888 matches
-
Craioveștilor. După anii de învățătură la școală primară Obedeanu și la liceul Carol I din Craiova, el a studiat medicină la Paris. În Franța s-a specializat în chirurgie în 1897. Revenit în patrie, a lucrat în chirurgie la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Filantropia, ajungând profesor universitar (1903) și director al Clinicii universitare de chirurgie. Prin căsătoria cu Virginia Constantinescu-Monteoru, fiica milionarului Grigore Monteoru, a devenit proprietarul stațiunii balneare Sărată Monteoru, al unor terenuri petrolifere și bunuri imobiliare din zona Buzău
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente istorice ᗰi de artă, 1977, 46, nr.1, p.51-61. · Zugravi de ᗰcoală brâncoveneasca din Transilvania primei jumătăᘰi a secolului al XVIII-lea, în “ᗠtefan Meteᗰ la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
mai fecunzi redactori ai Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice, unde a publicat articole însemnate cu privire la domeniile sale de expertiză: începuturile Evului Mediu românesc, monumentele istorice medievale și moderne sau epoca lui Constantin Brâncoveanu. Reținem, dintre articolele și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
articole însemnate cu privire la domeniile sale de expertiză: începuturile Evului Mediu românesc, monumentele istorice medievale și moderne sau epoca lui Constantin Brâncoveanu. Reținem, dintre articolele și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în BCMI, an III, 1910, pp. 110-114. Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în BCMI, an III, 1910, pp. 110-114. Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și conace fărâmate, BCMI, an IV, 1911, pp. 49-78. Lămuriri asupra Buzeștilor (după pisaniile fundațiunilor lor), BCMI, an IV, 1911, pp. 119-124. O ctitorie mitropolitană. Biserica din Râmeștii-Vâlcei, BCMI, an IV, 1911, pp. 130-132. O tocmeală a lui Matei
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
București (1949); Facultatea de Medicină București (1958); doctor în medicină (1965); cursuri de perfecționare în farmacologie la Praga, Bratislava (1963); specializare în farmacologie la Bruxelles (1965-1966); instruire în farmacologie în cadrul unui program de fellowship la Washington (1973). Rezidențiat la Spitalul Brâncovenesc și la Spitalul de Urgență, București (1947-1949); farmacist și șeful laboratorului clinic, Spitalul Militar din Brașov (1950-1951); asistent universitar (1955-1963); conferențiar (1963-1967), catedră de farmacologie, Facultatea de Medicină, București; profesor asociat (1967-1973); profesor, catedră de farmacologie, Facultatea de Farmacie, București
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
1950-1951); asistent universitar (1955-1963); conferențiar (1963-1967), catedră de farmacologie, Facultatea de Medicină, București; profesor asociat (1967-1973); profesor, catedră de farmacologie, Facultatea de Farmacie, București (1973-1997); medic specialist (1961); medic primar (1969); medic homeopat (1981); farmacolog clinician, Spitalul Colțea (1959-1963), Spitalul Brâncovenesc (1963-1983), Spitalul Constructorilor (1983-1992); decanul Facultății de Farmacie București (1972-1981, 1990); directorul Institutului pentru Controlul de Stat al Medicamentelor și Cercetării Farmaceutice (1990-1993; 1997-1998); membru (1968-1973), vicepreședinte (1973-1977) și președinte (1977-1993; 1997-1998) al Comisiei pentru Medicamente a Ministerului Sănătății din
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
unei străzi din cartierul Progresul, din orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșură "Către o arhitectură a Bucureștilor", o încercare de a prefigură un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista " Simetria
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Odată ajuns pe tronul Țării Românești, Nicolae Mavrocordat, domnitor fanariot luminat, iubitor de cultură și inițiator de reforme, și-a propus ridicarea
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
din detenția executată în Ardeal, și ungerea ca domn a doua oară. Lucrările au fost terminate în 1722, iar la 24 septembrie 1724 a fost sfințită biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiță” - clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncovenești si influențe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească. În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciumă și este îngropat la Văcărești, în incinta bisericii. În dragostea lui pentru cultură, voievodul a
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
terminate în 1722, iar la 24 septembrie 1724 a fost sfințită biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiță” - clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncovenești si influențe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească. În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciumă și este îngropat la Văcărești, în incinta bisericii. În dragostea lui pentru cultură, voievodul a înființat aici o școală în limba elenă, o tiparniță de sub teascurile căreia au văzut lumina
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
ridicate biserica mare a mănăstirii și o mare parte dintre clădirile actuale. Noua biserică a așezământului a fost pictată în 1926-1932 în frescă de pictorul Gheorghe Eftimiu din București în stil neobizantin, cu motive obișnuite în bisericile românești din epoca brâncovenească. Biserica a fost sfințită la 2 octombrie 1932 de episcopul Cosma Petrovici (1921-1947) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica de la demisol se sfințește cu hramul „Izvorul Tămăduirii și s-a folosit ca biserică de iarnă pâmă la 1954. La câțiva
