31,893 matches
-
unei pături de tartan rupt. Sticlele sparte și cutiile de mâncare de pe podea mă făcură să înțeleg că Vaughan locuise în mașină vreme de mai multe zile. Într-o evidentă răbufnire de furie, acesta lovise în repetate rânduri tabloul de bord, spărgând mai multe cadrane și bordura superioară a consolei. Peste manetele farurilor atârnau bucăți rupte din ornamentele de plastic și fâșii de crom. Cheile atârnau în contact. M-am uitat în susul și josul străzii pentru a vedea dacă Vaughan nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
merse în marșarier, eu și Catherine am reînceput să ne plimbăm printre mașini. Mi-am dat seama că încă mai țineam sperma în mână. Întinzându-mă prin parbrizele și geamurile laterale sparte din jurul meu, am marcat cu ea tablourile de bord și consolele uleioase, atingând acele zone de impact în punctele lor cele mai deformate. Ne-am oprit la mașina mea, cu resturile compartimentului pentru pasageri mânjite de sângele și mucilagiile lui Vaughan. Bordul era acoperit cu un brâu negru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
meu, am marcat cu ea tablourile de bord și consolele uleioase, atingând acele zone de impact în punctele lor cele mai deformate. Ne-am oprit la mașina mea, cu resturile compartimentului pentru pasageri mânjite de sângele și mucilagiile lui Vaughan. Bordul era acoperit cu un brâu negru de țesut uman, ca și când ar fi fost stropit cu sânge cu ajutorul unui pistol de suflat vopsea. Cu sperma din mâini am însemnat comenzile zdrobite și cadranele de măsurare, definind pentru ultima oară contururile prezenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
definind pentru ultima oară contururile prezenței lui Vaughan pe scaunele deformate, printre ale căror cute părea să planeze amprenta feselor sale. Mi-am împrăștiat sperma pe scaun, apoi am însemnat proeminența tăioasă a coloanei de direcție, lance însângerată ițindu-se din bordul deformat. Dându-ne în spate, eu și Catherine am privit aceste vagi puncte de lichid cum scânteiază în întuneric, prima constelație a noului zodiac din mințile noastre. Apoi am reînceput să hoinărim printre epavele mașinilor, Catherine ținându-mă cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
În clipa aceea am știut că defineam elementele propriului meu accident de mașină. Între timp, traficul curge într-un flux neîntrerupt de-a lungul podului rutier. Avioanele se înalță de pe pistele aeroportului, ducând resturile spermei lui Vaughan spre tablourile de bord și grilajele radiatoarelor a o mie de mașini înscrise în accidente, spre pozițiile picioarelor a milioane de pasageri. Accident rutier (engl.) FILENAME \p D:\carti operare\Crash\Surse\Listat\J G Ballard Crash.doc PAGE 121
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
zise fata, să chem atunci o salvare, nu? - Nu, nu, lasă, merge și-așa, pot să mor și singur... Îmi simțeam corpul vibrând. Stăteam la volan, rezemat de portieră. Am stins farurile și am scos o țigară din pachetul de pe bord. Ignorând durerea crescândă, mi-am scos bricheta din buzunar și am aprins țigara, imaginându-mi că fumul o să îmi iasă prin burtă. - Alo? Ați murit? mă întrerupse fata din gânduri. - Nu, nu încă, mi-am aprins o țigară. - Aha, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ambreiajul și am întors cheia în contact. Motorul porni din prima. - Dar acum o oră, înainte să se întâmple toată tărășenia, nu mergeai! am urlat. Acum de ce mergi, hă? Ce pula mea ai avut? Furios, am dat cu pumnul în bord și am pornit încet spre cel mai apropiat spital. Nu înțelegeam deloc ce se întâmplă, dar simțeam că ceva din cele ce se petrecuseră în acea noapte avea o legătură cu altceva. Nu știam ce cu ce și mă îndoiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mașinii vuia soundtrackul minimalist-repetitiv de la Dracula, compus de Philip Glass și interpretat de cvartetul Kronos, trezind probabil partea orașului pe care tocmai o străbăteam. De obicei nu ascultam muzică ușoară la volan, dar CD-urile cu Boulez îmi zburaseră de pe bord la o curbă, iar colecția Anatol Vieru îmi fusese furată. Nu mai aveam în mașină decât Glass și Brânduș, dar al doilea mi se părea mai curând matinal, deci îl ascultam pe Glass. Din care cauză nu auzeam sirena mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
