuta din priviri un chip
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ținere de minte... Hangiul le puse la mijloc cartonul cu cei șase mititei, muștarul, scobitorile și pâinea. Rămase în picioare până ce Costică se scobi în toate buzunarele, încropind suma cuvenită. — Ce te-oi fi încoțopenind așa, cu mâna întinsă ? îl bombăni Ologu, privind cum își ia monedele de pe masă. Ți-o fi frică de țeapă ? Că plecăm fără să plătim ? Păi, unde să plecăm, șefu’, că de-aici până la ușă facem o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trecem pe-acolo, spuse și Maca, oprindu-se în ușă și privind înapoi. Am înțeles, spuse bătrânul Coropciuc. Vă scriu în registru. — Treci la Jenică, adăugă Maca. Dacă tot e atât de lipsit de noroc nu mai contează... — Degeaba râzi, bombăni Jenică în urma lui. Ar trebui date legi speciale de protecție pentru noi, ăștia fără noroc, în loc să râdeți de noi. Ar trebui subvenții de la stat... Cum știi dacă cineva are sau nu are noroc ? Poate că e norocos și nu știe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fără a încerca să se mai opună. - Se vede treaba, doamnă Ioanide, că atunci când l-aiconceput pe tânărul dumitale fiu ai văzut la Grădina zoologică o zebră. Altfel nu-mi explic această piele vărgată. Sau poate ai căzut pe scară? Tudorel bombăni ceva ce semăna a confirmare. - Nu-i exclus, zise madam Ioanide. Dă asta febră? - Febra poate să vie din durere și din emoție. E cevasuperficial. Conferențiarul se mai uită de aproape la forma dungilor, făcu o strâmbătură din buze, apoi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Expoziția de proiecte și fotografii de monumente a lui Pomponescu se făcu la Casa de Artă. Înainte de deschiderea ei, Ioanide, trecând pe acolo spre a inspecta interioarele restaurate de el, dând cu ochii de planșele expuse, după un oarecare examen, bombăni: - Ce drăcii sunt astea? E stilul lui Pomponescu. Precis.Asta e Banca Victoriei! Oroare! Monument funerar la pătrat! - Ești nedrept, încercă Gaittany să apere pe expozant. Dar Ioanide nici nu vru să asculte. Pomponescu vizită propria lui expoziție cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pictor de Renaștere, contemporan cu Leonardo da Vinci. Ioanide spuse aceste cuvinte așa de sumbru, încît Demirgian nu mirosi maliția și confirmă din cap și oral: . - Alfredo, ziceți! Nu-i exclus, și mie mi s-a părut. . - E un dobitoc! bombăni Ioanide când fu pe trotuar. Tot Smărăndache nara anecdota, încît sunt de admis unele înfloriri. Esențialul este că se răspândi fulgerător vestea că Sultana a descoperit un "Alfredo veritabil". Anecdota se debita cu râsete și în salonul Pomponeascăi, care se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu stătea în picioare. Bastiat le aduna unul câte unul cu sângele rece cel mai ironic și mai detașat din lume, apoi le spărgea în mii de bucăți. Sofistul nostru, asudând, respirând greu și bombănind plin de nemulțumire, fu redus la a-i reproșa că le sparge întotdeauna în același fel. Dar aplauzele galeriei l-au convins pe Bastiat că această manieră era cea bună, iar domnul Proudhon, înciudat și confuz, se grăbi să abandoneze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
am ales, separat, ca prieteni. (Singurul nostru prieten comun a fost Horia Bernea.) Dacă nu am reușit niciodată să ne dezbinăm prin însăși neasemănarea noastră, ne-au dezbinat în schimb opțiunile în prietenie ale celuilalt. Misterios rămâne, oricum, acest lucru: bombănindu-ne și plîngîndu-ne unul de altul, ne-am preferat până la urmă celor cu care, mai mult sau mai puțin, semănam. Uneori îmi spun: cum poate să încapă într-o relație atâta diferență? Dar tocmai asta este splendoarea prieteniei mele cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e nu că revista există (de vreme ce supraviețuiește, ea e necesară), ci că există și cu girul acestor oameni. Când scriu despre Andrei în aceste pagini (cînd mă cert cu el, când sânt rău cu el, când mă supără și îl bombăn), scriu știind că fac recurs la un capital inepuizabil. Cred că asta este o prietenie: o provizie care a evadat din regnul cantității și care, părăsind devenirea, înmărmurește la un moment dat, învinsă de propria ei acumulare. Sânt un "întîrziat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
oră mai devreme..." ― " Luați loc, veți fi chemată", răspunde sec fata. Într-adevăr, peste o oră și un sfert, urmând întocmai programarea, un asistent vine și o preia pe Monica. Iese după o bucată de vreme din sala de analiză, bombănind fioros: Nu mai pun piciorul aici în ve-cii-vecilor! Să mă roage și nu mai vin! ― Ce s-a întîmplat, Monica? ― M-au chinuit, Gabriel, m-au chinuit, ca în Colonia penitenciară a lui Kafka! ― Cum să vă chinuie, Monica? Un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă convinge. ― Gabriel, ești un monstru insensibil." În așteptarea prelucrării rezultatelor analizei, mergem spre café-ul unde cu trei ore în urmă Monica cerea relații despre analiza scaner "livrezorului" de portocale. Mă ține de braț, nespus de mică și neajutorată, dar bombănind