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Sfânta Muceniță Filofteia” de la parohia Joița. În anul 2012, în ziua de 20 decembrie Episcopia Giurgiului, a achiziționat conacul Drugănescu, situat în comuna Florești-Stoenești. Acest monument de arhitectură, ridicat între anii 1717-1715 de către Gavril Drugănescu, se situează în rândul palatelor brâncovenești de la Mogoșoaia, Sâmbăta și Potlogi. Aici, Episcopia Giurgiului a început să amenajeze: Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”, sediul protoieriei Bolintin, un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului și un centru de restaurare al obiectelor de patrimoniu din eparhie. De asemenea, a fost
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
este demolată, iar pe locul ei se construiește o noua biserică. Arhitectul noii construcții este Dorel Cordoș, iar inginerii de rezistență Alexandru și Gelu Zaharia. Elementele definitorii ale noii construcții sunt: biserica chivot este sub formă de cruce, cu pridvor brâncovenesc în față și un singur turn cupolă ce conține elemente moldovenești. Are o înălțime de 48 m la bază și o lungime de 22 m, iar la subsol se găsește paraclisul catacombă. În 2001, se construiește o poartă de intrare
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
având în vedere faptul că un șantier de pictură murală continuat de realizarea icoanelor (fie și numai a celor împărătești) nu reprezintă o sarcină pe care un zugrav ar fi putut-o îndeplini într-un răstimp foarte scurt. Zugravii etapei brâncovenești au fost Preda și Ianache, atestați anterior la bolnița Mănăstirii Hurezi și la biserica mare a Mănăstirii Cozia. Tabloul votiv pictat în pronaos, îi reprezintă pe Matei Basarab și Doamna Elina, pe străbunicii voievodului: Datco, mare armaș din Izvorani și
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de secol XVII, comandate de Matei Basarab. Catapeteasma, reconstruită la începutul secolului al XVIII-lea de Constantin Brâncoveanu, este păstrată în prezent la Muzeul de Artă din București (din 1913), purtând cu ea o frumusețe specifică a sculpturilor în stil brâncovenesc. Ușa bisericii datează tot din vremea lui de Constantin Brâncoveanu păstrând inscriptiile orginale în limba slavonă ” Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Pronaosul bisericii găzduiește mormintul lui Matei Basarab (n.1580- d. 09.aprilie.1654, îngropat inițial la
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
moment din: După ce a intrat în posesia domeniului, Goga a inițiat o serie de acțiuni de restaurare și refacere a lui, în perioada 1921-1926. Este vizat în primul rând castelul, care va fi etajat, extins și restructurat într-un stil brâncovenesc, cu verande mari orientate spre râul Criș. Sunt reparate, totodată, "Casa Ady Endre", "Casa Albă" și anexele existente. Va fi deschisă o întreagă carieră de piatră în partea superioară a domeniului, deasupra locului în care este dispus actualmente mausoleul Goga
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
Oncologic din Cluj. Ion Chiricuță a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină și Chirurgie din București în 1942. A ocupat prin concurs posturile de extern și intern, apoi secundar de chirurgie la Clinica Chirurgicală a Spitalului Brâncovenesc de sub direcția profesorului Iacob Iacobovici, al cărui elev apropiat și asistent a fost. În continuare a lucrat la Institul Oncologic București. În 1958, la propunerea profesorului Octav Costăchel, preia conducerea Institutului Oncologic din Cluj, devenită vacantă prin moartea Prof. Popa
Ion Chiricuță () [Corola-website/Science/303020_a_304349]
-
cerere care a fost și ea acceptată. A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină. Sfințirea catedralei s-a făcut într-un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
Biserica Crețulescu, cunoscută și sub grafia este un lăcaș de cult ortodox din București. Biserica Crețulescu, considerată unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești, a fost ridicată în anii 1720 -1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu. <br> Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit. a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc, stil utilizat anterior și la un alt palat al voievodului, construit de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]
-
clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977. În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică. Principala clădire a complexului de la Mogoșoaia este Palatul construit de Constantin Brâncoveanu, având apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scară exterioară ce dă într-
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]
-
pe fațadă. Parterul palatului conține camerele servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan format din patru domuri. Fațada dinspre lac este și ea una aparte cu o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade. Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află în curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea în curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul porții, cât și cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 și
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]