acolo ca o replică ironică la brăduții parfumați întâlniți în atâtea alte mașini. Mi se păruse comic cândva, iar apoi mă obișnuisem cu ei, făceau parte din mașină, la un loc cu canapelele de piele și aplicațiile de lemn de pe bord. În oglindă am întâlnit privirea Ancăi. Nu zâmbea. Nu înțelegea gluma. Îmi venea să intru în pământ de rușine. Am smuls chiloții și i-am aruncat în torpedou. Yves nu observase nimic, se uita râzând la lumea de-afară, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
unele de altele. Degeaba îmi spuneam de fiecare dată: Slavă Domnului, pun kilometrajul la zero, șterg cu buretele; a doua zi după ce ajungeam într-o țară nouă, acel zero devenise un număr cu atâtea cifre că nu mai încăpea pe bord, ocupa tabla de la un cap la altul, persoane, locuri, simpatii, antipatii, pași falși. Ca în noaptea când căutam locul potrivit să-l carbonizăm pe Jojo, cu farurile scotocind printre trunchiuri și bolovani, iar Bernadette arătând tabloul de bord: - Ascultă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
încăpea pe bord, ocupa tabla de la un cap la altul, persoane, locuri, simpatii, antipatii, pași falși. Ca în noaptea când căutam locul potrivit să-l carbonizăm pe Jojo, cu farurile scotocind printre trunchiuri și bolovani, iar Bernadette arătând tabloul de bord: - Ascultă, să nu-mi spui că am rămas fără benzină. Era adevărat. Cu tot ce aveam pe cap, nu-mi amintisem să fac plinul și acum riscam să ne trezim departe de orice așezare omenească, cu mașina în pană, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cineva care știa cine eram și ce făcusem, chiar dacă aspectul meu s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben ca un grapefruit; asta s-a întâmplat în epidemia de febră tifoidă la bordul vasului Stjärna, când, din cauza încărcăturii pe care o aveam la bord, nu ne puteam apropia de mal și nici măcar cere ajutor prin radio. Concluzia la care duc toate poveștile e că viața pe care o trăiești e una și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben ca un grapefruit; asta s-a întâmplat în epidemia de febră tifoidă la bordul vasului Stjärna, când, din cauza încărcăturii pe care o aveam la bord, nu ne puteam apropia de mal și nici măcar cere ajutor prin radio. Concluzia la care duc toate poveștile e că viața pe care o trăiești e una și numai una, uniformă și compactă ca o cuvertură întărită, la care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
putut să reduc probabilitatea căderii mele în mâini dușmane. Am comandat atunci cinci Mercedesuri identice cu al meu, care ies și intră pe porțile blindate ale vilei mele la orice oră, escortate de motocicliști ai gărzii mele personale, și la bord cu o umbră îmbrăcată în negru și înfofolită, care aș putea fi eu, sau orice dublură. Societățile al căror președinte sunt constau din sigle fără acoperire, iar sediile lor se află în saloane goale interșanjabile: întâlnirile mele de afaceri, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând să-și facă loc în nacela cu stegulețele Franței și României, primarul face o mișcare necugetată, îl împinge pe ambasador brusc, cât pe ce să-l zboare peste bord. Domnul Charles se dezechilibrează, dă cu fruntea de margine, abia reușește să se agațe de un odgon... Primarul mai face un pas, se duce-n partea cealaltă, ambasadorul se ține cu ambele mâini de bara de pe margine. - Îi dăm drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fost cândva gri metalizat, lângă poșta de la rond. - Stai, trebuie să cobor, nu se deschide decât pe-afară. Urc, mă așez în față, pe scaunul proptit cu trei cărămizi, dau să-nchid portiera și rămân cu mânerul în mână. Din bord se scurg fire. - Mai merge coaja asta? - Râșnița? Mai merge... Am rămas ieri pe linia de tramvai, nu mai voia să pornească și-mi era că mă duce cinciul la gară direct. Dar nu asta mă preocupă acum... Leonard a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
