1,132 matches
-
preia dosare pentru proiecte de finanțare, poate însă oferi consultanța necesară pentru întocmirea acestora. Până acum s-au prezentat peste 500 de firme, însă numărul este relativ mic pe lângă potențialul existent în zona de operare a oficiului, consideră dl Mircea Bota. Principalul handicap în calea Î.M.M. spre finanțare o constituie datoriile la bugete. Detalii, la sediul oficiului din Bd. Revoluției din 1989 nr. 8, Timișoara, tel. 0256-292 739 sau 292 767. Economia timișeană în cifre l Statistica lunii ianuarie 2006
Agenda2006-12-06-1-economic () [Corola-journal/Journalistic/284874_a_286203]
-
Î.M.M.C. Timișoara A fost publicată în „Monitorul Oficial al României“ procedura de implementare a Programului național multianual pe perioada 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, ne-a precizat dl Mircea Bota, directorul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Timișoara. Obiectivul acestui program este de a promova un sistem de informare și instruire care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora
Agenda2006-12-06-1-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284870_a_286199]
-
Cooperație a fost miercuri, 30 noiembrie, gazda unei întâlniri între reprezentanți ai acestei instituții cu domnul Richard Alfred Cornea, delegatul în România și Republica Moldova al Asociației pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Novara din Regiunea Piemonte, Italia. După cum precizează domnul Mircea Bota, directorul O.T.Î.M.M.C. , scopul întâlnirii a fost acela de a stabili pe viitor contacte între firmele românești și cele peste 600 de Î.M.M. înscrise în organizația italiană în cauză. Mai trebuie amintită și intenția părților de a
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
ajute Î.M.M. din România, Moldova și Italia să-și extindă activitatea și spre exterior, să găsească noi piețe de desfacere, să se informeze asupra altor metode de finanțare existente în aceste state. De asemenea, a mai declarat domnul M. Bota, aceste contacte înseamnă pentru mediul de afaceri românesc un pas important spre integrarea în Uniunea Europeană“. Reprezentantul italian a declarat, la rândul său, că organizația novareză a deschis deja un punct de contact la Deva și că ar dori asemenea puncte
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
viitor preot, capelan și paroh la Năsăud, care pentru articolele sale cu caracter politic apărute în ziarele românești va fi întemnițat un timp, Constantin I. Moisil, viitor director al Arhivelor Statului (1923-1938), membru al Academiei Române (1948), Ion Gavrilaș, Aurel Pop Bota, Corneliu Pop Păcurar ș.a. Din 1882 până în 1912 societatea va edita, cu intermitențe, revista literar-științifică manuscrisă „Muza someșană”, cu G. Coșbuc redactor responsabil în perioada când conducea societatea. În acest interval el însuși va tipări aici peste cincizeci de poezii
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
avea un profil destul de pretențios și complex, fiind destinată unui public instruit. Organul luminării era comparabil, ca și tematică, format sau apariție, cu gazetele similare ardelene (Gazeta de Transilvania, din Brașov, Erdélyi Híradó și Múlt és Jelen, din Cluj-Napoca, Siebenbürger Bote și Siebenbürger Wochenblatt, din Sibiu, respectiv Brașov) sau din Principate (Curierul românesc ori Albina românească). Este limpede, pentru oricine analizează În paralel aceste publicații, maghiare, românești sau germane, că ele s-au influențat reciproc. Asemănările frapante dintre periodicele respective, În privința
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
aceștia de față, n-au tăgăduit că au lucrat în puterea lor, ci au zis că au avut o stână și anul trecut și au și anul acesta una. După poruncă, am pedepsit pe fiecare dintre ei cu câte 50 bote la talpă, porucindu-le să dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului. Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă, ci ca o posibilitate de adaptare permanentă la condițiile interne și externe. În acest context, Dragnea A. și Bota A. (1999) susțin că: exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu universul cotidian, transpus in tematici de abilitare a ironiei sub semnul generozității culorii.” (Ionel Bota) „...Doina Hlinka un corespondent artistic, pentru care, chiar dacă nu inventează jocuri și suprafețe plastice din regimul fantasticului, stăruie în a-l reprezenta ca personaj central al lucrărilor, purtător al mesajului de sinceritate și candoare umană... Când recuperează și alte personaje
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Hiperborea, Cluj, 2007, pag. 26; O vizită în Țara Poeziei, clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag. 23 - 30; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Ionel Bota, Timp memorie, melancolie, Ed. Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag 58 - 61; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212; Național Salfoto Buzău 2008 - editat de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Cultural Buzău
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din România se constituie într-un exemplu de împlinire a unei vocații târzii. Pentru fiecare s-a produs transformarea acestui hobby într- un lucru important al existenței, un lucru care le-a oferit echilibru și sens.” „Cele<footnote Scriitorul Ionel Bota, vol. „Timp, memorie, melancolie”, Ed. Clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008. footnote> două cărți se încadrează unei tipologii a convenției artistului cu lumea care i-a fost dată. Înfățișările acestei lumi și a oamenilor ei prin arta plastică are aspectul relevării unui
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu universul cotidian, transpus in tematici de abilitare a ironiei sub semnul generozității culorii.” (Ionel Bota) „...Doina Hlinka un corespondent artistic, pentru care, chiar dacă nu inventează jocuri și suprafețe plastice din regimul fantasticului, stăruie în a-l reprezenta ca personaj central al lucrărilor, purtător al mesajului de sinceritate și candoare umană... Când recuperează și alte personaje
