734 matches
-
și de negustori din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului. Mai multe rezervații naturale protejează peisajele neatinse populate de diferite animale mari. În Rezervația Naturală Pape, unde au fost reintroduși zimbrul, caii sălbatici și bouri recreați, există astăzi o megafaună holocenă aproape completă, cuprinzând și elani, căprioare și lupi. Letonia este stat unitar, împărțit astăzi în 110 comune (în letonă: "novadi") și 9 orașe republicane (în letonă: "republikas pilsētas") care au consiliu local și administrație
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Țara Românească a fost alcătuită numai din Muntenia. După Unirea Principatelor, în 1872 la o nouă împărțire teritorială s-a revenit la delimitarea medievală iar pe emblema Principatelor Unite au fost introduse separat, simbolurile Munteniei(vulturul) și Olteniei(leul) alături de bourul moldovenesc. După Marea Unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia dispare ca regiune administrativă până în 1952 când se revine la împărțirea regională. După 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decât în medii neoficiale, care nu constituie diviziuni administrative, spre
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
locuitori refugiați din Transilvania care au lucrat ca panțâri în slujba isprăvniciei. Transilvănenii s-au stabilit pe moșiile mănăstirești de aici cu învoiala stareților, probabil după răscoala grănicerilor din Năsăud din 1762. Ei au avut o căpetenie cu numele de Bour (sau Bora, după alte surse), după moartea căruia a rămas ca birnică soția sa, Bouroaia (femininul lui Bour). De la ea și-a luat numele satul Boroaia. Numărul refugiaților din Transilvania a crescut ca urmare a emigrărilor masive de după Răscoala lui
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
mănăstirești de aici cu învoiala stareților, probabil după răscoala grănicerilor din Năsăud din 1762. Ei au avut o căpetenie cu numele de Bour (sau Bora, după alte surse), după moartea căruia a rămas ca birnică soția sa, Bouroaia (femininul lui Bour). De la ea și-a luat numele satul Boroaia. Numărul refugiaților din Transilvania a crescut ca urmare a emigrărilor masive de după Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan (1784). Prima biserică a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către nemțeni
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
ocnițe suprapuse, două de sus corespunzând la una de jos. De asemenea, construcția prezintă sub streașină și o friză de discuri ceramice smălțuite de culoare galbenă sau verde, decorate cu motive heraldice (leul, manticorul, sirena cu două cozi, capul de bour cu unul și doi "tenanți", rozeta). Acoperișul a fost înlocuit de mai multe ori, el nesemănând astăzi cu cel din tabloul votiv. Ferestrele din pronaos sunt mai mari decât celelalte și sunt ornamentate cu două rozete în stil gotic, pe când
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
agricol cu această plantă tehnică. Estimez o investiție de 400-500 de milioane de dolari numai pentru jatropha"", a declarat, pentru cotidianul.ro, Ovidiu Tender. De asemenea, Ovidiu Tender a obținut concesionarea a patru terenuri miniere, Binia, Bafoundou, Laminia, și M’Bour Sud. Contractul se va derula pe o perioadă de opt ani pentru exploatare, existând și posibilitatea de prelungire pentru încă 25 de ani de exploatare. La mijloc sunt și zăcăminte de aur, cupru, nichel, platină, titan, zirconiu, fier și alte
Ovidiu Tender () [Corola-website/Science/318150_a_319479]
-
și cules. Conservarea rămășițelor plantelor era deficitară din cauza stării solului, dar cereale sălbatice, legumele, migdalele, ghindele și fisticul se poate să fi fost colectate. Osemintele găsite indică faptul că gazela ("Gazella gazella" și "Gazella subgutturosa") era prada principală. Suplimentar, căprioara, bourul și porcul sălbatic erau vânate în zona de stepă. Păsările și peștii de apă dulce formau parte din dieta locuitorilor Văii de pe Râul Iordan. Conform unei teorii, s-a produs brusc o schimbare a climei, Marele Îngheț (cca. 10800-9500 î.Hr.