care speria copiii, le făcea pe femei să Întoarcă numaidecît capul, scîrbite, și Îi neliniștea pe bărbați, care nu erau În stare să-i susțină fățiș privirea. - Parc-ai fi o iguană, se aventurase un suedez să-i spună, la bordul celei de-a treia baleniere și, cu toate că Îl desfigurase pe loc, tăindu-i nasul, porecla rămăsese printre marinari și nu se mai găsise nici un vapor, port, bordel sau cîrciumă În care să nu fie cunoscut, de atunci Încolo, drept Iguana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Încarce țestoase uriașe din Arhipelagul Insulelor Vrăjite, căci nicăieri nu găseai carne de mai bună calitate, care să se mai și păstreze, pe deasupra, vie și proaspătă pînă la capătul unei călătorii extrem de lungi. O țestoasă adultă reușea să supraviețuiască la bord mai bine de un an fără mîncare sau apă, grație metabolismului său foarte lent, și se puteau tăia bucăți din ea, după nevoile bucătarului, fără să moară și să dea semne de durere. Uneori, cei mai cruzi muși se amuzau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În care, deși pe jumătate căzut, Încă se mai afla În picioare refugiul grosolan pe care-l Înălțase echipajul de pe María Alejandra, de al cărei stîlp fusese legat pentru a fi biciuit. Odată cu primele lumini ale zilei Începu vînzoleala la bordul greoaiei nave, care purta sonorul nume de Monterrey, și ajunseră pînă la el, cît se poate de clare, vocile care ordonau să fie trimisă la apă feluca de la pupa. Cinci bărbați săriră În ea și vîsliră fără grabă, printre rîsete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
beciurile doldora de un ulei care urma să-i facă și mai bogați pe armatorii ei și pe bețivul de căpitan. Recunoscuta pasiune pentru rom a numitului căpitan avusese drept rezultat În acei doi ani relaxarea totală a disciplinei la bord, pînă Într-acolo Încît, la trei zile de la plecarea de pe Insula Hood, atunci cînd cineva băgase pentru prima oară de seamă absența lui Knut, un gabier cam redus mintal, concluzia logică fusese că, probabil, căzuse peste noapte În mare, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de obicei, din pămînt și Într-o desăvîrșită tăcere, ca o umbră fără trup, iar Dominique Lassa tresări terorizat. - Scriu. - Știi să scrii? se miră Iguana. - Dacă n-aș ști, n-aș scrie, veni răspunsul logic. Eu țineam jurnalul de bord pe vapor. - Asta o face Întodeauna căpitanul... Căpitanii sînt cei care știu să scrie. - Căpitanul prefera să o fac eu, pentru că scriam mai frumos decît el... - Ăsta e jurnalul de bord? - Nu. E propriul meu jurnal... L-am găsit printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
aș scrie, veni răspunsul logic. Eu țineam jurnalul de bord pe vapor. - Asta o face Întodeauna căpitanul... Căpitanii sînt cei care știu să scrie. - Căpitanul prefera să o fac eu, pentru că scriam mai frumos decît el... - Ăsta e jurnalul de bord? - Nu. E propriul meu jurnal... L-am găsit printre lucrurile norvegianului, iar Sebastián l-a scos pe mal... CÎteva pagini s-au udat, dar e Încă bun. Oberlus Întinse mîna, luă cartea groasă și grea, prinsă Între niște coperte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și nici cărți pilot În care să aibă deplină Încredere. Un șef de echipaj andaluz ieșit la pensie, Luis de Úbeda, reușise să devină bogat și faimos prin ciudatul procedeu de a le vinde olandezilor peste douăzeci de „jurnale de bord”, toate cu garanție, care explicau cu lux de amănunte modul de a ancora fără probleme În cele mai sigure porturi de pe coasta Pacificului, din Valparaíso În Panamá, inclusiv În portul La Paz, fără să menționeze micul detaliu - pe care fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răzbunare prindea contur În mintea lui, dar trecură minute Întregi, noaptea ecuatorială tăbărî asupra vaporului și a insulei ca o pasăre de pradă, fără ca barca să se Îndepărteze de lîngă María Alejandra, iar farurile ei timide Începură să strălucească la bord, reflectîndu-și sclipirile tremurătoare În apele liniștite. Din liniștea serii ajunseră pînă la el glasuri, rîsete și zăngănit de farfurii și tacîmuri, umbrele omenești se micșorară pe pereții despărțitori de pe vas, iar un mus urină cu zgomot de pe punte. Timpul trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe pereții despărțitori de pe vas, iar un mus urină cu zgomot de pe punte. Timpul trecu, cina luă sfîrșit, cineva cîntă la prova, prost acompaniat de o lăută veche, și, după puțină vreme, atmosfera fu cît se poate de liniștită la bord, În timp ce luminile se stingeau una cîte una, pînă cînd nu mai rămaseră decît cele de poziție. În acele momente, Oberlus Își dăduse deja seama de ceva vreme că echipajul de pe María Alejandra nu avea nici cea mai mică intenție să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]