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Hiperborea, Cluj, 2007, pag. 26; O vizită în Țara Poeziei, clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag. 23 - 30; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Ionel Bota, Timp memorie, melancolie, Ed. Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag 58 - 61; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212; Național Salfoto Buzău 2008 - editat de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Cultural Buzău
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în medicina sportivă, termenul de capacitate anaerobă este folosit în sensul posibilităților organismului de a efectua un efort fizic foarte intens, respectiv de a obține un debit energetic maxim prin cele două sisteme energetice anaerobe: sistemul fosfagenelor și glicoliza anaerobă (Bota, C., 2000, pag.81). 2.3. Caracteristicile psihice În jurul vârstei de 8-10 ani copilul este apt să stabilească raporturi între diferitele elemente ale obiectelor observate, poate discerne cauzele. La această vârstă se manifestă capacitatea de a observa, ea devenind susceptibilă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
in Athletics, 1995, Goteborg - Tehnique of the world best athletes. In: New Studies in Athletics, IAAF 1 15. Bauersfeld, K.H., Schroter, G., (1979), Bazele științifice ale antrenamentului, vol. I, II și III, în Atletism ieri, azi, mâine, CCEFS; București 16. Bota, C., (2000), Ergofiziologie, Edit. Globus București 17. Brabiescu Calinescu, M.L., (2008), Teza doctorat Optimizarea metodologiei de predare și instruire a tehnicii specifice schiului alpin, IOSUD Pitești 18. Bruner, J.S., (1967), Pentru o teorie a instruirii, Edit.Didactică și Pedagogică, București
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Cerghit, I., (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași 23. Chiorescu, M., (2000), Fiziologia educației fizice și sportului, Chișinău 24. Ciucu, G., Craiu, V., (1971), Introducere în teoria probabilitățiilor și statistica matematică, Edit. Didactică și pedagogic, București 25. Colibaba, D.E., Bota, I., (1998), Jocuri sportive-teorie și metodică, Editura Aldin, București 26. Colibaba, D.E., (2007), Praxiologie și proiectare curriculară în educație fizică și sport, Editura Universitaria, Craiova 27. Colibaba, D.E., (1993), Modelarea și programarea antrenamentului în jocuri sportive, Referat Științific 28. Consfătuirea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
1979), Edit. Didactică si Pedagogică, București 36. Dobrescu, T., (2005), Teza doctorat Optimizarea strategiilor de selecție și orientare în sportul aerobic, Pitești 37. Doucet, C., (1982), “Les elements de la motricite”, Buletin des Educateurs Amicale de l ′Essone 38. Dragnea,A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Edit. Didactică și Pedagogică, R.A.București 39. Dragnea, A., Teodorescu, S., (2002), Teoria sportului, Edit. Fest București 40. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă, Edit. Medicală, București 41. Drăgan, I., (1994), Medicina sportivă aplicată, Edit. Editis
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Streinu și Șerban Cioculescu, urmărește evoluția estetică a literaturii. Pe aceeași linie apar numeroase monografii ale curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940, completează puținele lucrări despre curentele literare. Pentru literatura de după al doilea război mondial, cf. D. Micu și N. Manolescu Literatura română de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
care îi face pe oameni... (TVR 2, 11.IV.2009) Una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007) este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ (Antena 1, 22.V.2009) Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care [...] care locuiește la hotel. (B1 TV, 19.XI.2007) (i) dezacord în persoană În mod similar, se face frecvent acordul la persoana I sau a II-a, deși propoziția relativă se atașează unui substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu domiciliul acTual în Germania, 09599 Freiburg, Eherne Schlange 23, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Lt. Col. Constantin Marinescu nr. 8, sectorul 5. 284. Kasper Daniela Cristina, născută la 28 ianuarie 1969 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Bota Petre și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 91233 Neunkirchen, Hersbrukerstr. 24 b, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Stejerișului nr. 17, județul Brașov. 285. Czuczi Norbert Ștefan, născut la 25 decembrie 1979 în Arad, județul Arad, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
iulie 1972 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Colto Atila Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, 75425 Uppsala, Djakneg. 40, c/o Arto Holappa, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Fragilor nr. 5, județul Satu Mare. 98. Bota Liviu Gabrin, născut la 25 ianuarie 1949 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 50753 Boras, Hansingg. 3A, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Mircea cel Bătrân nr. 49, bl. 36
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Teodor și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 78098 Triberg, Schonvalderstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Lipovei nr. 79, județul Arad. 136. Scherer Letiția, născută la 28 februarie 1972 în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiica lui Bota Toader și Crucița, cu domiciliul actual în Germania, 91443 Scheinfeld, Lerchenbuhlstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reghin, Str. Castelului nr. 125, județul Mureș. 137. Streckfusz Dorel, născut la 22 mai 1967 în localitatea Lovrin, județul Timiș, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, 70435 Stuttgart, Sachsenstr. 9A, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, Str. Cameliei nr. 8, bl. 41-95, județul Prahova. 23. Heim Bianca, născută la 4 octombrie 1970 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Bota Nicolae și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 78224 Singen, Hegaustr. 49, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, str. Ion Huniade nr. 8B, județul Timiș. 24. Holeiter Adriana Mirela, născută la 17 martie 1969 în Baia Mare, județul Maramureș, România
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
sticlă pe cărare, rîzi dintr-un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele au împuns aerul, vin de la muncă, de la oraș! termină sticla, ai băut mai mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]