3,756 matches
-
lucru de trebuință ce a devenit obiect ritualic, cu însemnătate în purtarea lui și care a apărat trupul atât de intemperii, cât și de semnele neînțelese ale spiritului care căuta să-i domine sufletul. Numit în unele zone și șerpar, brâul conducea spre ceea ce ar fi putut aduce cu acea pasăre răpitoare, asemănătoare acvilei, cu spatele de culoare brună, ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând deodată cu nemurirea, adică din sanscrită kemer, cu același sens pe care îl are
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând deodată cu nemurirea, adică din sanscrită kemer, cu același sens pe care îl are și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își petrece mijlocul cu brâul din piele, ”mă ține aprig la muncă”, spune el, îi dă vigoare și siguranță în mișcări și îi spune mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își petrece mijlocul cu brâul din piele, ”mă ține aprig la muncă”, spune el, îi dă vigoare și siguranță în mișcări și îi spune mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în țara aceea a Ardealului, era atât de vechi ca folosință și nume încât îl vom întâlni și ca mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care oamenii l-au adoptat la potrivirea îmbrăcăminții, era
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care oamenii l-au adoptat la potrivirea îmbrăcăminții, era un simbol al unirii strânse întru binecuvântare, o dublă legătură a acestui sens al unirii: “Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, / că-mi voi aduce aminte de minnunile Tale
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
îmbrăcăminții, era un simbol al unirii strânse întru binecuvântare, o dublă legătură a acestui sens al unirii: “Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, / că-mi voi aduce aminte de minnunile Tale cele dintru început”.(10) Cât de vechi este brâul în portul popular din Țara Moților, numai istoria o va putea spune odată, însă Biblia, ca mărturie, ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ca mărturie, ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a încinge, a vindeca, a întreține viața și nicidecum a împresura mijlocul mărginindu-i trăirea, pentru că brâul (cingătoarea, chimirul) are și rolul de a poziționa biped omul, tocmai pentru a-l diferenția prin fel de toate ființele pământului. Spiritual, el semnifică simbolul unirii strânse cu cosmicul, cu planul sacru al divinității, al acelei legături constante întru binecuvântare
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
întru binecuvântare și al tenacității în blestem: „Cu blestemul s-a îmbrăcat precum cu o haină, / ca apa i-a intrat în măruntaie / și ca uleiul, în oase; / fie-i ca o haină cu care se îmbracă / și ca un brâu cu care pururea se încinge.”( 11) Ca o prelungire a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
apa i-a intrat în măruntaie / și ca uleiul, în oase; / fie-i ca o haină cu care se îmbracă / și ca un brâu cu care pururea se încinge.”( 11) Ca o prelungire a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cu care pururea se încinge.”( 11) Ca o prelungire a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura Aethicus, p.277. Tsamis, Dimitrios G., (1995), Patericul sinaitic, Sibiu, Editura Deisis, p.232. Vulcănescu, Romulus, (1985), Mitologie română, București, Editura Academiei Române, p.712. Referință Bibliografică: BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOȚILOR, SEMN ȘI ÎNSEMN AL VIEȚII DUPĂ MOARTE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de jambiere pe care le fixau deasupra ghetelor, că trebuia să te uiți foarte atent ca să le distingi. Bătrânii, pe care îi văd și acum în fața ochilor, aveau o demnitate înnăscută, purtau pantaloni groși de dimie, cămașă albă petrecută pe deasupra, brâu gros de piele în care păstrau amnarul, cremenea, iasca, tabacherea cu tabacul și foița. Toată lumea respecta părul lor alb asemenea trecutului lor fără pată și cuvântul lor avea greutate în orice adunare. Să-i fi văzut cum își răsuceau tacticos
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Era ceva special. Ce auzise despre familia lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită într-un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > SHĒNGCÚN Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tablou I (Scena pare o clepsidră cufundată în apă. Vitorio stă ghemuit în mijlocul scenei rezemat de un perete imaginar. De brâu îi stă încolăcit Elohim. De jur împrejurul lui regăsim obiecte: o clepsidră, un ceas de epocă în celălalt colț, o brichetă, un pachet de țigări pe jumate de conținut risipit pe podea, o lentilă, respectiv un pocal și un vas) ELOHIM: Privește
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt că picioarele li se înfășoară în ceva câlțos și parcă niște gheare îi apucă de labe. Îngroziți se dezmeticesc din vraja goanei după aur la auzul unui
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
au dat tribut de sânge ,pe tine apărând. Ei ți-au păstrat iubirea sub jugul cel străin, Din datina străbună,acuma renăscând. Îți plâge Nistrul și cere Tisa lângă el, Ca împreună cu Dunărea cea Albastră, Să te-nconjoare țară, cu brâul de oțel, Ce-i Tricolorul nostru,e mândria noastră! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ASCULTĂ ȚARA MEA / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV, 12 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
strategic, într-un colț deși în restaurant nu mai era nimeni. La masa principală se așezară: domnul Adonel Prună, ministrul și nepotul său Marinel directorul de programe al ministerului. La alte două câte doi sepepiști cu priviri agere, pistoale la brâu și cafele în față. Plus niște plicuri în buzunare dar astea nu se vedeau. Veniră, cu alai, maestrul de ceremonii, chelnerii și sommelier-ul. Toți la mare ținută! - Bă, mai lăsați-mă protocoalili, că noi suntem băieți dăn popor! Băgați ceva
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
în care autoarea le-a trecut prin filtrul gândirii, concepând și stăpânind cuvintele atât de artistic încât eu ca cititor m-am subordonat comunicării și dorului Domniei Sale, de a primi din interiorul său mesajele transmise părândumi-se plăcute și frumoase... ,, un brâu de stele pe malul unei ape o altă lume ,, ,, cunună pe pisc - luna trece agale pe lângă soare ,, ,, înserare - pe cerul cu aripi singur copacul ,, Este ca și cum eu ca plastician aș spune; Sunt incapabilă să pictez pur și simplu, când nu
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]