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
Steagurile și drapelele Țării Moldovei au avut de-a lungul timpului forme, culori și elemente heraldice diversificate. În Moldova medievală steagurile erau de mai multe feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un cap de bour privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldiă) simbolozând
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în mijloc stema Moldovei care reprezintă, în mod tradițional, un cap de bour privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldiă) simbolozând vitejia. Există însă, încă din trecutul destul de îndepărtat, variante datorate unor confuzii : Din 1488
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
1488) datează și imaginea steagului domnesc al lui Ștefan în gravura lui I. Kukullo redând bătălia de la Baia din 1467: flamură lungă și îngustă, încărcată cu benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) și stema Moldovei (capul de bour) în jumătatea dinspre hampă. În anul 1500 Ștefan cel Mare a dăruit mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos două steaguri, care figurează mai jos. Fundalul primului drapel era de culoare roșie (între timp steagul a fost recondiționat și aplicat pe
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
lupta împotriva forțelor armate polone în bătălia de la Obertyn din 22 august 1531. Deasupra corpului de cavalerie din centru, precum și în flancul stâng, fâlfâie două steaguri moldovenești de formă triunghiulară. Pe pânza steagurilor, lângă hampă, este stema Moldvei: capul de bour, cu soarele sau roza la dextra și semiluna la senestra. După o relatare contemporană, delegația marilor boieri moldoveni prezenți la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei, în 1574, avea un steag de culoare albastră pe care era
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
soarele sau roza la dextra și semiluna la senestra. După o relatare contemporană, delegația marilor boieri moldoveni prezenți la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei, în 1574, avea un steag de culoare albastră pe care era redat bourul cu stea între coarne. Următoarea imagine a drapelului moldovenesc medieval datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Este vorba de steagul domnesc al lui Ieremia Movilă, din 1601. Flamura este roșie și are o
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
domnesc al lui Ieremia Movilă, din 1601. Flamura este roșie și are o bodură de un galben deschis. În centru este plasat un cerc de argint, cu o cruce în partea superioară. În mijlocul cercului se află stema Moldovei: capul de bour cu o stea cu opt raze între coarne, flancat de câte o semilună în crai nou. Pe un dreptunghi alb, plasat în cantonul steagului, este înscrisă titulatura domnului cu litere chirilice. Două decenii mai târziu, în 1622, Cristofor de Zbaraz
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
singur șir, în număr de douăzeci și șase de steaguri de seimeni și alte șase steaguri de pedestrime moldovenească.” Într-un document emis ia 1813 de Scarlat Calimahi (1812-1819) în senestra pavilionului domnesc al Moldovei se vede un stindard cu bourul pe fond roșu. În prima jumătate a secolului XIX culorile statale ale principatului Moldovei erau roșul și albastrul. Tradiția istorică susține că ele au fost confirmate și recomandate ca obligatorii prin „Regulamentul organic” (1831-1832). Drapelul din 1834-1849 al batalionului de
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
culorile dispuse în așa fel, încât pe fondul general albastru culoarea roșie formează în cele patru colțuri câte un pătrat cu latura de 0,4 m. Pe o față, pe fondul albastru din centrul pânzei, se află pictat capul de bour de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
asemănau cu cele precedente. Latura flamurei măsura 1,25 m, iar pentru stindardele cavaleriei de 0,65 m. Pe aversul flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
maritime europene”, alcătuit de francezul A. Le Gras și editat la Sankt Petersburg în 1861, se menționează că unele corăbii moldovenești, fiind înarmate de către portul Galați, poartă drapele albastre, având plasat în centrul pânzei elementul tradițional al stemei, capul de bour (care-i zugrăvit de fapt, asemănător unui cap de bou), iar în canton avea un patrulater roșu cu trei stele albe. Se atestă, deasemenea, că drapelul miliției moldovenești avea două fâșii orizontale: roșu în partea superioară și albastru în cea
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
doi metri grosime. La baza turnului soclul din piatră cioplită este puțin ieșit în afară. Etajul al treilea are patru ferestre mari pe toate laturile. Deasupra intrării în turn de pe latura estică se află o pajură și un cap de bour cu gâtul așezat într-o parte, încadrate într-un cvadrilob, pe care se desfășoară următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Domn Io Alexandru Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei a binevoit să zidească
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
cu reprezentanții circumpolare. În mod similar, Edward Gibbon a remarcat prezența renului - pseudo cerbul lui Cezar - și elanului - pseudo elanul lui Cezar - în pădure. Taurul sălbatic pe care romanii îl numeau "urus" a fost prezent, de asemenea, bizonii europeni și bourul, acum dispărut: "Bos primigenius" . De fapt, "Hercynian" are o derivare proto-celtică, de la "perkuniă", mai târziu "erkunia". Revista germană "Hercynia", publicată de către universități și biblioteca "Landesbibliothek" din Sachsen-Anhalt, se referă la ecologie și biologia de mediu.
Pădurea Hercinică () [Corola-website/Science/320165_a_321494]
-
României, și expune, în trei săli, pe o suprafață de peste 600 de metri pătrați, piese din tezaurul Poștei Române. Un control al Curții de Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri.
Muzeul Național Filatelic () [Corola-website/Science/320695_a_322024]
-
piese din tezaurul Poștei Române. Un control al Curții de Conturi efectuat în luna octombrie 2009 la a relevat faptul că cele 215 timbre „Cap de bour 1858”, prima emisiune, au fost înlocuite cu falsuri. Alte 660 timbre „Cap de Bour 1858” din a doua emisiune și „Principatele Unite 1862 și 1864” par a fi tot falsuri.
Muzeul Național Filatelic () [Corola-website/Science/320695_a_322024]
-
și vizată la Paris, arondismentul IX în data de 09 martie 1944. 9. ↑ Brassens l-a cunoscut pe Emile Miramont la vârsta de 9 ani, la scoala comunala din Sète. Brassens l-a poreclit "Cornul de piatră", apoi "Cornul de bour", ca să se potrivească mai bine cu Partidul Preistoric. Brassens va folosi această porecla în titlul unei melodii, compuse în semn de răzbunare pentru că Miramont i-a lăsat baltă. 10. ↑ 13-15, strada Mont Cenis. 11. ↑ Este vorba de orchestră lui Leo
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
în stil moldovenesc din piatră adusă de la Burdujeni și cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]