2,481 matches
-
Kogălniceanu nr. 32 (Castanul Teodorenilor) 1 exemplar de 85 ani, strada Ralet nr. 4, Spitalul de pneumofiziologie 37 exemplare de 80 ani, strada Păun nr. 70, înaintea Mânăstirii Bucium 2 exemplare de 80 ani, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Castan comestibil (Castanea sativa) 1 exemplar de 25 ani, strada Nicolae Bălcescu nr. 22, mai sus de ISJ Platan (Platanus acerifolia) 1 exemplar de 442 ani, Mănăstirea Bucium, Domeniul Mitropoliei, str. Păun nr. 14 15 exemplare de 45 ani, Parcul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Eminescu” Tisa (Taxus baccata) 4 exemplare de 100 ani, strada Pinului nr. 1 18 exemplare de 30 ani, Bd. Independenței, în fața U.M.F. Vișin turcesc (Padus mahaleb) 1 exemplar de 100 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele pagodelor (Ginko biloba) 1 exemplar de 100 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 1 exemplar de 60 ani, Bd. Independenței nr. 16, în curtea Muzeului de Istorie Naturală Glădița (Gleditsia triacanthos) 2 exemplare de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Independenței, în fața U.M.F. Vișin turcesc (Padus mahaleb) 1 exemplar de 100 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele pagodelor (Ginko biloba) 1 exemplar de 100 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 1 exemplar de 60 ani, Bd. Independenței nr. 16, în curtea Muzeului de Istorie Naturală Glădița (Gleditsia triacanthos) 2 exemplare de 100 ani, strada Păun, Mănăstirea Bucium 2 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exemplar de 60 ani, Bd. Independenței nr. 16, în curtea Muzeului de Istorie Naturală Glădița (Gleditsia triacanthos) 2 exemplare de 100 ani, strada Păun, Mănăstirea Bucium 2 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Nuc negru (Juglans nigra) 1 exemplar de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele chinezesc de plută (Phellodendron amurense) 1 exemplar de 60 ani, Bd. Carol I, Grădina Copou 1 exemplar de 50 ani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 100 ani, strada Păun, Mănăstirea Bucium 2 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Nuc negru (Juglans nigra) 1 exemplar de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele chinezesc de plută (Phellodendron amurense) 1 exemplar de 60 ani, Bd. Carol I, Grădina Copou 1 exemplar de 50 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 4 exemplare de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele chinezesc de plută (Phellodendron amurense) 1 exemplar de 60 ani, Bd. Carol I, Grădina Copou 1 exemplar de 50 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 4 exemplare de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 38, în curtea Clubului Sportiv Politehnica Iași Magnolia (Magnolia kobus) 1 exemplar de 35 ani, Bd. Carol I, nr. 11, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A 1 exemplar de 30 ani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 80 ani, șoseaua IașiBucium, Tabăra de copii Bucium Paulownia tomentosa 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai Eminescu” 5 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 3 exemplare de 55 ani, Bd. Carol I, nr. 9, Casa Universitarilor 1 exemplar de 60 ani, Strada Berthelot nr. 3, vis-à-vis de Spitalul de urgență Gymnocladium dioica 3 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 55 ani, Bd. Carol I, nr. 9, Casa Universitarilor 1 exemplar de 60 ani, Strada Berthelot nr. 3, vis-à-vis de Spitalul de urgență Gymnocladium dioica 3 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Albizia julibrissin 1 exemplar de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 24, lângă școala „Mihail Kogălniceanu” Evodia hupensis 1 exemplar de 60 ani, strada Toma Cozma (Culturii) nr. 21A, lângă liceul „Costache Negruzzi” Cimitirul Eternitatea nr. 121 (vârsta aproximativă 150
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
susținute an de an. Însuși denumirea de "ampelografie", de origine greacă în care ampelos = viță și graphos = descriere, arată conținutul acestei științe, adică descrierea soiurilor de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri de viță de vie și 46 de varietăți izolate din ținutul Andaluziei. Această operă capătă un caracter științific ce reiese din analiza tuturor caracterelor morfologice ale viței de vie, după care se întocmește un plan bine detaliat de descriere botanică precum și un indice etimologic însoțit de o cheie pentru determinarea soiurilor. Astfel, criteriul morfologic pe care îl folosește autorul în clasificarea soiurilor, îl constituie pubescența frunzelor, împărțind soiurile după acest criteriu în două clase: soiuri cu frunze glabre sau peroase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice ale bobului, respectiv forma și mărimea. O contribuție însemnată la dezvoltarea studiilor ampelografice din această perioadă și-au mai adus și oamenii de știință italieni. Astfel, A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48 de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu-le după caracterele morfologice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei grupe ecologo - geografice dinstincte după caracterele morfologice, vigoarea de creștere
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută în perioada 1959-1970 sub semnătura și coordonarea academicianului Gh. Constantinescu, o constituie "Ampelografia RPR" și ulterior "Ampelografia RSR" în opt volume. În această operă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
METODOLOGII DE DESCRIERE ȘI RECUNOAȘTERE A SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE De-a lungul timpului au existat numeroase preocupări pentru cunoașterea, descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie. Până la începutul secolului XIX, prezentarea soiurilor se rezuma exclusiv la descrierea botanică a unor organe vegetative, în special strugurele, fiecare autor folosind metode și terminologii proprii, care deseori generau confuzii. Metodologia elaborată de către Simon de Rojas Clemente și perfecționată mai târziu de Louis Ravaz (1902) a constituit un salt înainte în descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor, cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de descriere a soiurilor de viță de vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
arie mare de răspândire (exemplu Chasselas doré), iar altele au o zonă de cultură mai restrânsă, limitată (soiuri locale, arborigene) care valorifică mai bine condițiile locale în care s-au format (exemplu Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari); 5. Descrierea botanică a soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cotnari); 5. Descrierea botanică a soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
M. Nemeth (1966), pornind de la cheile de determinare politomice, a realizat pentru identificarea soiurilor cultivate în Ungaria un determinator cu 3 chei care permite determinarea soiurilor în diferite anotimpuri: primăvara, de la dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Blahous ș.a., 2000). 2.6. METODA AMPELOMETRICĂ PENTRU STUDIUL CARACTERELOR MORFOLOGICE ALE FRUNZEI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.1. NOȚIUNI DE AMPELOMETRIE Ampelometria ca metodă de studiu a soiurilor de viță de vie, se bazează pe unele caractere botanice exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]