întruna și, de-acum, cu gândul să-l sune pe Virgil să-i spună că totul e în regulă, dar și să se poată plânge cuiva în mod eficient. Îi simt brațul subțire agățat de brațul meu, îi simt mersul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decolează următorul zbor, zâmbiți și spuneți că aveați oricum de dat câteva telefoane. Trebuie să susțineți o prezentare în fața unor directori executivi din compania dvs., dar cu cinci minute înainte de a începe descoperiți că nu puteți porni proiectorul. Începeți să bombăniți „La naiba, mereu mi se întâmplă asta. Când or să funcționeze oare aparatele astea?” Anunțați grupul că veți susține prezentarea fără slide-urile PowerPoint, deoarece credeți că va avea astfel un impact mai mare, și că sunteți gata să începeți în
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
un echilibru precar pus direct pe creștetul său turtit de pe care părui de un blond spălăcit se ridica într-un vârtej dublu, rebel. Niță pufni nemulțumit și se depărtă în lateral de Culai, lăsându-l pe acesta în apele lui. Bombăni mai mult pentru el: „P-ăsta iar l-a apucat frica și când îl apucă e ceva de groază pentru ceilalți din jurul său. Este în stare să-l tragă după el în teamă și nesiguranță și pe cel mai tare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dacă-i dai să bea o sticlă de vin, face pe-a ursul, pea paiața de la bâlci, pe-a maimuța, tot felul de scamatorii, de se minunează până și cei vârstnici pentru un moment ca apoi să-i întoarcă spatele bombănind: „Și-apoi să mai zici că este fecior de oameni gospodari, cu frați la casele lor fiecare cu rostul lui în viață, numai el s-a ales un nimic. De l-ar lua odată...” dar nimeni nu duce de obicei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
după ce i-a atins ficatul, i-a ieșit prin piele. După ce au examinat-o, medicii i-au explicat că nici vorbă de sârmă și că în modul cel mai sigur, e posibil să fi visat. Pacienta a plecat pufnind și bombănind, nemulțumită și perfect convinsă că nora ei a încercat s-o omoare. Eu cred că aici medicii au greșit. Pentru binele soacrei și a nurorii ei trebuiau să bage ei o sârmă exact în felul descris de pacientă. În felul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a spațiului public; sunt neliniștiți în privința undelor nocive propagate de telefoanele mobile și de cuptoarele cu microunde; se deploră dispariția savorii alimentelor; alimentele transgenice și produsele poluante provoacă revolta; mulți se plâng de plajele suprapopulate și de distrugerea peisajelor; lumea bombăne împotriva proliferării mesajelor telefonice suburbane, a hoardelor de turiști, a urâțeniei supermagazinelor; televiziunea e acuzată că ne transformă în arierați, iar publicitatea, în oile lui Panurge. Pe măsură ce ordinea comercială invadează toate obișnuințele de viață, dezaprobările și nemulțumirile sporesc, toată lumea criticând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
linia care desparte ce este permis în afara serviciului și ce este permis la locul de muncă poate deveni neclară. Să luăm, de exemplu, dezamăgirile bruște. O persoană care iese din mașină și constată că i s-a spart roate poate bombăni un „Futu-i!” fără să îi fie teamă că va fi arestat. Nu scuzăm acest tip de limbaj, ci pur și simplu subliniem faptul că în viața privată fiecare are libertatea să folosească aceste cuvinte.) Un manager care nu trasează
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cu un reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
reflector și cîteva elemente de decor un scaun, silueta unui copăcel, pe ramurile căruia butaforul teatrului a agățat niște frunze pentru totdeauna verzi; tot mai tîrziu vom înțelege că este un spațiu al disperării.) Gh. Popescu unu: (intră bombănind, bombănind, bombănind...; atinge cîteva obiecte, ca și cum ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă mai lase
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui și, deci, o sărbătorise cu asupra de măsură. Dau să-l scol: grea operațiune! În fine, după vreo două minute, face ochi: cam tulburi. Privește debusolat în jur și scoate onomatopee indescifrabile. Îl rog să ne lase. Pleacă scîrbit, bombănind. M-au cuprins remușcările: chiar, o fi etic să trezești un artist care visează?!... Ghinion onomastic 1996. Particip, la Buzău, la Festivalul "Ion Băieșu", cu spectacolul Crăiasa fără cusur după G. Călinescu realizat cu trupa Teatrului "Luceafărul". Președintele juriului, regretatul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
este dedi cat unei persoane iubite. Să luăm drept exemplu scena arhicunoscută a bărbatului care îngenunchează într-un loc public pentru a cere mâna femeii pe care-o iubește: ți se pare potrivit ca acest bărbat să-și scuture pantalonii bombănind după ce s-a ridicat în picioare? Probabil că nu... Predispoziția la umilință E clar că atunci când iubești pe cineva părerea ta despre acea per soană este schimbată față de ceea ce credeai înainte, când nu erai îndră gostită. Dar ce se întâmplă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]